Insomnia – cum se manifesta si cum ne afecteaza tulburarile de somn?

Insomnia este cea mai frecventa tulburare de somn la adulti. Insomnia cronica netratata conduce in timp la epuizare, capacitate redusa de concentrare, memorie slaba, toleranta scazuta la frustrare si mici neplaceri, pierderea entuziasmului. Pe termen lung insomnia este un factor de risc pentru obezitate si poate afecta buna functionare a sistemului cardiovascular.
Insomnia – cum se manifesta si cum ne afecteaza tulburarile de somn?

Insomnia este cauzata de o serie de factori de ordin psihologic, de unele afectiuni medicale, medicamente, inclusiv alte tulburari de somn - precum sindromul de apnee in somn obstructiv (SASO). Pentru persoanele care sufera de insomnie, vestea buna este ca insomnia se vindeca. In functie de cauzele implicate in aparitia insomniei si de tipul acesteia, poate fi diagnostica si tratata cu ajutorul medicului ori prin eforturile proprii, depinde de la caz la caz.

Cuprins

Simptome si cauze insomnie

Insomnia se refera la inabilitatea de a adormi sau de a mentine somnul pe durata noptii, astfel incat persoana afectata de insomnie va avea un somn superficial, neodihnitor. Insomnia este o afectiune medicala ce se manifesta indiferent de gradul de oboseala, in multe situatii persoanele care sufera de insomnie se simt obosite, insa nu reusesc sa adoarma.

Printre simptomele insomniei se regasesc:

  • Dificultatea de a adormi in ciuda oboselii resimtite
  • Treziri frecvente in cursul noptii
  • Dificultatea de a readormi dupa trezirile nocturne
  • Somn neodihnitor, chiar si dupa un numar satisfacator de ore de somn, persoana se trezeste dimineata obosita
  • Necesitatea de a lua pastile pentru somn sau de a consuma alcool pentru a adormi
  • Trezitul prea devreme dimineata
  • Somnolenta in timpul zilei, oboseala, stare de iritare
  • Dificultatea de concentrare la activitatile zilnice, indiferent de naturala lor (casnice, profesionale).

Cauzele insomniei sunt multiple, pot coexista si se pot influenta reciproc:

  • Stresul, anxietatea si depresia sunt printre cauzele comune ale insomniei cronice. Trauma si abuzul fizic sau emotional sunt factori de risc semnificativi. De asemenea, unele stari emotionale intense (furia, grija excesiva) pot determina instalarea insomniei acute si/ sau amplificarea insomniei cronice.
  • Existenta unor boli poate perturba calitatea somnului: astmul, alergiile, boala Parkinson, hipertiroidismul, boala de reflux gastroesofagian (BERG), boala de rinichi, cancerul, la fel si durerile cronice provocate de diverse patologii, spre exemplu artrita.
  • Administrarea unor medicamente prescrise de medic: antidepresive, corticosteroizi, hormoni tiroidieni, medicamente pentru hipertensiune arteriala, inclusiv unele contraceptive.
  • Existenta altor tulburari ale somnului – insomnia insasi reprezinta o tulburare de somn, insa aceasta poate fi determinata de o alta tulburare de somn netratata, spre exemplu de apneea in somn obstructiv ori de sindromul picioarelor nelinistite.

Insomnia primara nu este asociata cu alte afectiuni medicale. Insomnia secundara poate fi cauzata de unele probleme medicale, precum cele mentionate anterior.

Insomnia si Sindromul de apnee in somn obstructiv (SASO)

Apneea in somn afecteaza un numar mare de persoane si influenteaza calitatea somnului. Sforaitul puternic si episoadele de oprire a respiratiei in timpul somnului sunt printre cele mai cunoscute simptome ale SASO.

Conform unor investigatii publicate in Sleep Medicine Reviews (2019) coexistenta sindromului de apnee in somn obstructiv (SASO) si a insomniei determina producerea unor deficiente in planul sanatatii fizice, mentale, emotionale si o calitate scazuta a vietii in general.

Diagnosticul de apnee obstructiva in somn necesita adesea o abordare multidisciplinara deoarece implica evaluarea unor caracteristici clinice ce apartin diferitelor specialitati medicale. Consultul pneumologic reprezinta primul pas in stabilirea diagnosticului de Sindrom de apnee in somn obstructiv (SASO).

De la caz la caz pot fi necesare consultatii si investigatii la medicul specialist ORL – la pacientii cu obezitate, gat scurt si gros (minim 43 cm) - modificari din sfera ORL sau la medicul cardiolog in situatiile in care pacientii prezinta hipertensiune arteriala, istoric medical cu: infarct miocardic, accident vascularcerebral, fibrilatia atriala.

De asemenea poate fi necesara interventia medicul specialist diabetolog sau endocrinolog pentru pacientii cu diabet zaharat si/ sau afectiuni medicale precum hipotiroidismul si acromegalia care favorizeaza apneea in somn.

In cadrul Centrului de Diagnostic si Tratament al Sindromului de Apnee in Somn – Medicover o echipa multidisciplinara asigura tratamentul potrivit, personalizat pentru fiecare pacient.

Din echipa fac parte medici specialisti in Somnologie - Pneumologie, ORL, Cardiologie, Endocrinologie, Diabet si Boli de Nutritie.

Factori de risc insomnie

Factorii de risc ai insomniei pot fi impartiti in factori de risc nemodificabili si factori de risc care tin mai degraba de stilul de viata si anumite obiceiuri ale persoanei in cauza.

  • In categoria factori de risc nemodificabili intra varsta. Insomnia la persoanele varstnice este o problema des intalnita deoarece calitatea somnului tinde sa scada odata cu inaintarea in varsta.
  • De asemenea, femeile sunt mai predispuse la insomnie, una dintre explicatii fiind schimbarile hormonale prin care trec in timpul ciclului menstrual/ menopauzei sau in timpul sarcinii.
  • Unele studii afirma ca genetica are un rol important in manifestarea insomniilor, mai multi membrii din aceeasi familie pot sa se confrunte cu insomnia.

In sfera factorilor care tin de stilul de viata se incadreaza:

  • Persoanele care lucreaza in medii stresante si cele care nu au o rutina a somnului fie pentru ca lucreaza in ture de noapte, fie pentru ca au un stil de viata dezechilibrat (alimentatie nepotrivita, exces de alcool).
  • Lipsa unor obiceiuri propice somnului: culcatul la aproximativ aceeasi ora seara, consumul de alcool seara, consumul unor produse si bauturi pe baza de cofeina in a doua parte a zilei sau in exces pe parcursul zilei, somnul (atipitul) din timpul zilei poate interfera si el cu somnul de noapte, mese greu de digerat si alimente cu un continut ridicat de zahar inainte de ora de culcare, practicarea sportului la ore tarzii ori din contra, sedentarismul – lipsa activitatii fizice pe durata zilei.
  • Conform Academiei Americane de Medicina a Somnului persoanele care au divortat recent, care si-au pierdut partenerul de viata si care se confrunta cu probleme financiare sunt mai predispuse la insomnii. Astfel de evenimente majore constituie una dintre cauzele aparitiei insomniei acute.

Cum ne afecteaza lipsa somnului?

Somnul este esential pentru sanatatea si starea de bine a tuturor oamenilor, indiferent de varsta, sex, nationalitate. Tulburarile de somn sunt in crestere in multe tari de pe glob, iar nediagnosticarea acestora, lipsa unui tratament adecvat au consecinte serioase pe termen scurt si lung.

  • Somnul insuficient scade performantele si productivitatea si creste nivelul de stres. La randului lui, stresul dauneaza calitatii somnului prin favorizarea instalarii insomniilor.
  • Efectele unui somn de slaba calitate se rasfrang si asupra altor aspecte: sofatul in stare de somnolenta sporeste riscul de accidente auto grave si abuzul de substante. Acestea sunt folosite in general pentru a putea mentine ritmul de lucru cu desfasurarea activitatilor zilnice (domestice, sociale etc) in lipsa somnului.
  • Somnul neodihnitor aduce in mod direct atingere starii de sanatate fizica si psihica.

Probleme cu somn se pot manifesta la orice persoana de-a lungul vietii: cand se ivesc situatii stresante (examene, schimbarea locuintei, divortul), programul de lucru intr-o perioada anume este suprasolicitant, calatoriile sunt lungi si schimbarea de fus orar semnificativa. Acestea pot interfera cu abilitatea de a beneficia de un somn odihnitor. Cand astfel de episoade au loc cu regularitate si influenteaza in mod negativ activitatile de zi cu zi, impactand starea de spirit, capacitatea de concentrare si starea de sanatate in general, atunci poate fi vorba despre o tulburare de somn.

Ce sunt tulburarile de somn?

Insomnia este cea mai raspandita tulburare de somn la adulti. Conform Clasificarii Internationale a Tulburarilor de Somn (2014) cele mai importante tulburari de somn pot fi ierarhizate dupa cum urmeaza:

  • Insomnia acuta/ subacuta (de durata scurta)
  • Insomnia cronica (de durata luna)
  • Apneea centrala in somn, apneea obstructiva in somn, hipoventilatia si alte tulburari respiratorii care nu permit un somn odihnitor
  • Hipersomnolenta, aici intra mai multe afectiuni precum narcolepsia, Sindromul Kleine-Levin, Sindromul de privare cronica de somn si altele
  • Tulburarile de ritm circadian – spre exemplu cele cauzate de decalajele de fus orar in timpul calatoriilor, de job-urile care presupun lucrul in ture, dar si altele
  • Parasomniile, asa cum este cazul pavorului nocturn, mai cunoscut sub denumirea de teroare noctura, a somnambulismului, paraliziei in somn etc
  • Tulburarile motorii de somn – exemplu: Sindromul picioarelor nelinistite (boala Willis Ekbom), bruxismul, consumul unor medicamente si prezenta unor alte afectiuni asociate cu tulburari motorii.

Cum tratam insomnia si tulburarile de somn?

In functie de cauzele implicate in aparitia insomniei si tulburarilor de somn in general, tratamentul poate consta in:

  • Administrarea unor adjuvanti asa cum este melatonina, indicata in special pacientilor care au probleme in a adormi, dar care ulterior pot mentine un somn neintrerupt
  • In caz de insomnie cronica asociata unor probleme de sanatate, tratamentul este recomandat de catre medicul specialist (in functie de patologia existenta) si se adreseaza direct afectiunii respective pentru a fi tinuta sub control – alergie, astm, apnee obstructiva in somn
  • In situatia pacientilor cu insomnie cronica fara asociere cu alte afectiuni medicale este indicat un consult complex. Academia Americana de Medicina a Somnului recomanda examen medical in vederea eliminarii suspiciunilor legate de prezenta unor afectiuni, o anamneza care include istoricul medical al pacientului, inclusiv istoricul psihiatric. Pentru pacientii cu insomnie cronica se prescrie tratament medicamentos, terapie cognitiv-comportamentala sau tratament mixt: farmacologic si terapie cognitiv-comportamentala.
  • Somniferele, antidepresivele si antihistaminicile se administreaza la recomandarea medicului.
  • Meditatia, explorarea unor tehnici de relaxare pot produce efecte in tratarea insomniei, mai ales in cazul in care aceasta este determinata de existenta unor experiente stresante, schimbari majore care angreneaza emotii si sentimente puternice.

Medicina somnului reprezinta o supraspecializare medicala. Cercetarile din acest domeniu s-au intensificat in ultimul deceniu si jumatate in conditiile in care tot mai multe persoane din intreaga lumea acuza dificultati in a adormi si a mentine somnul neintrerupt. Astazi sunt investigate efectele somnului perturbat, neodihnitor la nivel celular si subcelular, precum si efectele privarii de somn asupra intregului organism: la nivel metabolic, in expresia genelor si asupra reglarilor hormonale.

Insomnia si tulburarile de somn sunt afectiuni medicale care necesita diagnostic si tratament pentru a nu genera alte probleme de sanatate si pentru a mentine calitatea vietii.

 

Referinte

Data publicării 24.05.2022
Data ultimei actualizari 07.06.2022