Schizofrenie: factori favorizanti si manifestari clinice

Schizofrenia face parte din categoria de boli psihice, de cauza plurifactoriala, care debuteaza la varste cuprinse intre 15 si 35 de ani si este caracterizata de anumite manifestari de ordin pozitiv si negativ, afectand intreaga personalitate a pacientului. Schizofrenia poate determina aparitia halucinatiilor, ideilor delirante, tulburarilor cognitive si al celor de comportament, iar pe termen lung impacteaza puternic viata pacientului - personala, profesionala, sociala. In majoritatea situatiilor, afectiunea necesita tratament pentru toata durata vietii, sub supravegherea constanta a familiei sau a medicului psihiatru.
Schizofrenie: factori favorizanti si manifestari clinice

Cuprins

Ce reprezinta schizofrenia?

Schizofrenia este o tulburare ce se manifesta pentru cel putin 6 luni si include cel putin doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome: idei delirante, halucinatii, limbaj incoerent, comportament dezorganizat - fixarea corpului in anumite pozitii, conduita stereotipa. Astfel de simptome ale schizofreniei apar in perioada activa a bolii, care se intinde pe o perioada de o luna sau mai putin, in cazul in care pacientul beneficiaza de tratament din partea medicului psihiatru.

De asemenea, exista diferente intre diversele subtipuri de schizofrenie: schizofrenie paranoida, schizofrenie dezorganizata, catatonica, nediferentiata si reziduala.

Schizofrenia este o boala mintala observata in toata lumea. Prevalenta printre adulti este raportata undeva intre 0,5 - 1,5%.

Dubutul acestei boli mintale severe poate fi unul brusc sau insidios, cu dezvoltare lenta si progresiva a unor semne si simptome precum retragerea sociala, lipsa de interes pentru igiena si tinuta personala, izbucniri, accese de furie.

Care sunt cauzele schizofreniei?

Schizofrenia este o tulburare psihotica care se datoreaza prezentei unui cumul de factori favorizanti printre care se numara:

  • Predispozitia genetica
  • Modificarile patologice neuroanatomice reprezentate de pierderea volumului cerebral, cresterea cantitatii de lichid cefalorahidian la nivel ventricular si infectiile virale contractate in perioada de dezvoltare intrauterina care influenteaza neurogeneza fatului.
  • In anumite situatii, complicatiile perinatale sau obstetricale reprezentate de prematuritate, hipoxia fetala datorata travaliului prelungit, incompatibilitate Rh intre mama si fat sau nutritia deficitara in perioada sarcinii, reprezinta factori de risc care pot determina aparitia manifestarilor psihotice caracteristice bolii, prin deficitul de mielinizare si diminuarea proceselor de proliferare si diferentiere ale celulelor nervoase.
  • Disfunctia sistemului dopaminergic care determina productia in exces a neurotransmitatorilor reprezentati de dopamina, noradrenalina, serotonina si acid gamaaminobutiric alaturi de factorii socio-familiali nefavorabili pentru o dezvoltare neuropsihica adecvata in perioada copilariei, reprezinta alte cauze care favorizeaza aparitia schizofreniei.

Simptomele schizofreniei

In stadiile incipiente ale afectiunii, pacientii pot manifesta pasivitate, lipsa comunicarii, introversie si izolare care determina integrare psihosociala dificila cu afectarea proceselor de invatare si a activitatilor profesionale, in functie de varsta pe care o are pacientul in momentul declansarii psihozei.

Simptomele care alcatuiesc tabloul clinic al pacientilor cu schizofrenie pot fi de ordin pozitiv sau negativ. Simptomele pozitive reprezinta comportamente sau experiente care depasesc capacitatile umane fiziologice si sunt reprezentate in principal de halucinatii de tip auditiv si ideile delirante paranoide.

Simptomele negative specifice schizofreniei se datoreaza eliminarii anumitor comportamente din intervalul de normalitate si sunt reprezentate in principal de saracirea limbajului pana la mutism, reducerea receptivitatii emotionale si anhedonie (lipsa capacitatii de a simti placere). In mod obisnuit, simptomele pozitive sunt specifice fazelor acute ale psihozei, in timp ce simptomele negative sunt mai usor de observat in faza prodromala (inainte de stabilirea diagnosticului de schizofrenie) si reziduala a bolii (imediat dupa incheierea unui episod psihotic acut).

Simptome pozitive intalnite la pacientii schizofrenici:

  • Perceptive - afecteaza capacitatea de a constientiza prezenta unui stimul prin intermediul simturilor. Problemele de perceptie cel mai frecvent intalnite in schizofrenie sunt reprezentate de halucinatii auditive, urmate de cele olfactive, gustative sau cenestezice (simptome psihotice de tip somatic care se manifesta prin false perceptii de functionare patologica a organelor interne).
  • Ideile delirante - reprezinta convingeri false ale pacientului schizofrenic care nu pot fi schimbate prin ratiune sau experienta si pot fi de tip paranoid (o persoana cu schizofrenie se simte amenintata, persecutata), idei delirante de vinovatie (bolnavul considera ca este pedepsit pentru pacatele sale), de gelozie sau idei delirante somatice (pacientul prezinta convingerea ca organele interne nu functioneaza corespunzator). Ideile delirante de grandoare se manifesta prin exagerarea abilitatilor personale si a realizarilor profesionale pana la un nivel ireal ori chiar bizar. Delirul mistic tine de convingerile religioase ale pacientului si este dependent de anumite contexte culturale individuale.
  • Cognitive - afecteaza modul de gandire. Ideile delirante pot fi insotite in anumite cazuri de gandire ilogica sau pierderea asociatiilor logice. Spre exemplu, bolnavul leaga anumite concepte care nu au legatura intre ele, iar in cazurile extreme, poate evolua pana la exprimarea pacientului prin “salata de cuvinte”, o exprimare verbala care presupune utilizarea de termeni fara vreo legatura intre ei.
  • Emotionale -se refera la excitarea emotionala excesiva si implica chicoteli, zambet spontan sau comportament jovial in neconcordanta cu ideile enuntate de catre pacient.
  • Motorii - o forma exacerbata de excitare motorie intalnita la pacientii cu schizofrenie este reprezentata de excitarea catatonica constituita din episoade anormale de miscari necontrolate si dezorganizate. Pacientul poate fi hiperactiv, prezentand o gestica exagerata, in anumite situatii poate deveni violent. Psihoza poate determina aparitia manierismelor (stereotipii de comportament) ce constau in miscari repetitive, involuntare, manifestate in general de o singura parte a corpului, grimase faciale, ticuri motorii, miscari din buze fara emitere de sunete.

Simptome negative intalnite la pacientii schizofrenici

Sunt de obicei mai persistente si implica o scadere a receptivitatii si expresivitatii, fiind reprezentate de:

  • Saracirea vocabularului - saracirea continutului discursului la pacientul schizofrenic este cauzata de folosirea unui numar restrans de cuvinte prin intermediul carora se diminueaza cantitatea de informatie transmisa, uneori pana la starea de mutism.
  • Reducerea receptivitatii emotionale - afectarea restrictionata sau efectul aplatizat poate fi observat la pacientii care evita contactul vizual si interactiunea verbala cu persoanele din jur, cu mentinerea unei expresii faciale neschimbate si diminuarea miscarilor corporale spontane. Anhedonia reprezinta lipsa de interes pentru activitatile care determina placere, cum ar fi plimbarea in aer liber, cititul, urmarirea unui film, mentinerea unei relatii de prietenie sau intretinerea raporturilor intime.
  • Stupor catatonic - lipsa raspunsului la stimuli exteriori, absenta comunicarii, negativism accentuat si flexibitate ceroasa). Stuporul catatonic reprezinta un simptom negativ al schizofreniei manifestat prin diminuarea miscarilor si prin reducerea limbajului, care poate conduce in cazuri rare la aparitia flexibilitatii ceroase, in care pacientul permite altei persoane sa ii miste pasiv corpul, fara a reactiona in vreun fel.
  • Negativismul - reprezinta un simptom aferent schizofreniei manifestat prin opunerea de rezistenta fizica si verbala a pacientului la incercarile de socializare efectuate de persoanele din jur.

Manifestarile specifice schizofreniei aparute in perioada adolescentei pot fi mai greu de observat datorita comportamentelor tipice specifice acestei perioade de dezvoltare si sunt in mod frecvent reprezentate de:

  • Izolarea fata de familie si prieteni
  • Scaderea performantelor scolare
  • Aparitia tulburarilor de somn
  • Lipsa motivatiei
  • Prezenta starii de iritabilitate
  • Depresie.

In comparatie cu simptomatologia la varsta adulta, adolescentii cu schizofrenie sunt mai predispusi la halucinatii vizuale si mai putin susceptibili la aparitia ideilor delirante.

Schizofrenie: factori favorizanti si manifestari clinice

Diagnostic schizofrenie

Nu exista conceptul de schizofrenie test. Diagnosticul clinic al schizofreniei este unul diferential, cu scop de excludere al altor psihoze care evolueaza cu simptomatologie similara. Diagnosticul este stabilit:

  • Pe baza istoricului medical al pacientului
  • Cu ajutorul interviului psihiatric efectuat pe baza unor criterii specifice de evaluare, elaborate in acest scop.

Concret, diagnosticul schizofreniei se bazeaza pe un set de criterii clinice conform carora pacientul trebuie sa prezinte manifestari sugestive ale psihozei pentru o perioada de minim 6 luni, din care cel putin o luna sa fie reprezentata de simptomatologie activa, alaturi de alterarea vietii sociale si profesionale ale bolnavului.

Tratament schizofrenie

Tratamentul schizofreniei are ca scop reducerea progresiei afectiunii, remiterea simptomatologiei, controlul tulburarilor de comportament, obtinerea remisiei si prevenirea pe termen lung a recaderilor.

  • Antipsihoticele utilizate pentru tratarea schizofreniei sunt reprezentate de antagonistii receptorilor dopaminergici si serotoninergici, antipsihotice de generatia a doua si neuroleptice cu administrare in functie de indicatiile medicului psihiatru
  • A fost dovedit faptul ca terapia electroconvulsiva prezinta eficacitate similara tratamentului cu antipsihotice si poate fi eficienta pentru tratarea schizofreniei in perioada de psihoza acuta neresponsiva la medicatia uzuala
  • Terapia comportamentala de grup sau terapia de tip familial asigura pacientului suport social datorita efectului de diminuare al simptomatologiei reprezentate de teama, furie, frustrare si neputinta, usureaza integrarea in societatate a persoanei schizofrenice și ii imbunatateste considerabil calitatea vietii.

Referinte:

Data publicării 07.07.2022