Sanatatea mintala: ce este de fapt si cum ne afecteaza activitatea zilnica

Recunoasterea importantei pe care sanatatea mintala o are atat la nivel individual, cat si pe piata muncii, in societate, a crescut considerabil in ultimii ani. Neglijarea sanatatii mintale are consecinte pe multiple planuri si genereaza costuri imense. Pentru angajatori, costurile directe sau indirecte vin din absenta angajatului de la locul de munca, dar si din prezenta acestuia la job atunci cand starea de sanatate nu i-ar permite, ceea ce atrage dupa sine o productivitate scazuta. Pe langa performantele reduse, se adauga si resursele financiare alocate pentru plata concediilor cauzate de afectiunile din sfera mental health.
Sanatatea mintala: ce este de fapt si cum ne afecteaza activitatea zilnica

Cuprins

Ce este si ce nu este sanatatea mintala

Organizatia Mondiala a Sanatatii ofera o definitie cuprinzatoare a ceea ce reprezinta de fapt sanatatea mintala:
Sanatatea mintala poate fi inteleasa ca o stare de bine ce ii permite individulului sa isi valorifice abilitatile, sa poata face fata situatiilor solicitante normale din viata sa, sa poata lucra in mod productiv si fructuos si isi poata aduce contributia in comunitatea in care traieste.

Este o componenta fundamentala a capacitatii oamenilor de a gandi, de a interactiona cu alte persoane, de a gestiona emotiile, stresul si de a functiona in societate. Sanatatea mintala inseamna mai mult decat absenta unei afectiuni psihice.

La nivel colectiv, sanatatea mintala este inca privita strict prin prezenta unei afectiuni psihice care necesita interventie medicala: spitalizare, administrarea unui tratament farmacologic, uneori excluderea persoanei bolnave din viata sociala si profesionala. Afectiunile mintale sunt puternic stigmatizate, iar persoanele care sufera de astfel de tulburari sunt considerate periculoase. Conform specialistilor din domeniul sanatatii, aceasta reprezinta o perspectiva extrem de limitata care dauneaza individului atat pe plan personal, in cuplu, in viata de familie, cat si profesional, costurile fiind suportate de catre angajator si implicit de intreaga societate.

Sanatate mintala – costuri si incidenta

Sanatatea mintala este influentata de numerosi factori (genetici, biologici, psihologici, sociali). Sanatatea mintala precara este asociata cu schimbarile sociale drastice, cu mediul de lucru stresant, discriminarea de gen, excluziune sociala, un stil de viata nesanatos, existenta unor boli si incalcarea drepturilor omului.

Afectiunile din sfera sanatatii mintale, spre deosebire de bolile mintale, pot aparea in contextul unor evenimente importante si al situatiilor marcate de stres puternic in viata privata ori la job.

  • Conform cifrelor inaintate de Comisia Europeana in 2018, inainte de pandemia de Covid-19, problemele de sanatate mintala afectau aproximativ 84 de milioane de persoane din statele membre ale Uniunii Europene. Costurile totale ale bolilor psihice erau estimate in 2018 la cca. 4 % din PIB (mai mult de 600 de miliarde EUR) in cele 28 de tari ale UE, iar pandemia a agravat situatia prin efectele produse: izolare, instabilitate financiara, pierderea unor persoane apropiate.
  • In noul sondaj Eurobarometru (2022) 38% dintre respondenti au declarat ca pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul in Romania a fost de 50%.
  • Dintre femeile intervievate in Romania, 48% au considerat ca pandemia a avut un impact major asupra echilibrului dintre viata personala si cea profesionala, 37% s-au declarat stresate si tematoare, iar 21% dintre femei fie intentioneaza, fie au decis deja sa reduca permanent timpul alocat muncii platite.
  • Intr-un raport din 2014 al Comisiei Europene, privind Promovarea Sanatatii Mintale la locul de munca, era estimata o valoare totala de 136 de miliarde de euro exclusiv pentru costuri generate de productivitatea asociata absenteismului determinat de bolile mintale (2007).
  • Dintre costurile mentionate, 99 de miliarde de euro erau colerale cu depresia si cu afectiuni ce evolueaza spre anxietate. Costurile generate de afectiunile mintale erau la momentul respectiv comparabile cu cele ale bolilor cardiovasculare. Un alt aspect important il constituie faptul ca aceste sume nu sunt legate de tratamente, asigurari sociale ori alte costuri puse pe seama societatii in general.

Cresterea incidentei afectiunilor mintale este strans legata si de anumite caracteristici demografice. Mai mult de jumatate din populatia lumii traieste in orase, iar expansiunea urbana este pe un trend ascendent. Traiul in orase este asociat cu accesul la servicii medicale mai bune si alte facilitati, insa si cu o densitate ridicata a populatiei, zgomot produs de traficul urban, feroviar, aerian, industrial, nivel ridicat de poluare. Mai multe studii au demonstrat faptul ca riscul de a dezvolta probleme de ordin mintal este mai crescut in orase, comparativ cu zonele rurale.

In Romania, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timisoara şi Brasov sunt zonele care concentreaza cel mai mare numar de angajati.

Chiar daca lipsa resurselor financiare, saracia si excluziunea sociala pot contribui la dezvoltarea unor tulburari mintale, studiile privind tulburarile de anxietate (inclusiv tulburarea de stres posttraumatic, stresul, furia si paranoia) au indicat rate mai mari in zonele urbane fata de cele rurale in mai multe tari din America Latina si din Asia.

Tulburarile de anxietate, psihotice, tulburarile de dispozitie si diversele tipuri de dependenta inregistreaza rate mai mari in orase.

Organizatia Mondiala a Sanatatii sugereaza faptul ca aproape jumatate dintre persoane vor suferi de o boala psihica la un moment dat in timpul vietii. OMS estimeaza ca aproximativ 10 % din populatie sufera de depresie in fiecare an, iar 2,6 %  sufera de o tulburare psihotica.

O alta problema majora o reprezinta anxietatea. In Uniunea Europeana 15 % dintre persoane au solicitat sprijin pentru o problema psihologica ori emotionala, iar 72 % dintre oameni au luat antidepresive intr-un anume moment din viata (Comisia Europeana 2010 - Eurobarometrul privind sanatatea mintala).

Promovarea sanatatii mintale la locul de munca

Sanatatea mintala ca stare de bine, de echilibru emotional este baza in stabilirea si mentinerea unor relatii satisfacatoare inclusiv la locul de munca. Reusita in viata profesionala fiind proportionala cu detinerea unor abilitati de adaptare, de comunicare, dezvoltare si incredere in resursele proprii.

Atitudinea proactiva a angajatorului cu privire la promovarea sanatatii mintale la locul de munca se rasfrange direct asupra rezultatelor in termeni de productivitate si profitabilitate.

Un studiu desfasurat in Regatul Unit in 2009, de catre Institutul National pentru Excelenta in Sanatate  si Asistenta Medicala (National Institute for Health and Care Excellence) a sugerat ca pierderile de productivitate pentru angajatori ca urmare a stresului inutil si a starii precare de sanatate mintala ar putea scadea cu 30%.

Politicile companiilor de promovare a sanatatii la locul de munca ar trebui sa se axeze pe eliminarea si/ sau diminuarea factorilor de risc asociati prin formularea unor proceduri clare cu privire la infrastructura companiei, sanatatea si securitatea in munca, reabilitarea si revenirea la locul de munca si adoptarea unor masuri concrete, spre exemplu: identificarea pericolelor psihosociale, cum ar fi sursele de stres, evaluarea si controlul acestora.

Factori de risc pentru sanatatea mintala la locul de munca

Pe langa faptul ca unele cauze ale suferintei din afara locului de munca interfereaza cu activitatea profesionala, producand efecte nedorite asupra sanatatii mintale a angajatului, exista mai multi factori care contribuie ori declanseaza aparitia unor riscuri pentru bunastarea psihica a angajatului. Acestia se pot clasifica in:

Factorii care tin de locul de munca propriu-zis

  • Obiectul locului de munca – munca fragmentata, perceputa ca nesemnificativa de catre angajat
  • Volumul de munca ridicat si ritmul de lucru
  • Programul de lucru – ore peste program, lucrul in ture de noapte, program prelungit, lipsa flexibilitatii in privinta orarului de lucru
  • Controlul din partea superiorilor – grad redus la participare la nivel decizional, imposibilitatea de organizare a propriei munci
  • Mediul de lucru si echipamentele utilizate – lipsa spatiului, organizarea ineficienta a spatiului de lucru, echipamente neintretinute
  • Cultura organizationala, functia detinuta – comunicare deficitara
  • Relatiile interpersonale la locul de munca – conflicte cu alti colegi, cu superiorii, lipsa comunicarii, excluderea
  • Rolul persoanei in cadrul companiei – ambiguitatea cu privire la indeplinirea unor sarcini, responsabilitatea asumata pentru alti membrii ai echipei
  • Dezvoltarea carierei – stagnarea, lipsa perspectivelor de promovare.

Contextul socio-economic – se refera la economie si la piata muncii in general

  • Amenintarea cu somajul si perspectiva de a fi somer
  • Tipul contractului de munca
  • Siguranta locului de munca
  • Reducerile de la nivelul disponibilitatii serviciilor
  • Veniturile
  • Legislatia deficitara in domeniul muncii
  • Forta de munca
  • Asigurarile sociale
  • Securitatea si Sanatate in Munca (SSM)/ Protectia Muncii.

Pentru companii, programele de promovare a sanatatii mintale la locul de munca sustin reducerea costurilor din mai multe directii: costuri generate de absenteism, de concedii medicale, pensionari anticipate, prezenteism si productivitate scazuta, alocari de resurse pentru recrutare, formare si integrare a noilor angajati, dar si performanta scazuta.

 

Referinte

Data publicării 02.06.2022
Data ultimei actualizari 13.07.2022