Dementa vasculara: factori de risc, simptome, diagnostic

Dementa vasculara reprezinta o afectiune manifestata prin modificari comportamentale, pierderea memoriei si declin cognitiv, ca rezultat al tulburarilor circulatiei sangvine la nivel cerebral. Severitatea manifestarilor clinice asociate si evolutia dementei vasculare se coreleaza fidel cu localizarea, dimensiunea si numarul structurilor vasculare cerebrale afectate. Dementa vasculara poate fi impartita in mai multe forme clinice, in funcție de mecanismele patologice care genereaza aparitia modificarilor vasculare dupa cum urmeaza:
Dementa vasculara: factori de risc, simptome, diagnostic
  • Dementa vasculara subcorticala - cea mai frecventa forma a dementei vasculare diagnosticata la momentul actual se datoreaza modificarilor structurale ale vaselor de calibru redus, situate in profunzimea creierului, care genereaza hipoxie cerebrala si in timp, pierderea functiei neuronilor din zonele afectate. Incontinenta urinara precoce, slabiciunea musculara in anumite teritorii ale corpului si pierderea capacitatii de coordonare a miscarilor fine constituie principalele manifestari clinice asociate dementei vasculare subcorticale.
  • Dementa asociata atacului cerebral - severitatea manifestarilor asociate dementei instalate dupa un accident vascular cerebral sunt corelate cu regiunea din creier afectata de hipoxie si numarul de neuroni pierduti ca urmare a lipsei de alimentare cu sange a creierului si pot include dificultati de vorbire, paralizie, slabiciune musculara sau tulburari de deglutitie.
  • Dementa datorata multiplelor episoade de atac ischemic tranzitor - atacurile ischemice tranzitorii repetate pot genera in timp aparitia dementei vasculare, manifestate de regula prin tulburari ale memoriei si de tip cognitiv.
  • Dementa de tip mixt - in prezent este estimat faptul ca cel putin 1 din 10 persoane prezinta dementa mixta datorata unui cumul de patologii subiacente printre care se regasesc in mod frecvent boala Alzheimer si dementa de cauza vasculara.

Cuprins

Cauze si factori de risc dementa vasculara

Principalele cauze care favorizeaza aparitia modificarilor cognitive si de memorie cuprind atat afectiunile cerebro-vasculare simptomatice (accident vascular cerebral, hemoragia intracerebrala), cat si cele asimptomatice (atac ischemic tranzitor). Boala vaselor cerebrale de calibru mic constituie o alta cauza de aparitie a dementei vasculare si se refera la microinfarctizari cerebrale, lacune, arterioscleroza, leucoaraioza (leziuni ale substantei albe cerebrale) si modificari de tip microhemoragic.

CADASIL - arteriopatia cerebrala dominanta autosomala asociata cu infarcte subcorticale si leucoencefalopatie constituie o patologie genetica implicata in mod frecvent in aparitia dementei vasculare. CADASIL se manifesta prin:

  • Migrene
  • Crize convulsive
  • Depresie accentuata care se instaleaza de regula in jurul varstei de 30 de ani ai pacientului si progreseaza in timp cu aparitia dementei de tip vascular.

Principalii factori de risc care favorizeaza aparitia modificarilor vasculare implicate in aparitia dementei vasculare include:

  • Varsta de peste 65 de ani
  • Antecedentele personale de afectiuni cerebrovasculare
  • Hipertensiunea arteriala
  • Obezitatea
  • Diabetul zaharat
  • Fumatul
  • Tulburarile de ritm cardiac (fibrilatie atriala).

Dementa vasculara si menopauza

Desi menopauza are o relevanta clinica semnificativa, aceasta este subreprezentata in studiile si cercetarile medicale privind dementa. Inainte de menopauza, femeile au un risc mai mic decat barbatii de a suferi accidente vasculare cerebrale (AVC-uri), obezitate si alte afectiuni metabolice asociate diabetului, care contribuie la tulburarile cognitive si dementa prin mecanisme vasculare. In timpul menopauzei, productia de estrogen se scade drastic, iar riscul de a dezvolta acesti factori de risc pentru dementa se intensifica deoarece:

  • Estrogenul are un efect protector asupra vaselor de sange. Scaderea nivelului acestui hormon poate contribui la rigidizarea arterelor, cresterea tensiunii arteriale si a riscului de AVC.
  • Modificarile specifice menopauzei vizeaza si metabolismul, mai precis - scaderea ratei metabolice bazale (determinate si de pierderea masei musculare si cresterea tesutului adipos), redistribuirea grasimii de pe solduri si coapse spre zona abdominala (factor de risc cardiovascular), rezistenta la insulina favorizata de scaderea estrogenului din organism, cresterea colesterolului „rau” si scaderea celui „bun”.
  • Diabetul zaharat afecteaza vasele de sange; totodata, femeile aflate la menopauza si care prezinta diabet sunt mai predispuse la hipertensiune arteriala, nivel ridicat de colesterol, obezitate abdominala, toti acestia fiind factori ce contribuie la cresterea riscului de dementa vasculara.

Simptome si evolutie dementa vasculara

Manifestarile care intra in alcatuirea tabloului clinic al dementei vasculare variaza de la simplu la complex, in conformitate cu severitatea afectiunii si pot cuprinde:

  • Dificultati de concentrare, comunicare si urmarire a instructiunilor in timpul desfasurarii activitatilor cotidiene
  • Tulburari ale memoriei de lunga durata
  • Stare de confuzie care se accentueaza seara si in cursul noptii
  • Simptome specifice atacului cerebral ischemic de tipul slabiciunii musculare si dificultatilor de vorbire
  • Schimbari ale personalitatii pacientului si ale starii de dispozitie ale acestuia (depresie, iritabilitate)
  • Tulburari de mentinere ale echilibrului si de coordonare a miscarilor
  • Urgenta urinara, incontinenta urinara
  • Tremor al extremitatilor.

Gandirea lenta, dificultatea de a planifica diverse activitati, deficitul de atentie, tulburarile de comportament si pierderile de memorie constituie manifestari clinice care pot fi observate in primele etape de evolutie ale dementei vasculare. Amnezia severa, modificarile comportamentale accentuate (agresivitate), depresia, incontinenta si imposibilitatea mentinerii echilibrului postural constituie simptome asociate evolutiei tardive ale dementei vasculare care afecteaza semnificativ calitatea vietii pacientului.

Mituri despre deteriorarea cognitiva

Este important de mentionat faptul ca dementa vasculara poate fi interpretata in mod eronat de catre populatia generala datorita vehicularii unei serii de mituri care de regula includ:

  • Conceptia eronata conform careia dementa constituie o componenta fiziologica a procesului de imbatranire
  • Confuzia intre dementa vasculara si boala Alzheimer. Cele doua afectiuni constituie entitati patologice de sine statatoare cu manifestari clinice, evolutie si necesitati terapeutice individuale
  • Afirmatia conform careia dementa vasculara reprezinta o patologie genetica si nu poate fi prevenita
  • Convingerea faptului ca suplimentele de vitamine si/sau minerale pot diminua riscul de aparitie al patologiei
  • Conceptia eronata conform careia dementa cauzeaza amnezie totala si implica o pierdere imediata a nivelului de independenta al pacientului.

Stabilirea diagnosticului de dementa vasculara

In majoritatea situatiilor, vizita la medic este sugerata pacientului de catre familie sau anturaj, ca rezultat al observarii modificarilor de comportament ale bolnavului care ii altereaza acestuia considerabil calitatea vietii cotidiene.

Antecedentele de boala ale pacientului corelate cu evaluarea neurologica si interviul psihiatric, imagistica cerebrala si testele neurocognitive constituie principalele modalitati de stabilire ale diagnosticului dementei vasculare. Rezonanta magnetica nucleara (RMN), computer tomografia (CT) si PET scan (investigatie imagistica a creierului care utilizeaza un trasor special pentru evidentierea zonelor afectate) constituie principalele investigatii imagistice care pot fi utile clinicianului pentru depistarea modificarilor vasculare si cerebrale sugestive pentru aceasta afectiune.

Electroencefalograma constituie o investigatie functionala recomandata de catre medicul specialist pentru evaluarea activitatii electrice cerebrale la pacientii cu dementa vasculara.

Comunicarea intre neurolog, psihiatru si medicul imagist pentru corelarea informatiilor obtinute dupa evaluarea clinica si paraclinica a pacientului este deosebit de importanta pentru stabilirea cat mai rapida a diagnosticului dementei vasculare. In majoritatea cazurilor, diagnosticul acestei afectiuni este stabilit in decurs de cateva saptamani, insa exista si cazuri in care manifestarile clinice nespecifice sau lipsa accesului la servicii medicale de specialitate poate ingreuna acest proces prelungindu-l uneori chiar si pentru perioade de pana la 1 an.

Gestionarea dementei vasculare

Managementul terapeutic al pacientilor cu dementa vasculara implica de regula administare de tratament pentru prevenirea deteriorarii suplimentare a functiei cognitive si a memoriei prin aparitia unor evenimente cerebrale acute ulterioare. Exista studii care sugereaza faptul ca terapia farmacologica utilizata in cazul bolii Alzheimer poate fi utilizata cu succes si la pacientii cu dementa vasculara aflata in stadiul incipient, dar trebuie mentionat faptul ca la momentul actual, patologia este incurabila (nu poate fi vindecata), medicatia avand doar rol de incetinire al progresiei simptomelor.

Diminuarea actiunii factorilor de risc modificabili reprezentati de hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, dislipidemie si tulburarile ritmului cardiac constituie principalele metode de prevenire a reinfarctizarii cerebrale si de incetinire a deteriorarii neurocognitive. In acelasi timp, pacientul cu dementa vasculara trebuie sa beneficieze de un plan individualizat de fizioterapie si kinetoterapie care sa previna degradarea suplimentara a statusului motor afectat asociat repausului prelungit.

Complicatii dementa vasculara

Dementa vasculara constituie din pacate o patologie incurabila a carei evolutie poate fi doar incetinita, cu scopul de a mentine cat mai mult calitatea vietii pacientului. In etapele finale de evolutie ale bolii, pacientii devin dependenti de insotitori/ingrijitori pentru a indeplini sarcini zilnice simple (hranit, igiena, imbracat) si pentru a face plimbari scurte.

Principalele complicatii observate in mod frecvent la pacientii cu dementa vasculara includ reinfarctizarea cerebrala, afectare cardiaca, pierderea totala a autonomiei bolnavului, pneumonie, infectii tegumentare, escare de decubit, infectii de tract urinar.

Poate fi prevenita dementa?

Studiile desfasurate pana la momentul actual au concluzionat faptul ca exista o serie de masuri care pot fi aplicate cu succes pentru diminuarea riscului de aparitie al evenimentelor cerebrale implicate in aparitia dementei vasculare si includ:

  • Adoptarea unui regim alimentar bogat in acizi grasi omega 3, vitamine ale complexului B, vitamina E - dieta mediteraneana este recomandata in mod frecvent de catre nutrionisti pentru prevenirea evenimentelor acute cardiovasculare si mentinerea sub control a greutatii corporale
  • Mentinerea unui nivel adecvat de activitate fizica zilnica in conformitate cu toleranta la efort a pacientului, prin efectuarea plimbarilor lungi si a exercitiilor pentru mentinerea flexibiliatii
  • Managementul corespunzator al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei, diabetului zaharat si tulburarilor de ritm cardiac, patologii care pot cauza instalarea dementei vasculare.

 

Referinte:

Data publicării 09.05.2025