Cum a ajuns multitaskingul un mod de viata?

Cuprins

• Multitasking - parte din rutina zilnica
• Efectele multitasking-ului asupra creierului
• Cum tinem sub control tendinta de a face multitasking?

Multitasking - parte din rutina zilnica

In perioada izolarii din cauza pandemiei, multi angajati s-au vazut pusi in situatia de a rezolva sarcinile de la job si pe cele domestice, cum ar fi supravegherea copiilor, in acelasi timp. Redactarea unei prezentari pentru companie si jonglatul cu temele copilului reprezinta un exemplu clasic si evident de multitasking.

Sau suntem la volan in drum spre un client si vorbim la telefon cu un coleg despre un alt client ori rezolvam o situatie nou ivita – in astfel de situatii, atat de comune in realitatea cotidiana, nici nu mai realizam ca de fapt, facem doua lucruri diferite simultan.

Mai mult, in contextul in care in aproape toate industriile, digitalul a devenit parte integranta in activitatea profesionala de zi cu zi, iar tehnologia face posibila comunicarea in timp real, a fi disponibil online pe tot parcursul programului de lucru este o normalitate universal acceptata. Lucram la un proiect important si suntem intrerupti de nenumaratele notificari si alerte, astfel ca lasam deoparte 10 minute proiectul pentru a raspunde la un e-mail, revenim la proiect, apoi ii raspundem altui coleg pe grupul de chat de la birou, iar lucram la proiect, un sfert de ora mai tarziu verificam e-mailul si tot asa. Acest mod de lucru ne creeaza iluzia ca facem o treaba extraordinara si ca putem rezolva atat de multe intr-un timp atat de scurt, si totusi, creierul nu se „precipe" sa jongleze la fel de bine cu multiplele noastre activitati.

Efectele multitasking-ului asupra creierului

Termenul de multitasking provine din domeniul informaticii si se refera la executia simultana a mai multor programe pe acelasi computer. In societatile moderne, graba, agitatia, ritmul alert, au devenit rutine, si odata cu ele au crescut si presiunile venite din mediul profesional, dar si personal, social. Din dorinta de a fi productivi si de a excela pe toate palierele vietii, oamenii au inceput sa „imprumute" din atributele informaticii, cautand la randul lor sa se execute cat mai multe, in cat mai scurt timp, prin multitasking, in acelasi fel in care o fac computerele.

Doar ca in ingineria software lucrurile functioneaza, insa nu si pentru fiintele umane, in cazul carora atentia este o resursa limitata.

Oamenii sunt inzestrati cu capacitatea de a intreprinde mai multe actiuni in acelasi timp (depinde si de tipul activitatii si de conditiile in care este executata), dar capacitatea de procesare cognitiva nu este infinita. Creierul supus unei mari cantitati de informatii si stimuli nu are abilitatea de a procesa totul simultan, el are nevoie de selectia si prioritizarea informatiilor. In momentul in care „comenzile” primite sunt prea multe apare spre exemplu stresul - stres care a fost masurat prin intermediul imagisticii medicale, si care produce daune in mai multe zone ale creierului.

De altfel, atunci cand ne concentram pe o sarcina, apoi trecem rapid la alta, dupa care revenim la prima, chiar daca nu constientizam asta, pentru creier fiecare sarcina reprezinta un proces separat, proces care activeaza diferite parti ale creierului, solicita un timp separat de procesare, timp separat de monitorizare.

Fractionarea atentiei prin acest mod de a indeplini sarcinile profesionale si lipsa concentrarii pe o singura sarcina, implica niste costuri neurobiologice, ne epuizeaza resursele. Dupa o ora - doua de lucru in acest mod, creierul oboseste si ne pierdem din concentrare.

Creierul nostru comuta intre sarcini, ceea ce duce la o scadere a performantei, aparitia greselilor, timp de reactie mai lent si scaderea productivitati, cu toate ca nu suntem constienti de asta.

Pentru a intelege mai bine acest fenomen, scrieti pe o foaie de hartie literele alfabetului de la A la Z (A, B, C, D etc), apoi cifrele pana la 31 (1, 2, 3, 4 etc) si cronometrati. Incercati apoi sa scrieti literele intercalate cu cifrele, de forma A, 1, B, 2, C, 3, si puteti observa ca veti avea nevoie de mai mult timp pentru a le ordona.

Cum tinem sub control tendinta de a face multitasking?

Mentinerea atentie asupra unei singure sarcini se poate dovedi o misiune dificila in conditiile in care primim zeci de notificari de pe 4-5 platforme si aplicatii, dar nu imposibila. Necesita timp, practica si organizare:

• Prioritizati activitatile – nu mai incercati sa faceti totul acum. Odata stabilite prioritatile zilei, amanati sarcinile mai putin importante catre finalul zilei sau, daca este posibil, pentru zilele urmatoare. Adesea tindem sa solutionam task-uri marunte, dar numeroase, care vor acoperi mare parte din zi, astfel incat ajungem la sfarsitul programulul stresati ca nu am terminat ceea ce era important si vom incerca sa le rezolvam simulan cu alte solicitari survenite peste zi.
• Folositi un to-do list in ordinea importantei – asa incat veti avea la indemana ceea ce trebuie rezolvat cu prioritate. Nu faceti multitasking cu sarcini care nu sunt importante sau urgente. Pastrati-va energia pentru sarcinile care sunt cele mai importante.
• Stabiliti obiective clare, dar realiste – va puteti propune, pentru inceput, sa lucrati concentrati pe o singura sarcina timp de 1 – 2 ore, de la 9:30 la 11:00 termin prezentarea pentru client. Chiar daca veti lua o scurta pauza sa beti un pahar cu apa spre exemplu, in acest interval, nu incepeti sa lucrati la altceva, sa verificati totusi e-mailul, sa intrati pe retelele sociale ori sa verificati alte alerte. Mariti ulterior acest timp la 2-3, peste 3 ore si tot asa.
• Impartiti timpul- alocati un interval de timp pentru fiecare sarcina si incercati sa va incadrati in acel interval. Incercand sa respectati timpul alocatul, tentatia de a mai raspunde la un mesaj de exemplu, nu va mai fi asa de mare.
• Eliminati sursele de distragere - de pe telefon sau laptop. Multe servicii de e-mail permit configurarea unor focus time, profitati de aceste avantaje in folosul dvs.
• Invatati sa refuzati in mod politicos si sa acceptati ca nu puteti raspunde tuturor solicitarilor, mai ales daca nu tin neaparat de fisa postului. Discutati cu superiorul direct atunci cand sunteti supraincarcat.

Multitasking-ul NU este o abilitate naturala a creierului uman, ci mai degraba o incercare de adaptare a acestuia la realitatile cotidiene. Nu uitati ca multitasking-ul nu este intotdeauna eficient si poate afecta negativ calitatea muncii. Invatati sa fiti constienti de nevoile si limitele dvs. si sa practicati concentrarea si gestionarea timpului pentru a deveni mai productivi.

Referinte:

• Multitasking Splits the Brain, Gisela Telis
• The developing brain in a multitasking world, Mary K. Rothbart, Michael I. Posner
• The Myth of Multitasking, Christine Rosen