Cuprins
- Ce este boala Paget?
- Cauze boala Paget
- Simptome boala Paget
- Cum evolueaza boala Paget?
- Diagnostic boala Paget
- Tratament boala Paget
- Ce este boala oaselor de sticla?
- Cauze boala oaselor de sticla
- Simptome boala oaselor de sticla
- Cum evolueaza boala oaselor de sticla?
- Diagnostic boala oaselor de sticla
- Tratament boala oaselor de sticla
- Prognostic si calitatea vietii
| Sumar: Boala Paget si osteogeneza imperfecta sunt afectiuni diferite, dar ambele pot provoca fragilitate osoasa si fracturi repetate. |
Ce este boala Paget?
Boala osoasa Paget reprezinta o patologie cronica localizata, mai frecvent intalnita la adultii in varsta, manifestata printr-o remodelare osoasa anormala care implica cresterea in volum a osului afectat si fragilizarea concomitenta a acestuia, cu cresterea riscului de aparitie al fracturilor.
Modificarile patologice pot afecta orice structura osoasa, insa se localizeaza mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale, pelvisului si craniului. Patologia nu asociaza tendinta de extindere la nivelul altor structuri osoase, insa predispune la aparitia sarcoamelor, patologii tumorale maligne cu prognostic rezervat.
Cauze boala Paget
Cauzele exacte implicate in aparitia bolii Paget osoase nu sunt pe deplin elucidate, insa la momentul actual s-a observat o incidenta crescuta a patologiei la populatia europeana, cea nord americana si australian,a in comparatie cu cea din Asia si Africa. Exista studii de specialitate care sugereaza faptul ca infectia cu anumite tipuri de paramixovirusuri este responsabila de aparitia bolii Paget osoase, in timp ce unii specialisti afirma faptul ca existenta unor mutatii ale cromozomului 18 ar fi implicate in aparitia modificarilor patologice specifice.
Principalul mecanism patologic implicat in aparitia modificarilor scheletale este reprezentat de remanierea osoasa accelerata si continua, realizata de catre osteoclaste (celule care lizeaza osul) si osteoblaste (celule care genereaza os nou). De regula, boala evolueaza asimptomatic pentru perioade indelungate de timp, durerea osoasa fiind descrisa in majoritatea cazurilor in jurul varstei de 50 de ani. Prevalenta globala estimata este cuprinsa intre 1,5-8.3%, patologia fiind distribuita uniform la nivelul ambelor categorii de sexe.
Simptome boala Paget
In majoritatea cazurilor, boala Paget osoasa evolueaza asimptomatic, fiind descoperita incidental cu ocazia realizarii unor investigatii imagistice ale oaselor craniului, coloanei vertebrale, pelvisului sau femurului. Durerea osoasa si articulara reprezinta simptomul cardinal al patologiei si poate fi insotita de rigiditate articulara difuza, modificari ale dimensiunii craniului, deformari ale oaselor craniului, mandibulei sau oaselor lungi, pierderea auzului secundara afectarii osului temporal, migrene, fracturi recurente pe os patologic, neuropatii craniene, cefalee si simptome specifice insuficientei cardiace congestive.
Cum evolueaza boala Paget?
Morbiditatea asociata bolii osoase Paget este complexa si implica diminuarea calitatii vietii pacientului prin aparitia durerii, osteoartrita si fracturi pe os patologic. Mortalitatea crescuta asociata acestei patologii se datoreaza in principal complicatiilor bolii, mai ales cele reprezentate de transformarea sarcomatoasa a oaselor afectate.
Osteosarcomul constituie o tumora maligna care, de regula, afecteaza pacientii cu boala Paget in jurul varstei de 65 de ani si asociaza o rata crescuta de deces datorata capacitatii de metastazare la nivel pulmonar. Localizarea cea mai frecventa a osteosarcomului in boala Paget este la nivelul femurului distal in 75% din cazuri, tibiei proximale 80% si humerusului proximal 90%, insa tumora poate afecta si craniul si oasele maxilarului in 8% din situatii sau pelvisul osos 8% din pacienti.
Aparitia sarcomului in evolutia bolii Paget constituie o complicatie letala care survine la aproximativ 1% din pacienti, rata de supravietuire la 5 ani de la stabilirea diagnosticului acestei complicatii fiind practic nula.
Diagnostic boala Paget
Diagnoscticul bolii Paget este stabilit de catre medicul specialist ortoped pe baza informatiilor furnizate de anamneza, examenul clinic al pacientului si investigatiile paraclinice si imagistice care de regula cuprind:
- Investigatii de laborator pentru - fosfataza alcalină de origine osoasa, hidroxiprolina urinara, N telopeptidul urinar si alfa C telopeptidul de tip I, doi biomarkeri prin intermediul carora poate fi evaluat gradul de resorbtie osoasa, determinarea PTH-ului si a calcemiei. Propeptidul N terminal al procolagenului de tip 1 reprezinta un biomarker serologic cu sensibilitate si specificitate buna in evidentierea formarii de os nou
- Investigatii imagistice reprezentate in principal de tomografia computerizata si scintigrafia osoasa cu radionuclizi pentru evaluarea raspunsului terapeutic dupa initierea tratamentului si monitorizarea evolutiei bolii
- Biopsia osoasa constituie o metoda invaziva de diagnostic care permite obtinerea de fragmente osoase pentru examinarea histologica si evidentierea zonelor de rezorbtie si al numarului crescut de osteoclaste.
Tratament boala Paget
Managementul farmacologic al pacientilor cu boala Paget are ca scop controlul activitatii patogene si diminuarea sau prevenirea progresiei modificarilor osoase si a riscului de malignizare si poate implica administrarea de:
- Bisfosfonati datorita efectelor acestor preparate farmacologice asupra remodelarii osoase
- Calcitonina utilizata, de regula, ca linie secundara de tratament
- Denosumab un anticorp monoclonal pentru intarirea oaselor administrat pacientilor cu intoleranta sau care asociaza contraindicatii la bisfosfonati
- Suplimente de calciu si vitamina D
- Antialgice pentru managementul durerii asociate.
Tratamentul chirurgical ca metoda de tratament paliativ se adreseaza doar pacientilor cu boala Paget care asociaza osteosarcom si implica, de regula, amputarea membrului afectat (daca tumora se localizeaza la nivelul membrului superior/inferior). Pacientii care prezinta sindrom de compresiune nervoasa cunoscut sub denumirea de cauda equina necesita laminectomie, o procedura chirurgicala care implica indepartarea unei portiuni a osului vertebral numita lamina pentru a crea mai mult spatiu in canalul spinal.
Ce este boala oaselor de sticla?
Osteogeneza imperfecta, boala oaselor de sticla sau boala sclerelor albastre reprezinta un grup heterogen de afectiuni congenitale datorate unor anomalii genetice ce afecteaza sinteza colagenului de tip I, regasit din abundenta in constitutia oaselor si a tesutului conjunctiv. Patologia este intalnita la ambele categorii de sexe, debutul acesteia fiind influentat in mod direct de severitatea defectului genetic.
Cauze boala oaselor de sticla
Principalele anomalii care determina aparitia osteogenezei imperfecte vizeaza mutatii ale genelor COL1A1 si COL1A2, care codifica sinteza de lanturi polipeptidice α1 si α2 care prin organizare in helix formeaza colagenul de tip I. In formele severe, fracturile pot fi observate inca din perioada de viata intrauterina, in timp ce in formele usoare acestea apar in perioada pubertatii.
Simptome boala oaselor de sticla
Manifestarile care intra in alcatuirea tabloului clinic al pacientilor cu osteogeneza imperfecta includ, de obicei, fracturi osoase care pot debuta inca din perioada de dezvoltare intrauterina, ce asociaza calusuri vicioase sau pseudartroze, deformari ale coloanei spinale, matanii costale, laxitate ligamentara si tendinoasa care genereaza subluxatii articulare sau rupturi ale tendoanelor, nanism (statura mica), sclere albastre, fragilitate dentara, tulburari de auz, prolaps de valva mitrala, insuficienta aortica si tulburari ale coagularii de cauza trombocitara.
Cum evolueaza boala oaselor de sticla?
Evolutia naturala a patologiei este progresiva si implica multiplicarea leziunilor osoase de-a lungul timpului, fracturi recurente manifestate inca din perioada copilariei, durere cronica debilitanta, afectare articulara, pierderea auzului si complicatii cardiovasculare. In formele severe ale bolii, anomaliile fetale structurale si subdezvoltarea pulmonara pot fi letale inca din primele zile de viata ale nou-nascutului, in timp ce formele moderate si usoare de osteogeneza imperfecta pot asocia o speranta de viata aproape normala.

Diagnostic boala oaselor de sticla
Diagnosticul patologiei este in principal clinic si se bazeaza in special pe testarea genetica, alte investigatii care pot fi utilizate fiind reprezentate de:
- Ecografia prenatala pentru evidentierea anomaliilor scheletale ale oaselor lungi, osificarea deficitare a craniului, deformari ale craniului
- Computer tomografie pentru evaluarea atat a modificarilor osoase, cat și a celor extrascheletale
- Rezonanta magnetica nucleara pentru evaluarea modificarilor care vizeaza in special tesuturile moi de legatura
- Osteodensitometrie pentru depistarea scaderii densitatii osoase si evaluarea riscului de fractura
- Biopsie a crestei iliace pentru recoltarea de tesut osos cu scopul de a evidentia modificarile histologice specifice bolii care includ ingrosarea corticalei, diminuarea volumului osos si prezenta remanierii osoase.
Tratament boala oaselor de sticla
Managemnetul terapeutic al osteogenezei imperfecta variaza in conformitate cu varsta pacientului, severitatea afectiunii si statusul functional al bolnavului la momentul diagnosticarii si poate implica:
- Terapie cu hormoni de crestere
- Bisfosfonati
- Vitamina C si D.
Terapia genetica si terapia cu anticorpi monoclonali au obtinut rezultate promitatoare, insa necesita testare suplimentara inainte de a fi aprobate pentru utilizare pe scara larga.
Managementul ortopedic are ca scop imbunatatirea statusului functional, prevenirea aparitiei deformarilor osoase, corectarea celor deja existemte si limitarea pe cat posibil a riscului de aparitie al complicatiilor. La sugari si copii de varsta mica optiunile de tratament interventional includ osteotomia cu fixare interna, rodding (tijare telescopica) si artrodeza in cazul pacientilor cu deformari ale coloanei spinale.
Prognostic si calitatea vietii
Prognosticul bolii variaza in conformitate cu severitatea manifestarilor clinice asociate de catre pacient si varsta la care apar primele fracturi pe os patologic. Rata de supravietuire depinde in proportie majoritara de sediul fracturilor si severitatea modificarilor patologice ale oaselor, studiile desfasurate afirmand faptul ca achizitionarea statului in sezut pana la varsta de 12 luni a copilului constituie un factor de predictie favorabil pentru achizitionarea mersului. Copii care reusesc sa stea in picioare si in sezut pana la varsta de 12 ani pot obtine un oarecare grad de mobilitate, fara insa a fi capabili sa mearga.
Atat boala Paget cat si osteogeneza imperfecta constituie patologii genetice care nu pot fi preintampinate, masurile de preventie fiind aplicate doar pentru a diminua riscul de aparitie al complicatiilor care diminueaza calitatea vietii pacientului si pot asocia evolutie nefasta.
Referinte:
- Osteogenesis Imperfecta, Surabhi Subramanian, Catherine Anastasopoulou, Vibhu Krishnan Viswanathan
- Overview, NHS
- Paget Bone Disease, Catherine Anastasopoulou, Beverly A. Mikes
- Sarcomul Osos
1. Care este principala diferenta dintre boala Paget si boala oaselor de sticla?
Boala Paget este o afectiune dobandita care apare de obicei la adultii varstnici, in timp ce boala oaselor de sticla este o afectiune genetica prezenta din copilarie, cauzata de defecte ale sintezei colagenului.
2. Ce simptome pot sugera prezenta bolii Paget?
Durerea osoasa si articulara, deformarile osoase, cresterea dimensiunii craniului, pierderea auzului si fracturile recurente sunt manifestari care pot aparea in evolutia bolii.
3. Cum se manifesta boala oaselor de sticla?
Aceasta poate provoca fracturi repetate, deformari ale coloanei vertebrale, statura mica, sclere albastre, fragilitate dentara si tulburari de auz.
4. Pot fi vindecate aceste afectiuni?
Nu. Tratamentul are rolul de a controla simptomele, de a reduce riscul de fracturi si complicatii si de a imbunatati functionalitatea si calitatea vietii pacientului.