„Putregaiul creierului” si consumul excesiv de continut digital banal

Potrivit expertilor de la Oxford, expresia „putregaiul creierului” a castigat rapid popularitate (frecventa utilizarii urcand cu 230% intre 2023 si 2024) in contextul preocuparilor tot mai crescute cu privire la impactul negativ al consumului excesiv de continut de calitate scazuta, mai ales pe retelele de socializare.

Cuprins

• De unde vine conceptul de brain rot?
• Tehnologia si distragerea atentiei
• Cum ne dam seama ca petrecem prea mult timp online?
• Cum contracaram invazivitatea tehnologiei in activitatile zilnice?
• Putregaiul creierului si suprasolicitarea cognitiva

De unde vine conceptul de brain rot?

Conceptul de brain rot nu este unul nou, el a fost identificat in cartea Walden a lui Henry David Thoreau’s - scriitor, filozof si naturalist american, inca din 1864. Termenul facea referire la un declin general in ceea ce priveste efortul intelectual, in conditiile in care, la vremea respectiva, tendinta societatii era sa devalorizeze ideile complexe, cu multiple interpretari, in favoarea celor simple si superficiale, incapabile sa stimuleze analiza critica sau gandirea profunda.

„Putregaiul cerebral” a capatat noi semnificatii in era digitala, in special intre 2023 si 2024, fiind utilizat tot mai des pentru a indica urmarile negative ale expunerii prelungite la continut superficial, precum videoclipurile scurte, meme-urile, fluxurile nesfarsite de postari pe retelele de socializare. Aceasta forma moderna a brain rot este asociata cu scaderea capacitatii de concentrare, diminuarea gandirii critice si o tendinta generala spre procrastinare, pe masura ce utilizatorii devin tot mai dependenti de continut rapid si usor de consumat. Afla mai multe despre sindromul FOMO - Fear of missing out. Cum se manifesta frica de a nu rata ceva pe retelele sociale si imbunatatirea sanatatii emotionale prin limitarea timpului petrecut pe retelele sociale

Din 2024, conceputul de brain rot este utilizat pentru a descrie atat cauza (continut de slaba calitate in exces), cat si efectul acestui comportament: anxietate, oboseala mentala, senzatie constanta de insatisfactie.

Cu toate ca fenomenul nu beneficiaza de o recunoastere oficiala ca afectiune medicala, psihica, obisnuinta creierului cu recompense imediate si scaderea tolerantei la efortul intelectual sustinut, influenteaza capacitatea cognitiva si implicit, bunastarea mintala, de aceea, fenomentul este din ce in ce mai dezbatut si studiat de catre expertii in sanatate mintala si de alti oameni de stiinta.

Tehnologia si distragerea atentiei

Tehnologia ne distrage atentia in felurite moduri, dar fiind parte integranta a vietii de zi cu zi, de multe ori nu mai suntem constienti de asta. Scoatem repede telefonul mobil la auzul sunetului unei notificari in timp ce conversam cu colegul de birou si nu ni se mai pare nimic in neregula, din contra, pare un gest firesc ca sunetul telefonului sa intrerupa sedinte, mese in familie, plimbari in natura, piese de teatru samd. Aruncam un ochi in telefon stand la semafor, la volan, cand ne spalam pe dinti, cand ne uitam la un film sau cand suntem la muzeu ca si cand ar fi perfect natural sa fim mereu conectati pe toata perioada de veghe, indiferent de moment sau de locul in care ne aflam.

Stilul de viata modern este supraincarcat de informatii usor de digerat, care nu ne solicita intelectual, consum excesiv de social media si continut digital, si, nu in ultimul rand, de multitaskting, toate aceastea constituind pentru creier un factor de stres constant ce, printre altele, reduce capacitatea de concentrare, diminueaza creativitatea si profunzimea gandirii.

Fluxul constant de informatii la care suntem expusi, de multe ori dublat de sedentarism, lipsa somnului, stresul cronic si dependenta de internet, asociaza oboseala mentala si capacitate de concentrare redusa. Intr-o lume hiperconectata 24/24, pe termen lung, toate acestea erodeaza imaginatia umana, productivitatea si chiar sanatatea mintala.

Cum ne dam seama ca petrecem prea mult timp online?

Multe dintre sarcinile si activitatile fizice presupun folosirea internetului si a telefonului mobil: facem cumparaturi online, platim facturi, conversam, citim stiri, jucam jocuri etc. Care este deci granita dintre utilitate, avantajul tehnologiei si dependenta, folosirea excesiva a acesteia?

Cateva indicii:

• Oboseala ochilor, durerile de cap sau postura incorecta care provoaca amorteli/ dureri din cauza utilizarii excesive a telefonului
• Imposibilitatea de a adormi, nevoia de a sta cu ochii „lipiti” de telefon in preajma orei de culcare
• Telefonul nu este lasat din mana in timpul altor activitati importante sau in timpul carora se pot produce accidente cauzate de neatentie, la job, la volan, in toiul unui dialog etc
• Timpul petrecut online incepe sa interfereze cu activitatile de zi cu zi, nu mai iesim la cafea sambata dimineata cu prietenii ca „sa stam pe telefon” vizionand filmulete despre care, o ora mai tarziu, este posibil sa nici nu ne mai aducem aminte, citind comentariile rautacioase ale altor utilizatori despre ca nu cunoastem absolut nimic ori dand scroll peste profilele unor oameni despre care, din nou, nu stim nimic, fara niciun obiectiv, doar din curiozitate, obisnuita, plictiseala samd
• Desi ne plangem ca nu avem timp, ca suntem mereu ocupati, la sfarsitul zilei nu reusim sa numim ce am facut in ziua respectiva din cauza pauzelor dese de telefon si a navigatului fara un scop precis
• Presiunea constanta de a ne verifica telefonul chiar si atunci cand suntem implicati in altceva - citit, vizionat un film, lucru la birou
• Starea de iritare aparuta ca urmare a lipsei de acces la telefon/ internet.

Cum contracaram invazivitatea tehnologiei in activitatile zilnice?

• Atat copiii, cat si parintii, se simt neglijati cand celalalt este cu ochii in telefon sau pe tableta! Incearca sa lasi deoparte dispozitivele cand petreceti timp impreuna si dedica-te 100% activitatii in care esti implicat/a.
• La masa, lasa deoparte telefonul in favoarea conversatiei pentru a permite o conectare umana autentica, pentru a savura masa si timpul petrecut cu cei dragi, fara distrageri.
• Cand te intalnesti cu prietenii, incearca sa pastrezi telefonul in buzunar sau in geanta si sa oferi toata atentia celor in compania carora te afli. Conversatiile sincere si contactul vizual intaresc relatiile interpersonale
• Inainte de culcare, evita sa stai cu ochii in ecran si, in schimb, petrece timp citind o carte, meditand sau discutand cu partenerul de viata. Astfel de obiceiuri imbunatatesc somnul, dar si calitatea relatiilor
• La evenimente fa un efort constient sa traiesti momentul, sa creezi amintiri reale si sa nu te lasi absorbit de social media sau de alte distrageri pe care ti le ofera telefonul
• In timpul plimbarilor in aer liber, lasa telefonul deoparte si conecteaza-te cu natura. Observa detaliile din jur, respira adanc si bucura-te de prezent fara sa iti verifici telefonul la fiecare 10 minute
• Invata sa gestionezi notificarile si sa stabilesti momente clare pentru verificarea mesajelor, astfel incat sa nu iti distraga atentia de la cei dragi sau de la alte sarcini in care te-ai implicat, lumea nu se darama daca nu raspunzi unui mesaj pe chatul instant in urmatoarele 5 minute
• Creeaza momente speciale fara tehnologie: seri de jocuri, gatit impreuna sau pur si simplu o conversatie relaxata fara intreruperi din mediul virtual.

De la persoana la persoana si de la familie la familie, pot functiona:

• Desemnarea unei zone din casa fara tehnologie, dormitorul sau bucataria, spre exemplu
• Apelarea la functii pentru inregistrarea timpului petrecut pe dispozitive cu scopul de a-l limita. In timp ce dam scroll de la o postare la alta ori de la un video la comentarii si tot asa, este usor sa fim luati de val, si de la „intru putin sa verific daca e ziua lui X” sa mai treaca jumatate de ora de derulat de la comentarii la postari si de la postari la videouri amuzante.

Este important sa fim prezenti, sa nu ridicam bariere invizibile prin verificarea constanta a telefonului, sa observam ce e in jurul nostru, ba chiar sa lasam mintea sa rataceasca pentru a ne bucura de clipele de liniste, precum si de lumea reala.

Putregaiul creierului si suprasolicitarea cognitiva

La baza, putregaiul creierului are fenomenul de suprasolicitare cognitiva deoarece creierul este asaltat de informatii, multe dintre ele „usoare”, care, desi pot parea inofensive, in cantitati mari coplesesc creierul, nepermitandu-i sa proceseze profund informatiile, sa creeze conexiuni complexe si sa functioneze optim, cauzand neajunsuri gandirii critice.

Printre sursele care alimenteaza suprasolicitarea cognitiva se numara:

• Videoclipuri scurte, amuzante
• Stiri senzationale si barfe
• Glume, meme
• Continut superficial pe retelele sociale
• Notificari constante si intreruperi din activitati la munca sau in viata privata
• Multitasking excesiv si fragmentarea atentiei
• Scroll nesfarsit pe platforme online
• Titluri clickbait si informatii fara profunzime.

Pentru igiena mentala putem sa:

• Exersam mindfulness (concentrarea constienta pe clipa prezenta) - aceasta practica ne invata atentia selectiva si ne invata sa ne concentram la un singur lucru, pe rand, evitand distragerile. E bine de stiu ca la om, creierul nu este „optimizat” pentru multitasking, concentrarea secventiala imbunatateste nu doar performanta cognitiva, ci si starea de bine. Afla mai multe despre cum a ajuns multitaskingul un mod de viata si care sunt efecte acestuia asupra creierului
• Apelam la zi/ zile de „detoxifiere” de retele sociale. Putregaiul creierului este profund legat de supraincarcarea cu dopamina asociata, in special, folosirii retelelor sociale. Retelele de socializare ne antreneaza creierul sa tanjeasca dupa satisfactie instantanee, facand ca sarcinile mai lente si care implica depunerea unor eforturi sa para neatractive, lipsite de satisfactie. Concret, dopamina este un neurotransmitator cu rol crucial in sistemul de recompensa al creierului si este eliberata atunci cand experimentam placere sau anticipam o recompensa. Social media este conceputa pentru a stimula acest sistem, creand un ciclu de recompensa care poate duce la supraincarcare cu dopamina. Din cand in cand este indicat sa apelam la o detoxifiere de retele/ digital detox/ social media detox. Chiar si o singura zi pe saptamana contribuie la reglarea nivelului de dopamina! Alte activitati, asa cum sunt pictura/ desenul, gradinaritul, dansul, solicita creierul intr-o maniera mult mai intensa decat social media, fiind surse mai sanatoase de dopamina.
• Facem miscare, alocam timp sportului deoarece reprezinta modalitati, uneori subestimate, de a contracara putregaiul creierului. Activitatea fizica promoveaza neurogeneza (cresterea de noi celule cerebrale) si stimuleaza factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), esential pentru invatare si memorie. Nu este necesar sa ne angajam in antrenamente intense, chiar si dansul ori activitatile in aer liber aduc beneficii in acest plan.
• Nu neglijam importanta somnului! Somnul este o componenta esentiala in mentinerea starii de sanatate, cu implicatii majore in activitatea altor functii ale organismului precum cardiaca, metabolica, dar si cognitiva. Printre beneficiile unui somn bun se afla energia, starea de spirit buna, creativitatea si productivitatea crescute, timpul de reactie imbunatatit si reflexele mai rapide.
• Acordam atentie vietii sociale, caci, desi traim intr-un mediu hiperconectat suntem din ce in ce mai singuri. Potrivit mai multor studii, oamenii resimt tot mai acut singurarea. Viata sociala, conexiunile reale cu oamenii sunt vitale pentru sanatatea cognitiva, relatiile cu sens imbunatatesc modul in care controlam, gestionam si ne lasam influentati de propriile emotii, dar si capacitatea de rezolvare a problemelor. Ce putem face pentru a cultiva relatii cu sens? In primul rand sa cautam calitatea, nu cantitatea (e mai de dorit un prieten cu care putem comunica orice, decat multi amici sau un grup extins cu care discutam banalitati). In al doilea rand, e bine si sa ne alaturam grupurilor cu interese comune, spre exemplu voluntari in diverse activitati sociale, ecologice si de sustinere a unor cauze importante pentru noi insine. In al treilea rand, dar nu ultimul, este bine sa practicam ascultarea activa! Sa acordam toata atentia in timpul unei discutii, sa reflectam asupra a ceea ce auzim, practic, sa ne angajam activ in conversatie.

In fata fenomenului de brain rot este crucial sa constientizam impactul asupra sanatatii noastre si bunastarii mentale. Putregaiul creierului nu constituie doar o problema pasiva, din contra, este un proces activ care ne afecteaza gandirea, creativitatea, concentrarea, motiv pentru care este necesar sa depun eforturi constiente pentru a-l combate. Contracararea brain rot implica antrenarea vointei in incercarea de a limita expunerea in exces la tehnologie: sa ne dedicam activitatilor care ne stimuleaza creierul si promoveaza starea de bine.

Referinte:

• ‘Brain rot’ named Oxford Word of the Year 2024, Oxford University Press
• Is Social Media Giving You Brainrot?, Verywell Mind
• Screen Time and the Brain, Harvard Medical School
• What is Brain Rot? 8 Easy Ways to Overcome It