Anticonceptionalele (contraceptive hormonale) pentru prevenirea sarcinii

Termenul de contraceptie a fost pentru prima data utilizat in anul 1916, in urma eforturilor depuse de catre miscarile feministe pentru promovarea dreptului femeilor de a sustine sau nu o sarcina. Ulterior, in anul 1960, Food and Drug Administration din Statele Unite ale Americii a aprobat utilizarea primei pilule care continea atat estrogen sub forma de mestranol, cat si progesteron sub forma de noretinodrel, contraceptiv cunoscut sub denumirea de Enovid, scopul initial al acestuia fiind de a trata diferite afectiuni ginecologice.
Anticonceptionalele (contraceptive hormonale) pentru prevenirea sarcinii

De la aprobarea de catre FDA a primei pilule contraceptive si pana in prezent, cercetarile in domeniu au permis dezvoltarea mai multor preparate cu actiune similara care pot fi prescrise de catre medicul ginecolog.

Inainte de a recomanda administrarea de anticonceptionale, medicul specialist determina valorile tensiunii arteriale, al indicelui de masa corporala si efectueaza anamneza pacientei, adresand intrebari referitoare la existenta in antecedentele patologice ale acesteia de patologii care ar putea contraindica administrarea de preparate hormonale in scop contraceptiv. Ulterior, medicul poate recomanda realizarea unor investigatii de laborator care, de regula, includ determinarea glucozei si lipidelor serice, enzimelor hepatice, hemoleucogramei complete, a testelor de coagulare pentru depistarea trombofiliei si a celor de screening pentru depistarea infectiei HIV si a bolilor cu transmitere sexuala. Inainte de prescrierea de anticonceptionale, examinarea pelvina trebuie completata de catre un consult senologic (consult mamar) si eventual o ecografie/mamografie mamara, in conformitate cu varsta pacientei si eventuale modificari decelate la palpare.

Este important de mentionat faptul ca nu exista conceptul de „cel mai bun anticonceptional”, medicul ginecolog recomandand, de obicei, un anumit brand (anticonceptional generic) in conformitate cu dozele de hormoni/hormon continute de catre preparat si particularitatile fiziologice sau de boala ale fiecarei paciente in parte.

Cuprins

Anticonceptionalele: eficienta si riscuri

Administrate in mod corect, in conformitate cu specificatiile producatorului, pilulele anticonceptionale asociaza o rata de eficacitate de peste 99%, insa exista si o serie de riscuri asociate acestui tip de preparate farmacologice, ce trebuie prezentate si explicate in amanunt de catre medicul curant. In anumite situatii, aceste riscuri pot fi mai crescute, in functie de antecedentele heredocolaterale sau personale ale pacientei.

Este important de mentionat faptul ca dintre riscurile asociate administrarii de anticonceptionale orale fac parte si bolile cu transmitere sexuala de cauza virala (HIV, HPV, hepatita) sau bacteriana, singurele metode contraceptive care ofera protectie eficienta impotriva acestora fiind abstinenta si prezervativele din latex.

Contraindicatii anticonceptionale

Contraindicatiile absolute pentru administrarea contraceptiei orale includ:

  • Primele 6 saptamani ale perioadei postpartum
  • Fumatul a peste 15 tigari/zi la varsta mai mare de 35 de ani
  • Hipertensiunea arteriala sistolica >160mmHg sau diastolica >100mmHg
  • Istoric de tromboza venoasa profunda
  • Boala cardiaca ischemica
  • Accident cerebral in antecedentele personale patologice
  • Valvulopatie cardiaca complicata
  • Migrena cu simptome neurologice de focar
  • Cancer de san in evolutie
  • Diabet zaharat care asociaza retinopatie/nefropatie
  • Tumora hepatica
  • Ciroza severa.

Aceste contraindicatii au fost instituite pentru a diminua riscul de aparitie al trombembolismului venos sau arterial si al complicatiilor asociate acestora, patologiilor oncologice ale glandei mamare si ficatului, a cresterii valorilor tensiunii arteriale, colestazei si colelitiazei, diminuarii lactatiei (cand sunt administrate imediat dupa nastere), schimbari la nivelul corneei si a cefaleei severe.

Contraindicatiile relative ale administrarii de contraceptive orale includ:

  • Fumatul a mai putin de 15 tigari pe zi la varsta de peste 35 de ani
  • Hipertensiunea arteriala care beneficiaza de control farmacologic adecvat (sistolica 140-159 mmHg si diastolica 90-99 mmHg)
  • Migrena la peste 35 de ani
  • Ciroza hepatica usoara
  • Istoric personal de colestaza datorata administrarii orale de anticonceptionale.

Mituri frecvente despre contraceptia orala

  • Anticonceptionalele ingrasa - FALS. Exista numeroase studii care demonstreaza ca administrarea orala de anticonceptionale nu cauzeaza in mod direct cresterea in greutate, insa poate favoriza retentia de apa la nivel tisular si aparitia senzatiei de balonare.
  • Pilulele contraceptive cauzeaza infertilitate temporara sau definitiva - FALS. Indiferent de perioada pentru care a fost administrata, contraceptia orala nu cauzeaza infertilitate, sarcina putand fi obtinuta imediat dupa intreruperea tratamentului, atat timp cat are loc ovulatia si contact intim neprotejat.
  • Anticonceptionalele orale incurajeaza promiscuitatea - FALS. Studiile desfasurate pana la momentul actual nu au demonstrat existenta vreunei relatii de cauzalitate intre administrarea de pilule contraceptive si modificarea comportamentului sexual.
  • Administrarea de anticonceptionale diminueaza libidoul feminin - FALS. Apetitul sexual poate fi influentat de o multitudine de factori, dar anticonceptionalele nu se regasesc printre acestia.
  • Contraceptia orala cauzeaza cancer - FALS. Utilizarea acestui tip de preparate hormonale este, de regula, sigura si nu creste riscul de aparitie al patologiilor tumorale. Este de mentionat faptul ca este deosebit de importanta evaluarea ginecologica si a glandei mamare pentru a depista din timp eventuale modificari cu specific oncologic care ar putea evolua nefavorabil dupa initierea contraceptiei orale.
  • Anticonceptionalele sunt periculoase daca sunt administrate ani de zile - FALS. Nu exista studii care sa confirme cresterea riscurilor legate de anumite patologii la femeile aflate sub contraceptie orala pentru perioade indelungate de timp. Contraceptia orala poate asocia uneori efecte secundare pe termen scurt, dar, de obicei, acestea se remit spontan cu trecerea timpului, in caz contrar fiind indicata prezentarea la medicul ginecologic pentru modificarea sau intreruperea tratamentului, in functie de fiecare caz in parte.

Efecte adverse frecvente ale contraceptiei orale?

Pilula combinata care contine estrogen si progesteron favorizeaza constituirea de trombi intravasculari (cheaguri de sange) prin cresterea sintezei de fibrinogen si activarea factorilor de coagulare, in special factorul VII si X. Concomitent are loc o diminuare a factorului III antitrombina care inhiba coagularea sangelui si cresterea agregarii trombocitare. Aceste modificari, cumulat, cresc riscul de aparitie al evenimentelor trombotice atat la nivel venos, cat si arterial.

Efectul procoagulant al anticonceptionalelor este direct proportional cu doza si tipul de hormoni continute de catre acestea, dar si cu eventuale coagulopatii preexistente ale pacientei.

Efecte adverse frecvente ale contraceptiei orale

Printre principalele efecte adverse nedorite asociate pilulelor contraceptive se regasesc:

  • Sangerari usoare intre menstruatii
  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Dureri la nivelul sanilor
  • Senzatia de ameteala
  • Cefalee
  • Disconfort algic la nivelul pelvisului
  • Dureri menstruale
  • Senzatie de oboseala
  • Cresterea riscului de formare al cheagurilor de sange si al valorilor tensionale (hipertensiune arteriala)

Afectiuni medicale pentru care se recomanda anticonceptionale

In afara rolului de prevenire al sarcinilor nedorite la femeile de varsta fertila, anticonceptionalele mai pot fi utilizate in tratamentul anumitor patologii specifice ale tractului reproducator feminin care pot include:

  • Sindromul ovarelor polichistice - diminueaza disconfortul algic pelvin, pilozitatea excesiva de la nivelul fetei, acumularea de kilograme excedentare si fluxul menstrual abundent
  • Endometrioza - mentin endometrul subtire si amelioreaza durerile asociate acestei patologii
  • Acnee - corecteaza dezechilibrele hormonale care cauzeaza aparitia acneei
  • Dismenoreea (durerile menstruale accentuate) - diminueaza rata de sinteza a prostaglandielor cu rol inflamator in timpul menstruatiei, ameliorand disconfortul algic asociat acestei perioade.

Variante ale contraceptiei hormonale

Contraceptia orala poate fi realizata prin intermediul mai multor tipuri de preparate farmacologice hormonale care pot fi reprezentate de:

  • Pilula contraceptiva orala combinata care contine atat estrogen, cat si progesteron si previne obtinerea unei sarcini nedorite printr-o serie de mecanisme ce pot include stoparea ovulatiei, ingrosarea mucusului cervical cu limitarea mobilitatii spermatozoizilor si mentinerea unui endometru subtire care sa nu permita implantarea unui eventual ovul fecundat. Acest tip de anticonceptionale se administreaza timp de 21 de zile, cu pauza de cate 7 zile;
  • Mini-pilula contraceptiva care contine doar progesteron previne obtinerea unei sarcini prin ingrosarea mucusului cervical si subtierea endometrului prin administrare zilnica fara intrerupere;
  • Plasturii contraceptivi care contin atat estrogen, cat si progesteron se aplica la fiecare 7 zile timp, de 21 de zile, cu o saptamana de pauza dupa indepartarea celui de al 3-lea plasture;
  • Inelul vaginal cu hormoni, un dispozitiv medical realizat din plastic flexibil care elibereaza in mod continuu estrogen si progesteron la nivel mucoasei vaginale. Inelul se schimba la fiecare 21 de zile, cu o pauza de 7 zile pana la insertia unui nou dispozitiv;
  • Pilula de a doua zi sau contraceptia de urgenta constituie o metoda de preventie a sarcinii nedorite a carei eficienta este maxima in cazul in care este administrata in primele 72 de ore de la contactul intim neprotejat; este de mentionat faptul ca eficacitatea acestui tip de contraceptie variaza intre 60-88%, fiind mai scazuta fata de cea inregistrata in cazul administrarii variantei clasice de contraceptive orale (21 de zile cu pauza de 7 zile).

Inainte de alegerea celei mai bune variante de prevenirea a unei sarcini nedorite, se recomanda efectuarea unei vizite la cabinetul de planning familial si/sau la ginecolog pentru obtinerea de informatii complete si corecte asupra beneficiilor si riscurilor asociate de catre metodele contraceptive. Varsta, stilul de viata si eventuale patologii subiacente ale pacientei precum si efectele adverse sau neajunsurile asociate anumitor metode contraceptive, constituie factori decizionali majori in alegerea tipului de contraceptie optima pentru fiecare femeie in parte.

 

Referinte:

Data publicării 06.08.2025