Cuprins
- Tipuri de sauna
- Cand este sauna contraindicata din punct de vedere medical?
- Ce beneficii terapeutice are sauna?
- Sauna – posibile riscuri
- Sfaturi utile inainte de a merge la sauna
Tipuri de sauna
In prezent cea mai frecventa forma de termoterapie utilizata la nivel mondial este cea finlandeza, care presupune expuneri scurte a cate 5-20 minute ale corpului la temperaturi cuprinse intre 80 si100°C, in conditii de umiditate relativa (intre 10 si 20% umiditate), intercalate cu perioade de umiditate create prin turnarea de apa pe suprafata sursei de caldura (roca sau carbune incins).
In ultima decada, un nou tip de sauna a devenit popular printre persoanele care prefera astfel de termoterapie, aceasta presupunand utilizarea de emitatori de infrarosu la diferite lungimi de unda, care genereaza temperaturi mai scazute de 45-60°C in atmosfera uscata (fara abur) si anume sauna cu infrarosu. Principiul saunei cu infrarosu este similar celei finlandeze, fiind insa mai usor de utilizat in cadrul saloanelor de infrumusetare sau spa-urilor care nu beneficiaza de spatiu extins si resursele financiare necesare pentru a construi o sauna clasica.
Atat sauna finlandeza umeda, cat si cea uscata pot include perioade de racire ale corpului prin imersie in apa rece si rehidratare orala prin consumul de lichide inainte, in timpul si dupa termoterapie.
Cand este sauna contraindicata din punct de vedere medical?
Principalele contraindicatii ale saunei umede/uscate includ o serie de patologii care pot fi agravate in timpul expunerii la temperaturi inalte si anume:
- Astmul bronsic
- Patologiile cardiace
- Epilepsia
- Hipotensiunea sau hipertensiunea arteriala
- Perioada de sarcina
Consumul de alcool si tratamentele cu medicatie psihoactiva constituie alte contraindicatii pentru practicarea termoterapiei prin sauna.
Persoanele care au necesitat extractii dentare recente sau alte tipuri de interventii chirurgicale sunt indrumate sa evite expunerea la temperaturi inalte datorita efectului de crestere al frecventei cardiace si de vasodilatatie care pot genera hemoragii la nivelul plagii.
Copiii cu varsta de pana la 6 ani prezinta mecanisme limitate de reglare ale temperaturii corporale, astfel incat in cazul lor se recomanda evitarea saunelor pentru a preveni aparitia dezechilibrelor hidroelectrolitice cu risc crescut de evolutie nefavorabila la aceasta categorie de varsta.
De regula, se recomanda expunerea limitata (cate 10 minute maxim) si supervizata la caldura generata in cadrul saunei a copiilor mai mici de 12 ani, cu inlaturarea restrictiilor dupa aceasta varsta sau dupa atingerea pubertatii.

Ce beneficii terapeutice are sauna?
Expunerea la caldura in timpul saunei are ca efect cresterea temperaturii la nivelul pielii cu activarea termoreglarii la nivelul hipotalamusului si a sistemului nervos central cu actiune asupra sistemului nervos autonom. Activarea sistemului nervos simpatic, a axei hipotalamo-pituitaro-adrenale si a sistemului renina-angiotensina-aldosteron determina aparitia de modificari la nivelul sistemului cardiovascular manifestate prin cresterea frecventei cardiace, intensificarea circulatiei sangvine la nivelul pielii si pierderea de apa si electroliti prin transpiratie abundenta.
La nivel celular, termoterapia atat in forma uscata, cat si in cea umeda induce schimbari metabolice discrete care include:
- Sinteza proteinelor de soc
- Diminuarea speciilor reactive de oxigen si a stresului oxidativ
- Reducerea inflamatiei
- Cresterea disponibilitatii oxidului nitric (important rol antiaterosclerotic) si a sensibilitatii receptorilor celulari la insulina.
Aceste modificari datorate expunerii corpului la temperatura inalta sunt similare celor care au loc in timpul exercitiilor fizice, insa mecanismele care contribuie la aparitia efectelor terapeutice si la imbunatatirea starii de sanatate a persoanelor care fac sauna sunt inca neclare.
Principalele beneficii ale saunei includ:
- Ameliorarea simptomatologiei asociate insuficientei cardiace congestive prin diminuarea ratei cardiotoracice, cresterea tolerantei la efort a pacientilor si imbunatatirea clasei de risc NYHA dupa frecventarea saunei pentru o perioada de 2 saptamani.
- Diminuarea riscului de aparitie al tulburarilor de ritm cardiac la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva.
- Ameliorarea manifestarilor clinice asociate insuficientei arteriale cronice prin diminuarea disconfortului algic, cresterea tolerantei la efort (evaluata prin cresterea distantei parcurse de pacient pana la aparitia durerii) si imbunatatirea indexului glezna-brat.
- Imbunatatirea perfuziei cardiace (gradul de irigare al miocardului) la pacientii cu ocluzii ale arterelor coronare care nu prezinta indicatie de angioplastie coronoriana transluminala percutanata.
- Diminuarea rigiditatii si a disconfortului algic asociat artritei reumatoide si fibromialgiei.
- Reducerea frecventei durerilor acute de cap la pacientii diagnosticati cu migrena cronica.
- Reducerea riscului de aparitie al dementei si al manifestarilor clinice ale acesteia.
- Ameliorarea simptomatologiei asociate astmului bronsic si rinitei alergice clinic manifeste cu reducerea frecventei de aparitie a exacerbarilor.
Sauna – posibile riscuri
Efectele adverse ale termoterapiei prin sauna includ disconfort moderat la caldura, hipotensiune arteriala clinic manifesta, hipovolemie, poliurie si in cazuri rare, sangerari la nivelul plagilor chirurgicale sau post-extractie dentara.,
Anumite studii au evidentiat existenta unui efect negativ semnificativ al acestui tip de termoterapie asupra spermatogenezei, in sensul diminuarii numarului de spermatozoizi si a mobilitatii acestora in ejaculatului la barbatii care au frecventat sauna timp de 15 minute pe saptamana pentru o perioada de cel putin 3 luni. Din fericire efectul este reversibil, productia de spermatozoizi revenind la normal la aproximativ 6 luni de la incetarea frecventarii saunei, insa acest aspect este important de cunoscut in special de catre barbatii cu oligo sau asthenozoospermie care doresc sa conceapa un copil.
Sfaturi utile inainte de a merge la sauna
Reducerea riscurilor pe care le implica expunerea la temperaturi inalte in timpul saunei poate fi obtinut prin aplicarea unor reguli care implica:
- Evitarea consumului de alcool inainte si dupa termoterapie.
- Cresterea graduala prin sedinte succesive a timpului petrecut in sauna de la 5 minute la maxim 20 de minute/sedinta.
- Evitarea meselor copioase inainte de sauna.
- Suplimentarea aportului hidric dupa finalizarea sedintei pentru a compensa pierderile lichidiene de la nivelul pielii.
- Intreruperea sedintei de termoterapie in cazul aparitiei senzatiei de ameteala, greata si/sau varsatura sau a cefaleei.
Referinte:
- Benefits and risks of sauna bathing, Minna L Hannuksela, Samer Ellahham
- Clinical effects of regular dry sauna bathing: a systematic review, Joy Hussain, Marc Cohen
- Cardiovascular and other health benefits of sauna bathing: a review of the evidence, Jari A. Laukkanen, Tanjaniina Laukkanen, Setor K. Kunutsor