Depresia: cauze, simptome si tratament

Depresia este definita ca fiind o tulburare afectiva cu evolutie de cel putin 2 saptamani, cu episoade depresive repetate periodic si spatiate de intervale de timp de remisiune clinica, desfasurate in absenta unei boli organice de fond sau al consumului de substante psihoactive.
Depresia: cauze, simptome si tratament

Cuprins

Ce reprezinta depresia?

Depresia este o tulburare afectiva ce se intinde pe perioade mai lungi, de peste doua saptamani.  Episoadele depresive se repeta periodic la diferite intervale de timp de remisiune clinica. Aceste episoade apar si se desfasoara in absenta altor boli organice de fond sau al consumului de substante psihoactive.

Care sunt factorii favorizanti ai depresiei?

Mecanismele fiziopatologice care contribuie la instalarea starii depresive prezinta cauze multifactoriale si sunt reprezentate de conditiile de viata si mediu, apartenenta la sex, factori psihologici si genetici.

  • Genetica si istoricul familial al sindroamelor depresive reprezinta factori majori implicati in aparitia acestei tulburari afective, riscul de mostenire al afectiunii fiind de 40-50%.
  • Expunerea prelungita la stres este o cauza care determina aparitia afectiunii prin stimularea activitatii axului hipotalamo hipofizar si al glandelor suprarenale care asigura secretia de adrenalina si cortizol implicate in modularea afectiva.
  • Experientele traumatice in special cele care survin in perioada copilariei (abuzuri fizice si de tip psiholgic, moartea unei persoane dragi) reprezinta principalii factori de risc care contribuie la aparitia depresiei si favorizeaza dezvoltarea personala deficitara in viata adulta, cu prezenta unor comportamente abuzive.
  • Fluctuatiile hormonale fiziologice ale persoanelor de sex feminin cresc riscul de manifestare al sindroamelor depresive la aceasta categorie populationala, in special in perioada pubertatii si postnatal (baby blues).
  • Obiceiurile alimentare reprezentate de consumul carbohidratilor in cantitate crescuta si deficitul vitaminelor B9, B12, D sau al acizilor grasi omega 3 favorizeaza aparitia manifestarilor specifice sindroamelor depresive.
  • La anumite categorii populationale situate in emisfera nordica sau sudica extrema, limitarea expunerii la lumina solara poate determina aparitia tulburarilor afective sezoniere de tip depresiv.

Care sunt simptomele depresiei?

Sindromul depresiv se manifesta sub forma unei prabusiri a trairilor afective care determina scaderea stimei de sine, pesimism si anxietate, descrise ca anestezie psihica dureroasa.

Manifestarile care alcatuiesc tabloul clinic al sindroamelor depresive cuprind:

  • Simptome psihice manifestate prin tristete profunda, anestezie psihica dureroasa acompaniata sau nu de anxietate, neliniste, pesimism, inhibitie psihica, bradipsihism (desfasurare lenta a proceselor psihice si a actiunilor motorii), bradilalie (incetinirea ritmului articularii cuvintelor), asociatie ideativa lenturoasa (incetinirea activitatii ideative cu aparitia dificultatilor decizionale) dominata de idei delirante; vorbirea este lenta, de tonalitate joasa, cu propozitii scurte si comunica in mod frecvent ganduri si angoase neverosimile;
  • Simptomele psihomotorii sunt reprezentate de hipokinezie (scaderea capacitatii de miscare), hipomimie crispata (expresii faciale reduse, limitate la incruntare si adoptarea pozitiei garbovite) sau la polul opus agitatie psihomotorie, hipobulie (reducerea activitatii voluntare si scaderea fortei de munca) si diminuare marcata a randamentului profesional;
  • Simptomele psihosomatice se manifesta prin diminuarea elanului vital cu perceperea senzatiei de gol si energie fizica, dereglari ale ritmului cardiac, constipatie, tulburari de somn, senzatie de frig, inapetenta cu scadere ponderala, pierderea interesului pentru activitate sexuala, cefalee, artralgii, parestezii, transpiratii si oboseala diurna.

Depresia: cauze, simptome si tratament

Diagnosticul sindroamelor depresive

Diagnosticul de sindrom depresiv este stabilit de catre medicul psihiatru cu ajutorul anamnezei si al  examenului clinic al pacientului. In urma acestora sunt stabilite gradul de severitate si asociatiile somatice sau psihotice ale afectiunii. In anumite situatii, medicul psihiatru poate solicita efectuarea unor investigatii paraclinice de laborator pentru evaluare tiroidiana si determinarea concentratiilor serice de vitamina B, D sau zinc ale pacientului.

Tratamentul depresiei

Tratamentul depresiei este instituit in conformitate cu intensitatea manifestarilor si corespunde fazei acute si fazei de stabilizare. Pacientii aflati in faza acuta de boala beneficiaza de tratament cu antidepresive si in anumite situatii de antipsihotice, cazurile neresponsive la tratament putand fi tratate prin asocierea de anticonvulsivante si/sau hormoni tiroidieni.

Dupa obtinerea remisiunii urmeaza tratamentul fazei de stabilizare care are ca scop mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute in faza anterioara cu mentinerea dozelor care au indus remisia pentru o perioadă de 6 luni.

Psihoterapia sau terapia prin vorbire poate ameliora simptomatologia clinica a pacientului depresiv prin tehnici de psihanaliza, de invatare a tehnicilor de asertivitate si pregatirea reinsertiei socio profesionale. Terapia cognitiv comportamentala TCC pentru schimbarea modului de gandire autodistructiv si prevenirea tendintelor suicidale, este utilizata cu succes mai ales in cazul copiilor si adolescentilor.

Afla mai multe: 

Data publicării 06.03.2022
Data ultimei actualizari 17.03.2022