Psihologia din spatele rezolutiilor de inceput de an

Milioane de oameni din intreaga lume isi propun „sa se schimbe” la inceput de an. Pe o lista sunt trecute obiective si visuri de indeplinit in urmatoarele 12 luni. Desi ne putem propune oricand sa avem mai multa grija de sanatatea noastra spre exemplu, alegem Anul Nou. Aceasta tendinta reflecta speranta unui nou inceput si dorinta de a deveni o versiune mai buna a propriei persoane (preferabil peste noapte). Noul an este resimtit ca un moment zero, un inceput proaspat in care greselile, nemultumirile din trecut si lipsa de motivatie sunt lasate in urma pentru a face loc planurilor ambitioase.
Psihologia din spatele rezolutiilor de inceput de an

Printre cele mai frecvent intalnite rezolutii de Anul Nou se numara:

  • Vreau sa slabesc
  • Vreau sa mananc mai sanatos
  • Vreau sa fiu mai activ/a anul acesta
  • Vreau sa fac alegeri financiare mai bune
  • Vreau sa renunt la fumat
  • Vreau sa petrec mai mult timp cu familia
  • Vreau sa socializez mai mult
  • Vreau sa fiu mai productiv
  • Vreau sa scap de datorii.

Perceptia asupra succesului in privinta acestor rezolutii variaza de la persoana la persoana. Un studiu indica ca doar 12% dintre cei care isi seteaza rezolutii de Anul Nou simt ca si-au indeplinit tintele. Cu toate ca multi nu considera ca si-au dus la bun sfarsit planurile setate in anul anterior, un studiu indica faptul ca cei care isi seteaza rezolutii de Anul Nou au de 10 ori mai multe sanse sa realizeaza ceea ce si-au propus, prin comparatie cu persoanele care nu isi iau rezolutiile de Anul Nou.

De asemenea, studiile par sa indice ca oamenii care isi fac astfel de planuri au o atitudine mai optimista fata de viitor, privind cu mai multa incredere perioada ce urmeaza sa vina.

Un alt aspect important tine de modalitatea in care ne planificam telurile, caci, potrivit cercetarilor, abordarile mai largi, ca de exemplu, adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sanatoase in anul ce vine, sunt mai des mentinute decat planurile drastice si orientate exlusiv catre privarea de ceva, asa cum sunt: nu mai mananc dulce! Nu mai consum alcool!

Cu toate acestea, de ce abandonam atat de repede proiectele pentru noul an?

Stim ca este pueril, dar in adancul sufletului ne dorim sa fie totusi asa! La 12 noaptea cand ciocnim paharul de sampanie, vrem sa se anuleze la noi tot ceea ce ne tragea inapoi, lipsa de vointa si motivatie, procrastinarea, frica de esec si lipsa de disciplina sa ramana in anul care a trecut. In realitate, nu suntem telefoane, deci nu „revenim cumva la setarile din fabrica” in decurs de cateva secunde.

Fara sa constientizam si fara sa ne asumam niste obiective realiste, tinand cont de slabiciunile pe care ni le cunoastem, an de an vom fi in acelasi cerc vicios: asteptari inalte, planuri abandonate.

Nu e nimic gresit in a gandi mare, a avea asteptari inalte poate fi un lucru benefic! Insa poate si pune mai multa presiune pe fiecare dintre noi. Apoi, trebuie avut in vedere cateva aspecte:

  • Schimbarile majore presupun de cele mai multe ori si modificari la nivel de comportament, dar transformarile comportamentale sunt inconfortabile si este in natura umana sa nu ne placa, sa nu ne dorim sa ne simtim inconfortabil.
  • Un vis mare nu inseamna neaparat de nerealizat, ci mai degraba faptul ca pentru a ajunge acolo unde ne dorim, este nevoie de alti 20 de pasi mici inainte.
  • Schimbarile majore sunt coplesitoare si pot duce la demotivare rapid atunci cand nu sunt abordate pas cu pas, intr-un mod realist si sustenabil.

Cateva recomandari pentru ca anul acesta sa nu renuntam asa de repede la propriile noastre rezolutii:

  • Sa tranformam obiectivele prea generale in ceva mai concret, spre exemplu: citesc 4-5 articole in limba engleza pe saptamana, in loc de vreau sa vorbesc fluent engleza pana la anul pe vremea aceasta!
  • Sa ne concentram toata atentia pe cate un obiectiv, pe rand! Daca in ultimii ani nu am mai facut sport, am gatit foarte rar si am petrecut majoritatea timpului alaturi de partener vizionand seriale din conforul canapelei, e foarte probabil sa fie prea mult ca de la 1 ianuarie sa incepi sa mananci numai mancare gatita, sa alergi de 5 ori pe saptamana si sa iesi in oras cel putin de 2 ori pe saptamana. O astfel de abordare drastica presupune la esec din mai multe perspective, una dintre ele vizeaza tendinta umana de a renunta dupa ce a gresit o data. Spre exemplu, trebuia sa fac jogging de 5 ori pe saptamana, dar am iesit la alergat doar o singura data, cel mai bine renunt si reiau programul alta data, de luni Daca tot n-am facut sport azi, iau niste gustari la film.
  • Sa fim flexibili! Cele 10 kg pe care le vrei pierdute anul acesta nu trebuie sa insemne o dieta restrictiva pana la primavara. Iar daca suntem invitati la o petrecere unde mancam tort, sa intelegem ca nu ne distruge dieta o felie de dulce. Daca alegem sa consumam acea felie, sa ne bucuram de ea fara remuscari si fara ca apoi sa trecem in extrema cealalta: daca am mancat tort si n-am respectat regimul hai sa mananc si prajituri, si 2 felii de pizza, iau si un suc. Astfel de obiective care implica masuri drastice sunt calea catre esec.
  • Sa fim constienti, schimbarea este un proces! Obiceiurile nesanatoase formate in ani de zile nu pot fi eradicate peste noapte, asa ca e bine sa avem rabdare cu noi insine. Acceptarea si rabdarea pot sa intarzie momentul in care spunem: Am reusit! Mi-am indeplinit obiectivul!, dar contribuie la o sansa in plus. Perfectionismul, atitudinea extremista, de a nu ne acorda noua insine nici macar o concesie poate duce rapid la frustrare si la abandonarea obiectivelor. Este important sa intelegem ca progresul nu este intotdeauna liniar si ca mici devieri de la plan nu inseamna esec, ci doar parte din proces. Acordandu-ne permisiunea de a gresi si de a invata din greseli, ne cream un mediu mai sanatos pentru schimbare si crestere in mod real, sustenabil.

 

Cele mai multe rezolutii de Anul Nou sunt abandonate in primele 2 luni ale anului. In afara de lipsa unui plan clar, subestimarea efortului necesar atingerii obiectivului sau supraestimarea capacitatii nostre de a implementa schimbarile dorite, obiectivele prea ambitioase, amanarea constanta a pasilor necesari schimbarii, mentinerea motivatiei pe termen lung este o reala provocare. Entuziasmul initial tinde sa scada, mai ales daca rezultatele obtinute nu sunt chiar asa de extraordinare pe cat le proiectasem in mintea noastra. Afla mai multe despre cum ramanem motivati pe termen lung pentru a ne transforma rezolutiile ambitioase in obiceiuri sustenabile care realmente sa produca schimbarea pe care o dorim.

 

Referinte:

Data publicării 30.12.2024