Medicover
Cercetarile desfasurate pana in prezent indica faptul ca misofonia poate afecta pe oricine, insa prevalenta este mai ridicata in randul femeilor. Procentele variaza de la studiu la studiu, cu rate estimate de 55%, respectiv 83% femei, comparativ cu persoanele de sex masculin. De asemenea, desi misofonia poate aparea la orice varsta, cercetarile sugereaza o probabilitate mai mare ca tulburarea sa apara in primii ani ai adolescentei.
Cuprins
- Cauzele sensibilitatii la zgomote
- Cum se manifesta misofonia?
- Cele mai frecvente sunete care pot declansa reactii negative la persoanele cu misofonie
- Afectiuni medicale care pot asocia misofonie
- Cum poate fi ameliorata misofonia?
Cauzele sensibilitatii la zgomote
Oamenii de stiinta nu au elucidat complet ce anume cauzeaza misofonia si care sunt mecanismele prin care apare, insa au identificat o combinatie de factori suspectati ca ar determina aceasta sensibilitate ridicata la zgomote, printre care:
- Diferentele in structura si activitatea creierului, mai precis in zonele creierului responsabile de procesarea sunetului si a emotiilor.
- Predispozitia genetica.
Cum se manifesta misofonia?
Auzul unor sunete specifice, care pentru majoritatea oamenilor trec neobservate ori nu sunt deranjante, genereaza instant emotii negative, coplesitoare, de repulsie, manie, neliniste sau incordare, care pot fi controlate cu greu. Misofonia nu afecteaza in aceeasi masura toate persoanele, in timp ce unele reusesc sa isi stapaneasca reactiile, altele vor actiona impulsiv, fara sa reuseasca sa se controleze in vreun fel. Reactiile determinate de misofonie par sa se incadreze la categoria instinctului natural de „lupta sau fugi”.
- La nivel emotional, situatia poate escadala rapid, de la o stare de iritare la furie. Cele mai frecvente emotii aparute sunt iritarea, frica, furia, dezgustul, anxietatea.
- Din punct de vedere fiziologic, se activeaza o forma de autoprotectie similara situatiilor primejdioase cand organismul uman declanșeaza un raspuns automat „lupta sau fugi”, astfel pot aparea cresterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, transpiratia si senzatia de apasare in zona pieptului, pielea de gaina.
- La nivel comportamental, apar reactii determinate de impuls sau instinct, desi sunt rare, exista riscul unor manifestari violente fata de alti oameni ori obiecte (aruncat, trantit). Cel mai des se pot remarca dorinta de a se indeparta de sunetul deranjant, de a opri sunetul, evitarea/ parasirea zonelor in care sunetul este produs, tipatul etc.
Intensitatea manifestarilor depinde de la persoana la persoana. In cazurile severe, persoana va reactiona fara sa se gandeasca, uneori in mod violent.
Cele mai frecvente sunete care pot declansa reactii negative la persoanele cu misofonie
Fiecare individ are propriile declanșatoare unice, unii este posibil sa experimenteze trairi nedorite la mai multe sunete, altii la 2 – 3 dintre ele. Printre cele mai frecvente sunete care pot declansa reactii se numara:
- Mestecatul zgomotos al mancarii
- Sorbitul din lingura/ cana
- Sunetele produse in timpul masticatiei
- Mestecatul unei gume cu gura deschisa
- Sunetele produse de tacamurile care lovesc farfuria
- Trosnitul articulatiilor
- Sunetele produse in timpul pruritului (scarpinat)
- Unele ticuri nervoase precum batutul cu degetele ori jocul cu capacul pixului ori cu unghiile
- Sforaitul
- Adulmecatul/ inhalarea aerului cu putere pentru a mirosi ceva
- Suflatul nasului
- Respiratia suieratoare
- Dresul vocii
- Tusea
- Sarut zgomotos
- Sunetul unui ceas care ticaie
- Click-ul de la pix/ stilou
- Batai puternice in tastatura
- Fosnete produse de anumite materiale precum plasticul ori hartia
- Apa care picura
- Latratul cainilor sau alte zgomote produse de animale
- Diferite alarme (de masina, telefon)
- Zgomotele de pe santier
- Plansul nou-nascutilor.
Afectiuni medicale care pot asocia misofonie
Exista o serie de tulburari, boli mintale si conditii medicale care prezinta un risc mai mare de a asocia misofonie, spre exemplu:
- Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD)
- Tulburarea de spectru autist
- Sindromul Tourette
- Tulburare depresiva majora
- Tulburarea obsesiv compulsiva
- Tulburare de stres posttraumatic
- Tulburarea de personalitate Borderline
- Tinitus
- Hiperacuzia
- Pierderea auzului.
Cum poate fi ameliorata misofonia?
Nefiind recunoscuta drept o patalogie, misofonia nu beneficiaza de teste de diagnostic. Cand calitatea vietii unei persoane este afectata de sunetele neplacute care o coplesesc, este recomandat sa:
- Identifice factorii declansatori
- Sa evite, in masura in care este posibil, factorii identificati
- Sa dezvolte strategii pentru a putea minimiza impactul acestora
- Sa apeleze la ajutorul unui specialist (un psiholog) in cazul in care nu reuseste sa gestioneze situatia.
- Meditatia si mindfulness-ul se pot dovedi instrumente utile.
Desi poate parea un moft, in unele situatii, misofonia poate influenta negativ activitatile cotidiene. Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Unii oameni experimenteaza o usoara stare de iritare ce poate fi tinuta sub control, in timp ce altii pot avea o reactie emotionala sau fizica profunda.
Referinte:
- About Tinnitus, American Tinnitus Association
- Misophonia, Cleveland Clinic
- Potential therapies that may help, Misophonia Association
