Diferenta dintre psihoza si episodul psihotic

Episodul psihotic acut si psihoza reprezinta entitati medicale diferite utilizate pentru e descrie o serie de manifestari care includ schimbari bruste de comportament si ale starii psihice, de sine statatoare sau asociate altor tulburari psihice in cadrul unor patologii mai ample (schizofrenie, tulburare schizoafectiva, tulburare bipolara). Institutul National pentru Sanatate Mintala estimeaza faptul ca aproximativ 3% din populatie experimenteaza la un moment dat un episod acut de psihoza, care nu se asociaza unei tulburari mentale cronice si care se remite in totalitate fara a prezenta evolutie cronica.
Diferenta dintre psihoza si episodul psihotic

Cuprins

Episodul psihotic acut sau psihoza acuta reprezinta o urgenta psihiatrica datorita riscurilor pe care le poate avea asupra vietii pacientului, in timp ce psihoza reprezinta o afectiune manifestata prin asocierea pe termen lung de halucinatii si iluzii, in prezenta carora pacientul este rupt de realitate.

Ce este psihoza si cum se manifesta?

Termenul de psihoza este utilizat pentru a descrie o patologie care afecteaza psihicul sub forma unei pierderi de contact cu realitatea inconjuratoare. Aceasta pierdere se manifesta prin halucinatii vizuale, auditive sau olfactive, delir si tulburari comportamentale care determina incapacitatea de adaptare la viata sociala cotidiana. In timpul unei perioade de psihoza, gandurile si perceptia pacientului asupra lumii inconjuratoare sunt perturbate, bolnavul prezentand dificultate in a distinge realul de imaginar.

Psihoza este un termen larg care cuprinde mai multe entitati patologice distincte, din care pot face parte tulburarile mintale de cauza organica secundare leziunilor de diferite etiologii ale sistemului nervos central, schizofrenia, tulburarea schizo-afectiva, tulburarile afective si tulburarea bipolara, fiind diagnosticata in functie de o serie de criterii a caror prezenta este determinata printr-o analiza psihiatrica amanuntita a pacientului.

Este important de mentionat faptul ca psihoza se diferentiaza de schizofrenie, pacientul psihotic fiind capabil sa recunoasca si sa inteleaga halucinatiile intr-o oarecare masura, spre deosebire de schizofrenici care asociaza psihoza incomprehensibila.

Principalele manifestari si simptome care alcatuiesc tabloul clinic al psihozei sunt reprezentate de:

  • Convingeri false-pacientul este suspicios cu privire la anturaj si membrii familiei, prezentand idei paranoice
  • Halucinatii auditive si vizuale, insa in anumite situatii acestea pot afecta si celelalte simturi
  • Incoerenta ideo-verbala (vorbire incoerenta)
  • Dificultati de focusare si indeplinire a sarcinilor profesionale/ scolare sau stari tranzitorii de perplexitate care in timp pot duce la scaderea performantelor la job sau la scoala
  • Modificari bruste de comportament psihomotor-agitatie, stupor
  • Incapacitatea de a diferentia realitatea de imaginatie
  • Neglijare personala, igiena deficitara, regim alimentar haotic.

Atat inainte cat si in timpul unui episod psihotic acut, bolnavul poate experimenta depresie, stare de anxietate, dereglari ale somnului, retragere din viata sociala, demotivare si dificultate in desfasurarea activitatilor cotidiene.

Din ce cauza apare psihoza

Studiile desfasurate pana la momentul actual nu au reusit sa identifice o cauza specifica a psihozei, insa s-a observat faptul ca manifestarile specifice acestei tulburari sunt intalnite in special in patologii de tipul schizofreniei si a tulburarii bipolare. Cu toate acestea, nu toti pacientii care prezinta psihoza, asociaza schizofrenie sau alte tulburari mintale de acest tip.

Psihoza se manifesta in general in urma actiunii unui cumul de factori genetici, dar si de mediu, reprezentati in marea majoritate a cazurilor de evenimente stresante sau conditii fizice de sanatate asociate, ce determina modificari biochimice la nivelul neurotransmitatorilor cerebrali.

Factorii de risc implicati in aparitia psihozelor sunt reprezentati de:

  • Lipsa unui program de somn regulat
  • Perioade de stres major
  • Nasterea
  • Administrarea pe termen lung a anumitor substante medicamentoase
  • Abuzul de alcool, utilizarea de narcotice si chiar consumul de marijuana.

Tulburarea psihotica indusa de substante, determina halucinatii vizuale, auditive si alte manifestari de tipul conceptiilor iluzorii (convingeri false) temporare, care dispar in general in cateva ore sau zile de la eliminarea substantei din organism. In cazul abuzului de substante pe termen lung, simptomele psihozei pot persista pe parcursul mai multor luni ori ani, dupa metabolizarea si eliminarea compusilor din organism.

Diferenta dintre psihoza si episod psihotic izolat

Diferenta intre episodul psihotic acut izolat si psihoza este data de evolutia simptomatologiei care poate fi cu durata scurta sau indelungata. Psihoza acuta reprezinta un diagnostic instabil, avand o durata de evolutie cuprinsa intre 1-3 luni si se poate remite complet cu revenirea pacientului la nivelul anterior de functionare. Debutul simptomatologiei este brusc si in multe situatii este precedat de insomnie, anxietate, tristete, izolare sociala sau alte tulburari de comportament.

Psihoza cu evolutie cronica este o tulburare psihica compusa din mai multe episoade acute, cu fiecare nou episod remisia fiind mai slaba decat cea precedenta. In timp evolutia se cronicizeaza cu aparitia simptomelor interepisodice existand riscul de tranzitie al bolii catre schizofrenie.

Semnale de alarma frecvente ale tulburarilor psihotice

Semnale de alarma frecvente ale tulburarilor psihotice

In majoritatea situatiilor, pacientii prezinta modificari ale comportamentului care preced aparitia psihozei. Aceste manifestari fiind reprezentate in mod obisnuit deȘ

  • Scaderea performantelor scolare si/sau profesionale
  • Dificultati de comunicare
  • Retragere din viata sociala
  • Ingrijire personala deficitara
  • Tulburari de ideatie si halucinatii.

Este important ca in prezenta acestor modificari ale starii de spirit si comportament , familia si anturajul pacientului sa apeleze la un consult medical de specialitate, pentru prevenirea din timp a evolutiei nefavorabile a pacientului.

Absenta unui plan de tratament corespunzator la aceasta categorie de pacienti poate duce la pierderea contactului cu realitatea de catre bolnav, care recurge la absenteism scolar, somaj, indepartare de familie si anturaj, retragerea din societate, vagabondaj, abuz de substanta sau suicid.

Tratamentul tulburarilor psihotice

Tratamentul tulburarilor psihotice se adreseaza pacientilor care prezinta manifestari clinice specifice acestei boli si este stabilit de catre medicul psihiatru in urma efectuarii unui consult de specialitate amanuntit. Terapia psihozelor poate fi dificil de stabilit din cauza riscului de decompensare acuta al pacientului, care prezinta comportament impredictibil si poate dezvolta episoade de violenta spontane.

In prezent se considera faptul ca initierea rapida a tratamentului, cat mai aproape de primele simptome de psihoza manifestate, creste sansele de recuperare totala ale bolnavului, cu redobandirea functiilor anterioare imbolnavirii si disparitia completa a episoadelor acute de psihoza. In anumite situatii insa, terapia specifica poate ajuta bolnavul sa isi reia activitatea profesionala si sociala zilnica, chiar daca remisia bolii nu este completa si din cand in cand se mai pot observa simptome reziduale de boala.

Principalele componente ale tratamentului psihozei sunt reprezentate de:

  • Terapia de grup sau individuala: bazata pe principiile terapiei cognitiv comportamentale, acest tip de tratament se muleaza pe necesitatile individuale fiecarui pacient si are ca scop invatarea unor comportamente care sa ajute pacientul sa se adapteze la diferite situatii
  • Educatia si sprijinul familial: tratamentul eficient al pacientilor cu psihoza trebuie sa includa educarea familiei si apartinatorilor cu privire la aceasta tulburare psihica si pregatirea acestora pentru o buna comunicare si sustinere activa a bolnavului in procesul de vindecare
  • Farmacoterapia: are ca scop reducerea simptomatologiei pacientului, dozele de antipsihotice, tranchilizante sau timostabilizatoare fiind individualizate dupa fiecare caz in parte, de catre medicul curant. Durata tratamentului este stabilita in functie de numarul si de severitatea episoadelor psihotice, insa de obicei dupa al 3 lea episod de psihoza acuta se recomanda administrarea medicatiei pentru tot restul vietii
  • Reintroducerea in societate si colectivele de invatamant: aceste servicii au ca scop reintroducerea copilului/adultului in societate si in programele de invatamant pentru asigurarea unei bune dezvoltari ale pacientului din punct de vedere social si profesional.
Data publicării 28.07.2022