Medicover
Cuprins
- Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv (SASO)
- Simptome SASO
- Cauzele apneei si factorii de risc
- Riscuri si complicatii apnee in somn netratata
- Diagnostic apnee in somn
- Tratament apnee
- Centrul de Diagnostic si Tratament al Sindromului de Apnee in Somn din Bucuresti
Articol realizat de catre Dr. Victorita-Mihaela Sandu, medic primar Penumologie
Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv (SASO)
Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv (SASO) este caracterizat de episoade repetate de blocare partiala sau totala a cailor respiratorii in timpul somnului, impiedicand patrunderea aerului in plamani. Aceste blocaje sunt cauzate de relaxarea muschilor care mentin in mod normal caile respiratorii deschise.
Sforaitul este un simptom al apneei in somn, acesta fiind si cel mai „zgomotos” simptom care trimite pacientul la medic, dar nu toti pacientii care sforaie au si apnee in somn.
Alte simptome pot include: dificultati de concentrare, dureri de cap matinale, nevoia frecventa de a urina in timpul noptii (denumita nicturie), probleme de libidoul, tensiune arteriala ridicata si crestere in greutate.
Apneea in somn de tip obstructiv netratata ar putea avea consecinte grave asupra starii de sanatate a pacientului. Calitatea scazuta a somnului si somnolenta din timpul zilei au incindenta ridicata in randul pacientilor care sufera de sindrom de apnee obstructiva in somn.
Intr-un studiu privind sofatul si accidentele rutiere la pacientii cu SASO, Administratia Nationala pentru Siguranta Traficului pe Autostrazi din SUA (NHTSA) estimeaza ca somnolenta la volan se afla printre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Intr-un alt studiu desfasurat in Marea Britanie, conform datelor raportate de politie, intre 16 si 20% dintre accidente auto se produc pe fond de somnolenta si oboseala.
Simptome SASO
La pacientii cu apnee in somn de tip obstructiv pot aparea urmatoarele simptome:
- Sforaitul puternic
- Episoadele de oprire a respiratiei in timpul somnului, acestea sunt observate in general de membri ai familiei
- Trezirile bruste din cauza lipsei de aer
- Senzatia de gura uscata, durere in gat, durere de cap dimineata la trezire
- Dificultatea de a adormi sau de a dormi pe parcursul noptii (insomnie)
- Somnolenta excesiva pe timpul zilei
- Dificultatile de atentie si afectarea capacitatii de concentrare
- Aparitia starilor de iritare, a tulburarilor de memorie
- Instalarea sindroamelor depresive
- Mictiunile frecvente in cursul noptii.
Cauzele apneei si factorii de risc
Caile respiratorii se inchid fie partial, fie total din cauza relaxarii musculaturii din interiorul gatului. Cand pacientul inspira (trage aer in piept), aerul nu poate ajunge in plamani, de aici si trezirile provocate de lipsa de aer. Exista un mix de factori genetici si non-genetici (biologici, comportamentali) care pot contribui la aparitia apneei, printre acestia se numara:
- Factorii genetici – o persoana are mai multe sanse sa sufere de apnee daca are rude de gradul I care sforaie sau care prezinta sindrom de apnee in somn
- Sexul – sindromul de apnee in somn apare mai frecvent in randul persoanelor de sex masculin, raportul fiind de 2:1 – barbati-femei
- Factorii hormonali – menopauza spre exemplu, desi inca nu se cunosc mecanismele prin care instalarea menopauzei influenteaza aparitia apneei
- Afectiunile endocrinologice – asa cum sunt hipotiroidismul si acromegalia, acestea favorizeaza apneea in somn
- Varsta – aproape 1 din 10 barbati cu varsta cuprinsa intre 40 si 59 de ani sufera de sindrom de apnee in somn
- Excesul ponderal – face parte din categoria factorilor de risc majori, in ultimii ani s-au realizat numeroase studii care indica o corelatie stransa intre SASO si obezitate la adulti si copii deopotriva
- Circumferinta gatului de peste 44 cm in cazul barbatilor si de peste 37 cm in cazul femeilor
- Modificarile la nivelul fetei (barbie mica, ascunsa) ori la nivelul gatului (limba mare, amigdale proeminente)
- Consumul de alcool, fumatul si consumul de medicamentele de tip sedativ ori hipnotic reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea apneei in somn.
Riscuri si complicatii apnee in somn netratata
- Pacientul cu apnee experimenteaza oboseala cronica in timpul zilei. Trezirile si microtrezirile repetate interfereaza cu somnul odihnitor de care organismul are nevoie pentru a se reface.
- Nevoia de somn a omului este una fundamentala, atunci cand o persoana nu doarme suficient sau are un somn fragmentat, se remarca schimbari comportamentale si aparitia unor stari de nervozitate, iritare.
- Hipoxemia intermitenta (nivel scazut de oxigen din sange) este consecinta faptului ca in sindromul de apnee obstructiva in somn, sistematic survin episoade de obstructie a cailor aeriene, se intrerupe fluxul de aer si astfel creste efortul respirator.
- Frecventa cardiaca inregistreaza variatii mari, iar in timp, aceste modificari conduc la aparitia complicatiilor cardiovasculare, hipertensiune arteriala, aritmii cardiace, infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC).
- Complicatii de ordin metabolic, aparitia diabetului zaharat de tip 2 – apneea in somn predispune la rezistenta la insulina si diabet zaharat
- Complicatii postchirurgicale, pacientii cu apnee in somn prezinta un risc crescut de complicatii dupa o interventie chirurgicala majora, acestia fiind mai expusi din cauza problemelor respiratorii din timpul operatiilor sau post-detubare.
Diagnostic apnee in somn
Diagnosticul de apnee in somn este pus de catre medicul specialist. Pentru o evaluare completa, stabilirea etapelor si a investigatiilor necesare, este nevoie de un consult pneumologic. Diagnosticarea apneei in somn pas cu pas:
- Examenul clinic ce include: masurarea tensiunii arteriale, verificarea greutatii corporale, a inaltimii, pulsoximetriei (nivelul de oxigen din sange) si circumferintei gatului.
- Anamneza cuprinde: identificarea simptomatologiei specifice, istoricul afectiunii, programul de somn al pacientului, conditiile de viata si de munca, existenta altor boli asociate sau nu cu apneea in somn.
- Se vor aplica fiecarui pacient si doua chestionare specifice:
- Chestionarul Epworth (recunoscut si ca testul Epworth de somnolenta diurna, scala Epworth) care este un test subiectiv de stabilire a gradului de somnolenta din timpul zilei.
- Chestionarul STOP BANG este un chestionar de evaluare utilizat pentru a constata prezenta apneei obstructive; are o componenta subiectiva si una obiectiva pentru stabilirea riscului de a suferi de apnee in somn.
Chestionarul STOP BANG este utilizat in protocolul preoperator al interventiilor bariatrice.
- Poligrafia respiratorie este o investigatie medicala utilizata pentru confirmarea diagnosticului de apnee in somn, este neinvaziva si nedureroasa pentru pacient.
Cand este recomandata poligrafia respiratorie si in ce consta?
Poligrafia respiratorie este recomandata in cazul pacientilor cu suspiciune inalta de sindrom de apnee in somn.
Pentru aceasta investigatie se va utiliza un aparat special, numit poligraf, care are rolul de a monitoriza fluxul nazal, miscarile toraco-abdominale, saturatia de oxigen si pozitia in timpul somnului.
Durata minima de supraveghere cu dispozitivul poligraf este de 5 ore intr-o singura noapte.
Pe baza acestor parametrii se obtine un traseu, ce este apoi validat si interpretat de catre medicul specialist.
Tratament apnee
Simptomele apneei in somn pot fi controlate. Cum se trateaza sindromul de apnee in somn obstructiv?
In functie de rezultatul poligrafiei respiratorii, medicul poate recomanda inceperea terapiei pentru tratarea apneei in somn si/ sau va recomanda investigatii suplimentare: evaluare ORL, cardiologie, neurologie.
- Tratament apnee in somn usoara (AHI 5), medicul poate recomanda schimbari ale stilului de viata, eliminarea factorilor de risc asociati apneei: scaderea in greutate, renuntarea la alcool, la tutun.
AHI reprezinta un indice calculat pe baza numarului de episoade de apnee impartit la numarul de ore de somn in care s-au inregistrat respectivele episoade de apnee.
- Tratament apnee in somn - moderata sau severa (AHI peste 10) - Terapia cu presiune pozitiva continua CPAP (Continuos Positive Airway Pressure) vizeaza reducerea numarului de pauze respiratorii care survin in timpul somnului si este considerat ca fiind cel mai eficient tratament pentru apneea in somn de tip obstructiv moderata si severa.
Cum functioneaza terapia cu presiune pozitiva continua | CPAP?
Dispozitivul utilizat in terapia cu presiune pozitiva continua se foloseste pe timpul noptii si are scopul a administra aer printr-o masca nazala sau oronazala cu o anumita presiune. Presiunea aparatului este reglata de catre medic.
Terapia CPAP impiedica blocarea cailor aeriene, in felul acesta imbunatateste calitatea somnului si contribuie la diminuarea efectelor negative pe care sindromul de apnee in somn obstructiv (SASO) le are asupra sanatatii pacientului, pe termen lung.
In concluzie, daca sforaiti sau prezentati tulburari de somn asociate cu simptomatologie diurna sau nocturna ce pot fi compatibile cu diagnosticul de apnee in somn ori daca sunteti diagnosticat cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, patologie cardiovasculara, obezitate, va recomandam sa va evaluati nivelul de risc pentru apnee in somn si sa va testati.
Consultatii pentru diagnosticarea apneei in somn pot fi realizate in cadrul Medicover Iasi.
Centrul de Diagnostic si Tratament al Sindromului de Apnee in Somn din Bucuresti
In cadrul clinicii Medicover The Bridge, din Bucuresti, functioneaza Centrul de Diagnostic si Tratament al Sindromului de Apnee in Somn care ofera pacientilor cu sindrom de apnee obstructiva in somn servicii integrate de diagnosticare, evaluare si tratament SASO.
Daca te confrunti cu simptomele neplacute ale apneei in somn, oboseala cronica, sforait, insomnie, este important sa stii ca exista solutii pentru problema ta.
O echipa multidisciplinara de specialisti in Pneumologie, ORL, Cardiologie si Diabet este pregatita sa colaboreze pentru a te ajuta sa scapi de consecintele si complicatiile apneei in somn.
In cadrul Centrului vei beneficia de cele mai avansate tehnologii de diagnostic si tratament, pentru ca tu sa te poti bucura din nou de un somn odihnitor, fara intreruperi.
