Medicover
Gripa in sezonul rece
Starile gripale se datoreaza infectiei cu virusul Influenza de tip A, B si C cu transmitere predominant aerogena (prin secretii eliminate in timpul vorbirii, tusei si stranutului), infectia fiind specifica sezonului rece. Virusurile gripale de tip B si C sunt responsabile de aparitia epidemiilor anuale de gripa (tipul C fiind mai rar intalnit), iar tipul A de gripa poate determina aparitia pandemiilor, mult mai larg raspandite.
Ce este gripa
Virusurile de tip B si C sunt specifice omului in timp ce Influenza de tip A poate suferi mutatii si dobandeste capacitatea de a infecta atat omul cat si gazde animale (pasari sau mamifere).
O clasificarea suplimentara a virusurilor gripale se poate face in functie de antigenele (proteine din structura virala) H-hemaglutinina si N-neuraminidaza, astfel aparand denumiri de tipul gripei porcine din 2009-AH1N1 transmisibila la om.
Sindroamele gripale sunt reprezentate de manifestarile clinice ale infectiei virale cu Influenza la nivelul epiteliului respirator superior, in urma careia organismul capata imunitate temporara prin secretia de anticorpi specifici.
Virusul se transmite mai ales prin aerosoli, insa contaminarea se poate face si de la om la om prin contact direct sau prin intermediul suprafetelor si obiectelor contaminate cu secretii. Persoana infectata este contagioasa cu 2 zile inainte de aparitia primelor simptome si 5 zile dupa debutul bolii.
Multiplicarea patogenului la nivelul cailor respiratorii superioare este urmata de o viremie tranzitorie care poate evolua in anumite cazuri (copii, varstnici, persoane imunodeficitare) cu extinderea procesului infectios si aparitia pneumoniilor de tip gripal care se datoreaza unei suprainfectii bacteriene secundare cu S.aureus, H.influenzae sau streptococi hemolitici.
Simptome gripale
Persoanele infectate cu Influenza A si B prezinta in decursul a 2-5 zile de la contactul cu virusul urmatoarele simptome:
- Febra peste 40°C;
- Cefalee (dureri de cap), mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), disfagie (durere in gat);
- Astenie marcata (stare de slabiciune);
- Tuse uscata, rinoree (secretii nazale apoase);
- Frisoane;
In situatiile de suprainfectie bacteriana, tusea devine productiva iar secretiile nazale isi modifica aspectul si consistenta, situatie in care se impune tratamenul medicamentos antibiotic.
Infectia cu Influenza de tip C se manifesta prin simptome mult atenuate specifice unei raceli comune, banale.
Printre complicatiile care pot aparea in cursul evolutiei gripei se regasesc:
- Pneumonia;
- Insuficienta respiratorie;
- Exacerbarea astmului bronsic (daca acesta exista inainte de infectia cu influenza);
- Otita medie
- Sinuzita
Gripa la copii si femeile insarcinate
Infectia la copii poate prezenta cateva aspecte clinice diferite in functie de varsta acestora:
- Sugarii pot avea simptome care sa indice o infectie bacteriana (secretii nazale si faringiene muco-purulente, febra) cazurile de infectie la cei cu varsta mai mica de 6 luni fiind rare, insotite de obicei de letargie, alimentatie dificila si respiratie ingreunata;
- Copiii mici prezinta in multe cazuri simptome digestive de tipul scaunelor diareice, varsaturilor, durerilor abdominale cu stare de iritabilitate marcata si febra.
Este cunoscut faptul ca in timpul sarcinii organismul este mai predispus infectiilor virale bacteriene sau fungice, datorita unui sistem imunitar supresat in mod fiziologic. Astfel in cazul gravidelor, infectia cu Influenza poate avea cateva aspecte diferite acestea incluzand (pe langa simptomele enumerate anterior): dureri in piept sau la nivel abdominal, manifestari digestive de tipul varsaturilor, stare febrila care persista si dupa administrarea de antitermice insotita de confuzie si stare de ameteala.
Complicatii grave ale gripei la gravide sunt in primul trimestru avortul spontan iar spre sfarsitul sarcinii afectarea sistemului nervos, cardiac sau digestiv al fatului.
Influenza si infectia COVID-19
In contextul actual de pandemie COVID-19, principala provocare a cadrelor medicale este aceea de efectuare a unui diagnostic diferential corect intre gripa si infectia cu SARS Cov2, proces ingreunat de asemenarea simptomatologiilor celor 2 afectiuni. Mai specifice pentru infectia cu SARS Cov2 sunt pierderea gustului si a mirosului, dificultatile de respiratie, durerile de cap si febra care nu cedeaza la tratamentele antitermice si antialgice.
Similare sunt si modalitatile de transmitere ale celor 2 virusuri, ambele fiind vehiculate (transmise) prin intermediul secretiilor eliminate in aer prin tuse sau stranut, referitor la coronavirus persoanele infectate fiind mult mai contagioase decat in cazul gripei. In cazul persoanelor infectate cu SARS Cov2 a fost indicata o perioada de contagiozitate care incepe cu 2 zile inaintea aparitiei primelor simptome si se poate extinde la mai mult de 10 zile in cadrul evolutiei bolii.
Deosebirea intre cele 2 virusuri consta in grupele populationale afectate, in cazul coronavirusului fiind mai des afectate persoanele varstnice sau care au comorbiditati in evolutie, in timp ce copii dezvolta mult mai rar boala in parte, datorita lipsei receptorilor de la nivelul epiteliului respirator.
Diferente apar si in cursul evolutiei delor 2 boli astfel ca:
- Incubatia in cazul gripei este mai scurta si se intinde pe parcursul a 1-2 zile, fata de coronavirus cu 2 pana la 14 zile de la infectare;
- La bolnavii de gripa simptomatologia este mult atenuata de administrarea medicatiei cu observarea unei imbunatatiri in cateva zile maxim 2 saptamani de la infectie;
- In cazul infectiei cu COVID 19 posibilitatea de aparitie a complicatiilor respiratorii (pneumonii) sau sistemice (coagulopatii, sindroame inflamatorii multisistemice de tipul vasculitelor autoimune) este mult sporita chiar si cu administrarea medicatiei specifice; recuperarea pacientilor este anevoioasa de cele mai multe ori sechelara (persista starea de oboseala sau tusea mult timp dupa vindecare);
- Anticorpii care apar in urma infectiei au rol protector sezonier pentru gripa (specifica lunilor noiembrie-martie), in timp ce pentru infectia SARS Cov2 acestia ofera protectie pentru o perioada mai scurta de aproximativ 2-3 luni (infectia nu este influentata de anotimp, apar cazuri pe tot parcursul anului).
Protectia imunitara naturala (prin boala) sau dobandita artificial (vaccin) este optima de la un an la altul in cazul gripei in timp ce infectia cu coronavirus poate surveni oricand, anticorpii obtinuti dupa trecerea prin boala avand activitate mai scazuta pentru perioade de timp mai mici.
Afla mai multe despre gripa si COVID-19
Diagnosticul gripei
Diagnosticul serologic al infectiei cu virus gripal ( din sange recoltat prin punctie venoasa ) si se face prin depistarea anticorpilor specifici de tip IgG si IgM fiecarui tip de virus.
Metodele de identificare moleculara a virusului presupun detectia materialului genetic de tip ARN prin metoda RT-PCR (real time polymerase chain reaction) sau PCR conventional din secretii nazale si faringiene.
Variantele imunoenzimatice de diagnostic sunt utilizate in cadrul testelor rapide si pun in evidenta prezenta antigenului viral (proteina de suprafata).
Afla mai multe despre diagnosticul gripei
Tratamentul si preventia infectiei cu virusul Influenza
Profilaxia specifica in cazul virusurilor gripale se face prin intermediul vaccinurilor cu tulpini virale specifice sezonului respectiv sau variante inrudite, care sa genereze productia de anticorpi specifici cu rol de protectie. Grupele de risc care trebuie sa beneficieze de vaccinul antigripal sunt varstnicii peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice cardio-pulmonare sau sistemice, cele institutionalizate (camine de batrani, centre de plasament), gravide in trimestrul II si III de sarcina dar si personalul medical.
Afla mai multe despre vaccinul antigripal
Importante in preventia raspandirii virusului gripal sunt si regulile de igiena ale mainilor, ale tacamurilor si veselei utilizate in comun, utila fiind si purtarea mastilor chirurgicale care sa acopere nasul si gura pentru evitarea diseminarii aerogene.
Tratamentul gripal este mai ales simptomatic fiind recomandata hidratarea corespunzatoare alaturi de antitermice (scad febra) si antialgice (atenueaza durerile musculare, de cap si articulare), decongestionante nazale, antitusive. Antiviralele se administreaza numai la recomandarea medicului curant avand eficacitate sporita la debutul bolii (atunci cand se desfasoara replicarea virala). Antibioticele sunt contraindicate in infectiile gripale, ele fiind rezervate cazurilor complicate cu suprainfectie bacteriana.