Cuprins
- Cum putem anticipa efecte retelelor sociale asupra sanatatii mintale la copii si adolescenti?
- De ce deconectarea pare imposibila?
- Cum e motivata interzicearea accesului la retele sociale sub o anumita varsta?
Cum putem anticipa efecte retelelor sociale asupra sanatatii mintale la copii si adolescenti?
Tinerii se adapteaza rapid la noi tehnologii, functii si tendinte, ceea ce face ca afectele psihologice sa sufere modificari inainte de a fi studiate riguros. Un exemplu sugestiv in acest sens il constituie editia 2026 a Barometrului Digital publicata recent in Franta, conform careia tara se confrunta cu o explozie masiva a inteligentei artificiale generative in randul populatiei, in special la tinerii adulti - 85% in categoria de varsta 18-24 ani.
Ratele au crescut fata de acum 3 ani dupa cum urmeaza:
- 20% in 2023
- 33% in 2024
- 48% in 2025.
Utilizarea zilnica pe grupe de varsta arata astfel:
- 12-17 ani - 26%
- 18-24 ani - 51%
- 25-39 ani - 46%
- 40-59 ani - 27%
- 60 ani - 17%.
51% dintre utilizatori folosesc cu recurenta mai multe instrumente AI.
Pe langa schimbarile rapide, merita evidentiate si:
- Faptul ca omenirea nu s-a mai confruntat cu o situatie similara, in care interactiunile sociale sa fie intr-atat de mediatizate digital, de constante si de globalizate in acelasi timp. Cercetatorii nu au material pentru a compara cu experiente trecute care au marcat istoria (aparitia televizorului, telefoniei etc), deoarece intensitatea fenomenului e fara precedent. Expunerea digitala, fluxul informational si dinamismul, solicitarea atentiei intr-un ritm atat de alert sunt o parte din caracteristicile care subliniaza unicitatea acestui fenomen.
- Impactul asupra sanatatii mintale nu are cum sa fie uniform, ci depinde de tipul de platforma sociala folosit, de durata si scopul utilizarii, personalitatea adolescentului, mediul social in care se dezvolta si suportul familial. Acesta este si motivul pentru care unele studii efectuate de-a lungul anilor au aratat efecte negative (anxietatea, depresia, stima de sine scazuta), iar altele au scos la iveala efecte neutre sau chiar pozitive (sentimentul de apartenenta-comunitatea, suportul social samd).
De ce deconectarea pare imposibila?
Intre multe motive, merita amintit ca:
- Pentru adolescenti, dar nu numai, lipsa de pe retele poate insemna izolarea de grupul de la scoala si de prieteni, va parea ca nu „mai vorbesc aceeasi limba”; de asemenea, pierderea trendurilor sau sindromul FOMO, fear of missing out exercita si ele o presiune sociala constanta care face ca deconectarea sa fie o sarcina foarte dificila;
- Retelele sociale sunt construite pentru a capta atentia si a favoriza „obisnuinta” (avem 3 minute libere, scoatem repede telefonul sa verificam daca e ceva nou). Algoritmii prioritizeaza continutul care provoaca emotii puternice, ceea ce face mai greu sa „pleci de acolo” in mod voluntar. Inclusiv adultii declara ca acceseaza o retea pentru 5 minute inainte sa se apuce de alta sarcina domestica (gatit, pus la spalat) si se „trezesc” ca a trecut o ora de cand dau scroll intr-una (afla mai multe si despre putregaiul creierului);
- Scoala, activitatile extracurriculare, comunicarea cu prietenii si chiar unele servicii importante sunt acum cumva mediate digital. Aceasta integrare in viata de zi cu zi face ca deconectarea completa sa fie aproape imposibila fara a fi afectata viata sociala.

Cum e motivata interzicearea accesului la retele sociale sub o anumita varsta?
Pe fondul ingrijorarii cauzate de cresterea extrem de rapida a utilizarii retelelor sociale de catre adolescenti, Agentia Nationala de Securitate Sanitara din Franta a efectuat o ampla evaluare stiintifica. Realizata cu sprijinul mai multor experti, evaluarea aprofundeaza riscurile pentru sanatatea mintala a tinerilor asociata folosirii intense a retelelor. Din cauza modului in care algoritmii retelelor sociale au fost conceputi, pentru a capta si mentine atentia, functionarea acestora exploateaza vulnerabilitatile specifice acestei categorii de varsta: nevoia de interactiune si validare externa, tendinta de comparare sociala, de cautare a aprobarii, dar si cautarea de senzatii si risc.
De curand, Adunarea Nationala a Frantei a aprobat un proiect de lege ce vizeaza interzicerea accesului pe retelele sociale copiilor sub 15 ani. Ca fundament pentru propunerea legii, s-au folosit date statistice din rapoartele Agentiei Nationale de Securitate Sanitara din Franta si CRÉDOC (Centre de recherche pour l'étude et l'observation des conditions de vie) - Centrul de cercetare pentru studiul si observarea conditiilor de viata:
- 1 din 2 adolescenti din Franta petrec intre 2 si 5 ore pe zi pe smartphone, cel mai adesea conectati la profilul/ profilele de social media.
- Potrivit barometrului digital pe 2025, realizat de CRÉDOC, 58% din categoria de varsta 12-17 ani spun ca folosesc social media zilnic; cei mai multi posteaza propriul continut sau comenteaza la continutul postat de altii.
Printre altele, aceste cifre au determinat ANSES sa intreprinda o expertiza fara precedent pentru a clarifica potentialele efecte ale utilizarii retelelor sociale asupra sanatatii adolescentilor. Scopul acestei actiuni a fost motivat de necesitatea de a informa corect partile interesate, mai ales autoritatile publice in puterea carora sta adoptarea masurilor potrivite. Din grupul de lucru au facut parte cercetatori in studii de informare si comunicare, inclusiv epidemiologi, biologi, psihiatri si psihologi pediatri.
O alta noutate in evaluarea efectelor retelelor asupra sanatatii rezida din faptul ca s-a trecut dincolo de standardul – cat timp petrec adolescentii pe social media? Mergand mai departe, in cadrul evaluarii au fost luate in calcul si ce fac ei concret pe retele, care sunt motivatiilor lor si gradul de implicare emotionala. In acest scop, expertii au studiat si mecanismele folosite de retelele sociale pentru a retine atentia adolescentilor.
Modelul de business al retelelor sociale isi propune sa maximizeze timpul petrecut de utilizatori pe acestea in scopuri comerciale. Pe de-o parte, ei vand spatiu publicitar, dar si date despre preferintele si obiceiurile utilizatorilor.
Pentru a-si atinge obiectivele de afaceri, companiile din spatele social media implementeaza strategii de captare a atentiei, concepute pentru a mentine utilizatorii implicati cat mai mult timp posibil. Strategiilor lor se bazeaza pe stimulente puternice: interfete manipulative si algoritmi care ofera continut ultra-personalizat. Algoritmii au capacitatea de a genera un efect de spirala in care utilizatorii sunt blocati in continut din ce in ce mai directionat.
De ce este de interes situatia din Franta pentru tara noastra? In era digitala, granitele geografice s-au dizolvat, iar vulnerabilitatile adolescentilor in fata ecranelor sunt universal valabile. Ceea ce vedem astazi in statisticile din Franta este o oglinda si a realitatii din Romania, unde de la varste fragede, micii utilizatori sunt expusi acelorasi algoritmi de captare a atentiei si acelorasi mecanisme de recompensa si riscurilor de dezvoltare.
Provocarile legate de sanatatea mintala, nevoia de validare si fenomenul cercului vicios generat de continutul ultra-personalizat nu sunt probleme locale. Ele reprezinta simptomele unei crize generationale globale care se afla inca in curs de cercetare si pentru care autoritatile incearca sa defineasca un cadru legislativ menit sa protejeze tinerii si sa atenueze efectele negative ale expunerii digitale constante.
Referinte:
- Baromètre du numérique - édition 2026
- Digital Barometer - 2025 Edition
- Safeguard social media use to protect the health of adolescents, Agentia Nationala de Securitate Sanitara din Franta (ANSES)