Sindromul FOMO - Fear of missing out. Cum se manifesta frica de a nu rata ceva pe retelele sociale?

Sindromul FOMO se refera la frica sau la anxietatea pe care o simt oamenii activi pe platformele sociale in momentul in care, din varii motive, nu au acces la social media. Dorinta de a fi permanent online, mascheaza nevoia de a ramane conectati din frica de a nu rata ceva important si de teama ca ar putea fi lasati pe dinafara. Dezvoltarea tehnologiei mobile, a internetului si a retelelor sociale au condus la aparitia unor tulburari emotionale si a unor evenimente din sfera sanatatii mintale care nu au fost cercetate pana de curand.
Sindromul FOMO - Fear of missing out

FOMO este un exemplu sugestiv in acest sens. Fear of missing out este alimentat de tehnologie, internetul si social media oferind acces nemijlocit si instant la vietile altora, noutati, stiri, informatii.

Dincolo de retelele sociale, in realitatea fizica, persoanele atinse de Sindromul FOMO nu vor manifesta acelasi interes crescut pentru a activitatile si vietile oamenilor. De altfel, studiile initiate au demonstrat ca FOMO are o influenta negativa asupra bunastarii sociale, asupra stabilitatii emotionale si a starii generale de bine.

FOMO si dependenta de internet nu se regasesc in ultima editia a Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM), o lucrare de referinta in clasificarea si diagnosticarea afectiunilor mintale, insa fac obiectul mai multor studii ce s-ar putea concretiza cu includerea acestor tipare de comportament in randul celor patologice.

Afla mai multe despre Dependenta de internet este o dependenta in sens medical?

Cuprins

Ce este Sindromul FOMO?

Acest sindrom a fost mentionat pentru prima data in 1996, definit 8 ani mai tarziu si abia in 2012 a fost intreprins primul studiu de specialitate. Un an mai tarziu, in 2013, Fear of Missing Out (FoMO) este inclus in Oxford Dictionary.

Cele mai recente studii descriu Sindromul FOMO ca fiind o stare de neliniste, incordare si frica de pierdere a contactului cu ce se petrece in jur, o reactie anticipata a anxietatii care va urma daca acest lucru se intampla.

Plecand de la premisa ca social media promoveaza existente fara substrat, calitati inchipuite, un mediu unde utilizatorii "se lupta" cu ce au mai bun intr-o continua competitie cu ceilalti, starea de neliniste este dublata de preocuparea de a cauta solutii alternative pentru a face mai bine sau a fi mai mult, in prezenta ideii ca "Iarba este întotdeauna mai verde de cealaltă parte". Utilizatorii se compara intre ei, isi compara pozele, isi masoara experientele, adauga valoare unor evenimente pentru ca in cele din urma sa experimenteze regretul ca nu au facut mai frumos, mai bine. Toate aceste trairi asociaza si grija compulsiva ca au ratat ceva in timpul in care nu au fost prezenti pe retele.

Simptome FOMO

Omul este un animal social, oamenii au tendinta si dorinta de a apartine unui grup social indiferent ca este vorba despre un grup fizic sau despre unul virtual. Indiferent de tipul grupului, exista necesitatea de a intelege ce fac ceilalti membri ai grupului, necesitate care la unii se manifesta mai pregnant decat la altii. Cat de importanta este nevoia si ce ii motiveaza pe oameni sa se intereseze de cei din grup variaza ca intensitate si manifestari de la individ la individ, astfel ca unele persoane sunt afectate de FOMO intr-o masura mai mare comparativ cu altele.

Cum recunoastem Sindromul FOMO? Manifestarile nu sunt intotdeauna vizibile, adesea trec neobservate atat de catre persoana in cauza, cat si de persoanele apropiate ei. Utilizarea retelelor sociale in exces conduce, pe nesimtite, la modificarea unor obiceiuri zilnice sanatoase, iar implicatiile negative asupra sanatatii emotionale sunt greu de sesizat deoarece schimbarile se produc treptat. Printre semenele aparute se afla:

  • Tendinta de a-si asuma “angajamente” multiple pana in punctul in care nu este posibil sa “onoreze” ori sa fie la curent cu totul din lipsa timpului. Expunerea la cantitatea uriasa de noutati de pe retelele sociale, indiferent ca vin din partea unor branduri, influenceri, cunoscuti ori persoane publice, aspiratia de a fi omniprezent cand vine vorba despre evenimente si intamplari din online se dovedeste coplesitoare si genereaza o ingrijorare constanta, nerabdare, oboseala psihica.
  • Comparatia - are loc o schimbare la nivel de obiective, accentul cade de pe sa fiu fericit, pe sa fiu mai fericit decat, in ciuda faptului ca multe ori utilizatori sunt constienti in plan cognitiv ca ceea ce apare in feed-ul lor de pe retele sociale nu reflecta cu acuratete existenta celor care fac respectivele postari.
  • Amplificarea anxietatii sociale de prejudecata ca ceilalti au vieti mai implinitoare, cu reusite nenumarate.
  • Verificarea frecventa a telefonului pentru a accesa retelele sociale, desi aceasta actiune ii distrage de la alte sarcini profesionale ori personale. Verificarea din cateva in cateva minute a telefonului de frica de a nu fi ratat ceva important altereaza capacitatea de a fi prezent, de a fi angajat 100% intr-o activitate fizica.
  • Gradul de empatie scade, pe retelele sociale utilizatorii au posibilitatea de a rani alte persoane cu care interactioneaza virtual, dar faptul ca nu vad consecintele faptelor lor, pe termen lung ii determina sa manifeste mai putina intelegere pentru sentimentele si trairile semenilor lor.
  • Aparitia emotiilor negative atunci cand nu sunt parte a unei activitati. Persoana sufera in mod real pentru ca nu a fost prezenta alaturi de colegi la o intalnire in oras sau cu prietenii intr-o excursie din cauza ca a avut un alt angajament. Vederea postarilor de la evenimentul respectiv creeaza frustrare, suferinta, dezamagire si regret intr-o mare masura.
  • Senzatia ca nu pot tine pasul cu ceilalti este alimentata de intamplari din viata reala in care lucrurile nu s-au asezat asa cum s-ar fi asteptat persoana in cauza.

In cadrul unui studiu despre aplicarea terapiei cognitiv comportamentale (TCC) la pacienti cu FOMO, acestia au declarat ca sentimentele experimentate cel mai des au fost: nelinistea, ingrijorarea, confuzia, frica de a ramana in urma, ideea ca trebuie sa fie in permanenta conectati cu altii.

Gestionarea Sindromului FOMO

Bineinteles ca cea mai simpla solutie pentru FOMO ar fi renuntarea la retelele sociale, dar in practica un astfel de comportament nu este intodeauna usor de adoptat in conditiile in care telefonul, internetul pe mobil, retelele sociale au devenit parte integranta a vietii cotidiene.

Primul pas il reprezinta acceptarea faptului ca exista o problema reala, constientizarea realitatii, si anume, ca utilizarea retelelor sociare are un impact negativ asupra calitatii vietii.

Daca dezactivarea conturilor de social media nu este o solutie viabila, se incearca reducerea timpului petrecut pe aceste medii. In anumite situatii, pentru unele persoane, meditatia, yoga ori sportul sunt eficiente in demersul lor de a reduce timpul alocat retelelor sociale.

Apelarea la un specialist, un psiholog sau terapeut cu experienta in zona de gestionare a dependentelor, inclusiv dependenta de internet, poate fi de ajutor. Analiza fenomenului FOMO a validat contributia terapiei cognitiv comportamentele la prevenirea sau reducerea simptomelor specifice FOMO. Acest model de consiliere cuprinde tehnici si strategii cognitive si comportamentele care sprijina pacientul in procesul de diminuare a influentelor negative, precum si a cauzelor care au dus la aparitia lor.

De asemenea, ancorarea in activitatile prezente, dedicarea in totalitate activitatii intreprinse, indiferent ca presupune sofatul, o plimbare in parc, o masa acasa sau in oras, s-au dovedit eficace.

Practicarea autocontrolului cu pasi mici da rezultate, o sugestie ar fi urmarirea rezultatelor dupa eforturile depuse: fac jogging de 4 ori pe saptamana, am reusit sa prepar mese proaspete si echilibrate nutritional, am avut timp mai mult pentru alte mici activitati relaxante – o  baie fierbinte, o cana de ceai savurata, am citit 3 carti in ultima luna.

Renuntarea la ideea ca tot ce se intampla in mediul virtual este esential, este de neratat constituie si ea un punct cheie in procesul de gestionare a FOMO.

Unde se mai poate manifesta FOMO?

Fear of missing out nu se manifesta exclusiv in raport cu retelele sociale. Sindromul FOMO apare frecvent si in relatie cu:

  • Calatoriile
  • Petreceri, evenimente sociale
  • Mancare.

Spre exemplu, calatoriile insumeaza un procent semnificativ de 59% cazuri de FOMO. Tehnici de stimulare a fricii de a nu rata ceva se pot observa pe majoritatea site-urilor de profil: alti utilizatori vizualizeaza proprietatea la care te uiti, 10 obiective turistice de neratat in Paris sunt doar cateva exemple in acest sens.

Investitia in starea de bine si in echilibru emotional este cruciala pentru o viata implinita. Tulburarile emotionale afecteaza in special tinerii adolescenti si populatia activa, avand implicatii majore atat in plan personal, cat si profesional.

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala la locul de munca.

>> Descarca prezentarea programului

 

Referinte:

Data publicării 03.11.2022