Reducerea riscului de boala arteriala periferica (BAP)

Boala arteriala periferica reprezinta o afectiune localizata la nivelul membrelor inferioare care este cauzata de ingustarea arterelor prin acumularea de grasimi la nivel endotelial, sub forma de placi ateromatoase. Ateroscleroza reprezinta un proces patologic care se desfasoara pe durata indelungata (ani) si in fazele initiale ale arteriopatiei obliterante nu asociaza manifestari clinice specifice sau, in aproximativ 1 din 4 cazuri acestea sunt minore, fiind usor de trecut cu vederea de catre pacient.
Reducerea riscului de boala arteriala periferica (BAP)

Simptomatologia pacientilor cu boala periferica vasculara se instaleaza de regula in stadiile tardive de evolutie ale bolii si este determinata de limitarea severa a fluxului sangvin la nivelul membrelor inferioare, fiind asociata mai ales depunerii de efort fizic. In functie de severitatea obstructiei arteriale, disconfortul algic se poate instala in conditii de exercitii fizice sustinute pentru formele usoare spre moderate de boala sau la efort moderat sau mic in cazul pacientilor cu BAP in stadiu avansat de evolutie.

In ciuda progreselor terapeutice inregistrate in ultimul deceniu, studiile recent desfasurate estimeaza faptul ca in 2015, la nivel mondial, aprox. 236 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu forme severe de arteriopatie obliteranta.

Conform unor statistici eliberate in 2019 de catre GBD Global Burden of Disease, la nivelul Europei, Ungaria reprezinta tara cu cea mai mare incidenta BAP, rata mortalitatii cauzate de arteriopatie obliteranta fiind de aproximativ 7.79 pentru barbati si 3.06 pentru femei raportat la 100.000 de locuitori. Pentru Romania, rata mortalitatii asociata bolii arteriale periferice per 100.000 de locuitori de ambele sexe in anul 2019 a fost de 1.02.

Cuprins

Ce este boala arteriala periferica (BAP)?

Boala arteriala periferica, arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare sau boala periferica vasculara este o afectiune manifestata la nivelul arterelor care deservesc membrele pelvine si se datoreaza ingustarii progresive a calibrului vaselor de sange ce transporta sangele de la inima catre extremitatile inferioare.

Leziunile aterosclerotice obstructioneaza treptat lumenul pe masura acumularii suplimentare de grasimi la nivel endotelial (la interiorul vaselor de sange), BAP fiind o patologie cronica, lent evolutiva, care se asociaza cu inaintarea in varsta. BAP este frecvent intalnita la persoanele care asociaza multipli factori de risc cardiovasculari si la cele care prezinta in antecedent afectare vasculara in diverse teritorii-infarct miocardic acut, accident vascular cerebral. Afla mai multe despre ateroscleroza

Factori de risc implicati in aparitia bolii arteriale periferice

Principalii factori de risc care contribuie la aparitia bolii arteriale periferice sunt reprezentati de:

  • Varsta - persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse la aparitia arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare in raport cu restul populatiei.
  • Apartenenta la sex - persoanele de sex masculin sunt mai predispuse la aparitia de complicatii datorate PAD, in timp ce femeile dezvolta in mod frecvent forme de boala asimptomatice.
  • Antecedentele heredo colaterale de BAP, accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, vasculita si predispozitia genetica (defectul genetic al factorului V Leiden predispune la aparitia trombozelor).
  • Stilul de viata necorespunzator care include fumatul (inclusiv cel pasiv), sedentarismul, dieta bogata in grasimi.
  • Diabetul zaharat.
  • Patologii care asociaza risc crescut de tromboza - sindrom antifosfolipidic, trombocitoza.
  • Displazia fibromusculara.
  • Sindromul metabolic. Vezi si cum ne protejam sanatatea cardiovasculara?

Boala arteriala periferica simptome

Manifestarile clinice care trebuie sa indrume cat mai rapid pacientul catre medic sunt reprezentate de:

  • Crampe musculare, disconfort dureros sau oboseala la nivelul membrelor inferioare in timpul depunerii de efort (mers pe jos, urcatul scarilor) care dispar in conditii de repaus si reapar la mers, fenomen cunoscut sub denumirea de claudicatie.
  • Senzatia de amorteala sau slabiciune la nivelul musculaturii gambelor, coapsei sau soldului.
  • Crestere lenta a unghiilor degetelor de la picioare.
  • Puls foarte slab la nivelul membrelor pelvine
  • Piele cu aspect lucios
  • Ulceratii (leziuni persistente) ale membrelor inferioare
  • Disfunctie erectila la persoanele de sex masculin.

In fazele initiale de evolutie ale bolii simptomatologia este absenta sau mult diminuata, insa pe masura progresiei leziunilor aterosclerotice, arterele se ingusteaza din ce in ce mai mult, limitand aportul de sange la nivelul extremitatilor inferioare. Evaluarea severitatii bolii se efectueaza in functie de momentul aparitiei manifestarilor clinice in raport cu distanta parcursa de catre pacient conform clasificarii Fontaine dupa cum urmeaza:

BAP stadiul zero (asimptomatic)

Stadiul I este asimptomatic (fara disconfort dureros). Se estimeaza faptul ca aproximativ jumatate din persoanele care asociaza BAP dezvolta o forma asimptomatica, diagnosticul arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare fiind stabilit pe baza examenului clinic sau prin determinarea indicelui glezna brat. In cazul existentei unor artere necompresibile sau in situatia in care indicele glezna brat este >1,4 se recomanda determinarea indicelui haluce (degetul mare de la picior) brat, ecografie Doppler sau inregistrarea volumului pulsului pentru diagnosticarea BAP.

BAP stadiul 2

Stadiul II asociaza claudicatie intermitenta:

  • stadiul IIa claudicatie nedureroasa usoara instalata dupa mai mult de 200 m parcursi
  • stadiul IIb claudicatie intermitenta moderata instalata inainte de parcurgerea a 200 m
  • stadiul IIIb care asociaza claudicatie severa dupa efectuarea a cativa pasi.

BAP stadiul 3

Stadiul III asociaza durere in conditii de repaus si este frecvent insotita de parestezii ale membrelor inferioare (furnicaturi, intepaturi), racirea extremitatii si scaderea fortei musculare. Disconfortul algic se manifesta la nivelul degetelor de la picioare fiind accentuat de ridicarea membrului si ameliorat prin plasarea decliva a membrelor.

BAP stadiul 4

Stadiul IV manifestat prin aparitia ulceratiilor sau a gangrenei care poate fi uscata sau umeda. Leziunile necrotice de la nivelul membrelor inferioare pot fi mai mult sau mai putin extinse si afecteaza intre 1 si 3% din numarul total al pacientilor care prezinta BAP simptomatica.

Investigatii necesare in boala arteriala periferica

Investigatii necesare in boala arteriala periferica

Investigatiile non-invazive utilizate pentru confirmarea si localizarea leziunilor asociate arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare cuprind:

  • Determinarea tensiunii sistolice segmentare
  • Inregistrarea volumului pulsului si pletismografia
  • Ecografia Doppler.
  • Angiografia prin computer tomograf si angiografia prin rezonanta magnetica sunt utilizate atat pentru localizarea leziunilor, cat si pentru orientarea planului terapeutic de revascularizare.

Formular de programare

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tratamentul si gestionarea bolii arteriale periferice

Managementul pacientului cu BAP trebuie sa includa masuri pentru modificarea stilului de viata cu accent pe:

  • Renuntarea la fumat
  • Efectuarea de exercitii fizice zilnice (30 de minute de miscare pe zi)
  • Atingerea unui indice de masa corporal corespunzator inaltimii.

Tratamentul medicamentos poate fi adaugat pentru normalizarea valorilor tensionale la pacientii hipertensivi (beta blocante sau inhibitori de angiotensin convertaza) si a profilului lipidic (statine) la cei care asociaza dislipidemie.

Pacientii diabetici sunt indrumati sa respecte regimul alimentar indicat de catre diabetolog in vederea mentinerii in limite fiziologice ale valorilor glicemice.

Angioplastia sau revascularizarea endovasculara de tip minim-invaziv este recomandata pacientilor care asociaza claudicatie usoara spre moderata, in timp ce revascularizarea (bypass) este rezervata bolnavilor cu ischemie critica de membru inferior.

Alegerea strategiei optime de revascularizare in cazul BAP trebuie efectuata in conformitate cu particularitatile fiecarui caz in parte de catre o echipa medicala alcatuita dintr-un specialist in tehnici endovasculare si un chirurg vascular, de comun acord cu pacientul.

Mentinerea unui stil de viata activ, adoptarea unei alimentatii sanatoase si renunțarea la fumat reprezinta principalele metode de preventie ale bolii arteriale periferice. Controalele medicale regulate si investigatiile de laborator periodice sunt indicate persoanelor care asociaza factori de risc pentru BAP in vederea mentinerii valorilor LDL ului <100mg/dL si al hemoglobinei glicozilate sub 6.5%.

 

 

Referinte:

Data publicării 16.05.2024