Imbunatatirea sanatatii emotionale prin limitarea timpului petrecut pe retelele sociale

Accesarea retelelor sociale este un fenomen larg raspandit. La nivel global, din totalul de 7,91 miliarde de oameni, 4,62 miliarde sunt utilizatori activi pe retelele sociale, ceea ce inseamna un procent de 58,4%, deci peste jumatate din populatia pamantului navigheaza pe diverse platforme de social media. Nicio alta tehnologie nu a reusit sa produca atatea schimbari in stilul de viata si in rutinele zilnice ale oamenilor, indiferent carei categorii de varsta ii apartin, asa cum a facut-o social media.

Proportional cu rata de penetrare masiva a internetului pe mobil si a numarului de utilizatori de pe retelele de socializare, se cunosc destul de putine informatii cu privire la efectele pe care dependenta de internet si consumul exagerat de social media le au asupra felului in care functioneaza psihicul uman, asupra sanatatii mintale si a bunastarii psihologice in general.

Cuprins

Tipuri de dependenta si testul dependentei de internet
Statistici privind utilizarea internetului si a retelelor sociale
Strategii eficiente pentru reducerea timpului petrecut pe retelele sociale

Dependenta de internet, diagnosticata adesea ca fiind un comportament obsesiv - compulsiv sau ca facand parte din spectrul tulburarilor de control al impulsurilor, reprezinta un termen destul de vag care reuneste mai multe comportamente si probleme de auto-control in ceea ce priveste utilizarea calculatorului, mobilului si internetului in general.

Tipuri de dependenta si testul dependentei de internet

In linii mari, dependenta de internet se imparte in:

Cybersex - pornografie pe internet
Compulsii legate de utilizarea impulsiva a internetului in anumite scopuri - cumparaturi online, tranzactionarea de actiuni, verificarea sistematica a profilurilor de social media
Dependenta de relatii in spatiul virtual - gasirea si mentinerea unor relatii exclusiv virtuale
Cautarea compulsiva de informatii – despre care se presupune ca ar fi o tendinta a unor comportamente obsesiv compulsive deja existente
Dependenta de jocuri pe internet.

Cum recunosti dependenta de internet? In ultimii ani au fost dezvoltate o serie de teste care au castigat popularitate, „Testul dependentei de internet” al Dr. Kimberly Young este unul dintre ele si cuprinde intrebari precum:

Petreceti online mai mult timp decat intentionati sa faceti asta initial?
Cat de des se plang cei dragi ca petreceti prea mult timp navigand pe internet?
Obisnuiti sa folositi internetul cand sunteti depresiv, stresat, anxios?
Cat de mare este presiunea de a va conecta la internet?
Continuati sa folositi internetul cu aceeasi frecventa in ciuda faptului ca aceasta activitate se suprapune cu cele din viata profesionala/ personala si va afecteaza?

Un alt test dezvoltat de catre Dr. Keith W. Beard se concentreaza pe identificarea a cel putin 5 din cele 8 caracteristici specifice dependentei de internet:

Preocuparea excesiva referitor la activitatile online atunci cand persoana NU navigheaza pe internet
Nevoia de a naviga pe internet a crescut, iar timpul alocat activitatilor online a crescut cu scopul de asigura acelasi nivel de satisfactie
Are in antecedent mai multe incercari esuate de a controla timpul petrecut online, de a limita sau de a renunta la asta, fie si pe perioade scurte de timp
Petrece mai mult timp pe internet decat a anticipat, “Intru 5 minute sa vad ceva” se transforma rapid in 50 de minute
Lipsa de acces la internet provoaca neliniste, iritare, iar atunci cand trebuie sa renunte la activitatea online apar semne similare starilor depresive
Activitatea profesionala si relatiile sociale au de suferit prin faptul ca sunt detronate de dorinta de a sta pe internet
Intervine minciuna in fata celor apropiati doar pentru a prelungi timpul petrecut online, persoana poate minti cu privire la activitatea desfasurata "Caut ceva pentru la munca" pentru a acoperi navigatul pe retelele sociale
Internetul functioneaza precum un adjuvant in ameliorarea unor stari de anxietate si depresie, persoana apeleaza la activitati online pentru a “fugi” de probleme cotidiene.

Statistici privind utilizarea internetului si a retelelor sociale

Conform raportului global din iulie 2022 al DataReportal - Global Digital Insights:

Mai mult de jumatate din populatia globului acceseaza retelele sociale
70 miliarde de oameni din intreaga lume folosesc social media, alocand zilnic, in medie 2 ore si 29 de minute.

Cel mai des invocate motive pentru a utiliza internetul sunt:

Cautarea unor informatii 61%
Comunicarea cu prietenii si familia 55,2%
Dorinta de a fi la curent cu noutatile si evenimentele importante 53,1%
Consumul de continut video 51,5%
Cautarea unor informatii despre cum se fac anumite lucruri 47,5%
Cautare de inspiratie, idei 45,8%
Pentru a accesa si a asculta muzica 45,8%
Cautarea de produse ori informatii despre branduri 45,8%
Pentru a-si umple timpul 42,7%
In scopuri educationale 42,3%
Cautarea de locuri, vacante si informatii despre calatorii 37,6%
Pentru probleme legate de starea de sanatate si produse de sanatate 35,8%
Gestionarea economiilor si finantelor 34,6%
Jocuri 31,9%
Cautari legate de sfera afacerilor 30,8%
A cunoaste oameni noi 30,5%
Gestionarea unor sarcini curente 28,2%
Diseminarea opiniilor pe diverse subiecte 27,7%
Comunicarea si socializarea in mediul de afaceri 21,4%.

Numarul de utilizatori social media a crescut in ultimul an cu 227 milioane. In iulie 2022, retelele sociale au atins un numar de 4,7 miliarde de utilizatori.

In ceea ce priveste consumul de social media:

47,6% dintre utilizatori sustin ca folosesc retelele sociale pentru a tine legatura cu prietenii si familia
36,3% pentru a-si ocupa pur si simplu timpul liber
35,1% pentru a afla povesti noi
31,6% cauta informatii
29,5% vor sa stie care sunt noutatile
27% cauta sa se inspire si cauta idei despre ce sa faca sau ce sa isi cumpere
26,3% cauta produse pe care vor sa le achizitioneze
24,5% distribuie si participa la dezbateri
23,9% isi largesc cercul de cunoscuti
23,15% vizioneaza streamuri live
22,9% cauta informatii legate de munca sau intreprind actiuni din zona comunicarii de business
22,1% cauta comunitati si grupuri cu interese similare
22% urmaresc diverse sporturi
21,7% urmaresc celebritati, influenceri
21,4% fac postari despre viata privata
21,3% intra pe retelele sociale din frica de a nu pierde ceva important, teama de a ramane pe dinafara (fear of missing out - FOMO)
17,4% doresc sa afle despre si sa sustina cauze sociale.

Strategii eficiente pentru reducerea timpului petrecut pe retelele sociale

Principalul avantaj si latura pozitiva a retelelor sociale tine indiscutabil de posibilitatea de a ramane conectat cu prietenii si familia, in special atunci cand fizic este imposibil sau dificil din cauza distantei, a obligatiilor profesionale si persoanele care incarca programul de zi cu zi.

Consecintele mai putin placute ale utilizarii exagerate de continut specific retelelor sociale se reflecta in sanatatea mintala precara. Aceste comportamente adictive fiind asociate adesea cu izolare sociala, depresie, stari de anxietate si stres. In literatura de specialitate inca nu s-a stabilit cu exactitate daca izolarea sociala este cauzata de prea multa activitate online sau din contra, activitatea online exacerbata este cauzata de izolarea sociala provocata de atitudini si comportamente introvertite, de timiditate.

Afla mai multe despre Sanatatea mintala

Mai multe studii au scos la iveala faptul ca vizionarea altor povesti de succes inrautatesc sanatatea emotionala. Persoanele afectate resimtind adesea ca "sunt lasate pe dinafara" sau lasate in urma de catre ceilalti pentru ca nu performeaza la acelasi nivel ridicat, fie din punct de vedere profesional, fie personal.

De asemenea, accesarea unui anumit tip de continut atrage dupa sine afisarea altuia similar. Utilizatorii care parcurg tipuri de continut care ii perturba, risca sa fie expusi aceluiasi tip de continut, adancind in felul acesta stresul si anxietatea.

Tinerii sunt cu precadere afectati de obiceiurile de consum excesiv de retele sociale. La aceasta categorie populationala observandu-se legaturi intre comportamentele adictive in ceea ce priveste retelele sociale si problemele de sanatate mintala.

Specialistii sustin ca reducerea timpului alocat acestor activitati online contribuie la imbunatatirea echilibrului si a sanatatii emotionale. Printre recomandarile de control si limitare a utilizarii retelelor sociale se afla:

Cuantificarea timpului petrecut pe retelele sociale cu ajutorul unei aplicatii dedicate in acest sens pentru a sti cat timp se aloca acestei activitati pe zi, pe saptamana sau pe luna. Multe persoane nu realizeaza ca stau zilnic chiar si cateva ore navigand pe social media pentru ca accesarea se face intermitent, in metrou, cat asteapta la casa de marcat, la masa. La final de saptamana ar ramane suprinsi sa afle ca au petrecut, cumulat, 24-28 de ore pe retele sociale.
Setarea unor intervale pentru a limita activitatea pe social media, spre exemplu o jumatate de ora pe zi dimineata, 7 ore saptamanal samd. Hotararea de a respecta aceste intervale impuse trebuie sa fie una ferma si sa nu fie urmata de prelungirea duratei stabilite initial, transformandu-se prin aceste concesii intr-un obicei care se abate de la obiectivul principal: reducerea efectiva a timpului pentru social media.
Acordarea unor recompense atunci cand obiectivele sunt atinse. Psihicul uman functioneaza in maniere neobisnuite, a te rasplati pentru o reusita te poate face sa treci mai usor peste dificultatea de a controla/ limita utilizarea retelelor sociale. Un weekend fara social media poate fi recompensat cu o activitate dorita de mai multa vreme, o sedinta de echitatie de exemplu.
Stabilirea unor pauze de social media, spre exemplu, obiectivul este ca un weekend pe luna sau o zi din weekend pe saptamana retelele sociale sa nu fie accesate deloc. In functie de natura si gradul de dependenta, pauzele pot fi si mai lungi, cum ar fi o saptamana.
Intreruperea notificarilor care distrag atentia cu foarte mare usurinta si pot intrerupe sarcinile de la birou sau orice alte activitati zilnice. A pune stop acestor notificari reprezinta o provocare uriasa pentru utilizatorii care experimenteaza FOMO, acea teama coplesitoare ca ori de cate ori nu intra sa isi verifice contul/ conturile “pierd ceva”, ca nu participa la evenimentele importante din mediul virtual.
Temporar ori permanent, reducerea numarului de platforme social media accesate constant. De asemenea, este indicata dezactivarea aplicatiilor folosite foarte rar, precum si a conturilor multiple false. Capcana acestor conturi false este ca sub protectia anotimatului, utilizatorii au tendinta sa se angajaze in lungi discutii in contradictoriu, pe subiecte derizorii uneori, si sa incurajeze astfel activitatile altor troli, ceea ce este consumator de resurse si nu aduce beneficii de nicio parte.
Retelele sociale sunt accesate preponderent de pe telefon mobil, o buna strategie este ca telefonul sa nu ramana in aceeasi incapere in timpul somnului. Pentru ca se afla in proximitate, apare tentatia de a verifica ce mai este nou pe retele inainte de somn, uneori chiar in timpul trezirilor de peste noapte, este nesatatos si interfereaza cu un somn odihnitor. Mai multe studii au scos la iveala ca adolescentii mai ales isi verifica telefonul pe durata noptii, aceste comportamente fiind asociate cu tulburari de somn, performanta scolara scazuta si probleme de natura mintala.
Cautarea unei alte persoane care se straduieste sa reduca navigarea pe retele sociale deoarece incurajarea si sustinerea reciproca este importanta si/ sau gasirea unui hobby, inclusiv si a unor activitati placute. Creierului uman “ii place sa fie ocupat”, cele 30 de minute de dimineata alocate verificarii telefonului au nevoie sa fie inlocuite cu altceva.

In cazul in care suspectati un comportament adictiv, indiferent de natura dependentei, adresati-va medicului de familie pentru indrumare sau psihologului.
Nu uitati ca sanatatea nu inseamna doar absenta bolii fizice si a durerii, ci si o bunastare psihica si sociala care va permite sa va atingeti potentialul.

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala la locul de munca.

>> Descarca prezentarea programului

Referinte: