Colita ulcerativa: cauze, simptome, riscuri si tratament

Colita ulcerativa reprezinta o patologie autoimuna care face parte din categoria afectiunilor cunoscute sub denumirea de boli intestinale inflamatorii si se manifesta prin edemul cronic al mucoasei care captuseste ileonul, colonul si rectul.
Colita ulcerativa: cauze, simptome, riscuri si tratament

Studiile de specialitate desfasurate de-a lungul timpului demonstreaza o tendinta de crestere a incidentei colitei ulcerative in cadrul populatiei generale din tarile aflate in curs de dezvoltare reprezentate de America Latina, Asia si Europa de Est si o scadere usoara sau stagnare a frecventei acestei patologii in America de Nord si Europa de Vest. In prezent este estimat faptul ca la nivel mondial, incidenta colitei ulcerative este cuprinsa intre 9 si 20 de cazuri la 100.000 de locuitori, in timp ce prevalenta este de aproximativ 156-291 de cazuri la 100.000 de persoane.

Din punct de vedere al distributiei pe categorii de varsta, fata de boala Crohn, colita ulcerativa este mai frecvent intalnita la populatia adulta, numarul maxim al cazurilor de boala fiind inregistrate in intervalul de varsta 15-30 de ani si respectiv 50-70 de ani. De-a lungul anilor a fost constatat faptul ca nefumatorii sunt mai frecvent diagnosticati cu acest tip de patologie inflamatorie intestinala in raport cu fumatorii si, de regula, prezinta forme de boala mai agresiva, necesitand mai frecvent admisie intr-o unitate sanitara de specialitate pentru tratament si monitorizare.

Cuprins

Cauze colita ulcerativa si factori de risc

Cauza exacta care determina aparitia inflamatiei mucoasei colonului nu este cunoscuta in prezent, insa cercetarile medicale demonstreaza existenta unei predispozitii genetice la aceasta boala, fapt explicat prin existenta unui istoric heredocolateral pozitiv al bolii la 8-14% dintre pacienti. Colita ulcerativa este de 4 ori mai des diagnosticata la persoanele care prezinta o ruda de gradul I cu aceeasi afectiune, studiile demonstrand implicarea a peste 200 de gene in generarea mecanismelor patologice specifice acestei boli.

O teorie din ce in ce mai frecvent vehiculata afirma faptul ca dezechilbrul florei intestinale benefice reprezinta un factor predispozant important pentru colita ulcerativa datorita efectului pe care il are asupra imunitatii locale si sistemice ale organismului. Majoritatea gastroenterologilor admit faptul ca principalul factor implicat in aparitia colitei ulcerative il reprezinta dereglarile sistemului imun al organismului care genereaza un raspuns aberant prin sinteza de autoanticorpi indreptati impotriva celulelor sanatoase de la nivelul mucoasei intestinale.

Factorii de risc nemodificabili asociati colitei ulcerative includ varsta (intre 15 si 30 de ani si peste 60) si etnicitatea (evreii sunt mai predispusi la acest tip de patologie).

Simptome colita ulcerativa

Tabloul clinic al patologiei este dominat de scaunele diareice repetate, cu mucus si striuri sangvinolente, disconfort algic la nivel abdominal, pierdere ponderala neintentionata si fatigabilitate accentuata. Alaturi de aceste simptome, la copii mai poate fi asociata anemia si retardul de crestere si dezvoltare fiziologica in raport cu grupa de varsta de care apartin.

Manifestarile clinice extraintestinale ale colitei ulcerative pot include sindrom febril, tulburari de vedere, inrosirea ochilor, ulcere ale mucoasei bucale, artralgii, inflamatie articulara, leziuni tegumentare de tip ulcerativ sau eruptiv, si in cazuri rare pot fi specifice afectarii hepatice (ciroza hepatica sau colangita sclerozanta primara).

Manifestarile clinice ale colitei ulcerative pot varia in anumite situatii in raport cu dispunerea leziunilor in diferite segmente ale mucoasei rectului si colonului incluzand:

  • Rectoragie (sangerare a mucoasei rectale cu emisie de sange rosu proaspat), nevoia imperioasa de a defeca si durere rectala in cazul proctitei ulcerative;
  • Inapetenta, diaree sangvinolenta si disconfort dureros la nivelul colonului descendent in cazul proctosigmoiditei si colitei care afecteaza portiunea descendenta a colonului (inferior de flexura splenica);
  • Inapetenta, pierdere ponderala si durere abdominala generalizata in cazul pancolitei (colita ulcerativa extinsa la nivelul intregului colon).

Evolutia colitei ulcerative

In absenta tratamentului, inflamatia se extinde la nivelul intregului colon si cauzeaza accentuarea simptomatologiei clinice a pacientului favorizand aparitia deficitului nutritional si a pierderii greutatii corporale ca urmare a diminuarii absorbtiei nutrientilor.

Sangerarile intestinale cauzeaza in timp instalarea anemiei si a tulburarilor de ritm cardiac, iar inflamatia persistenta a mucoasei creste riscul de aparitie al perforatiei intestinale, al megacolonului toxic si al cancerului de colon.

Colita ulcerativa – alte riscuri

“Leacurile din batrani” nu trebuie sub nicio forma sa substituie tratamentele conventionale prescrise de catre gastroenterolog pentru colita ulcerativa, fiind important de mentionat faptul ca anumite tratamente naturiste pot interactiona cu medicatia de fond a pacientului, diminuand eficienta acesteia sau pot cauza aparitia de efecte adverse nedorite.

Postul alimentar poate genera aparitia complicatiilor nedorite la pacientii cu acest tip de boala intestinala inflamatorie, mai ales daca bolnavul este deshidratat si/sau asociaza deficit nutritional.

Stresul in colita ulcerativa

Cercetarile recent efectuate referitoare la modul de functionare al axei creier-intestin-microbiota au evidentiat faptul ca bolile inflamatorii intestinale de tip autoimun implica aparitia unui dezechilibru major in comunicarea dintre sistemul nervos central, sistemul nervos autonom, sistemul nervos enteric pe de o parte, cu sistemul endocrin si cel imun. Stresul psihic prelungit, anxietatea si depresia constituie o parte din factorii care influenteaza in sens negativ permeabilitatea mucoasei colonului, peristaltismul intestinal si compozitia microbiotei, generand inflamatie cronica la nivel digestiv.

Comunicarea prin intermediul axei creier-intestin-microbiota este bidirectionala, acest fapt fiind sustinut de catre studiile care au evidentiat o incidenta crescuta a tulburarilor de ordin psihic la pacientii cu boli inflamatorii intestinale cronice, asa cum este cazul colitei ulcerative.

Diagnosticul colitei ulcerative

Diagnosticul colitei ulcerative este stabilit de catre medicul gastroenterolog pe baza unei serii de criterii clinice si paraclinice evidentiate cu ajutorul anamnezei, examenului clinic si al investigatiilor care pot include determinarea nivelurilor de calprotectina din scaun, analize de sange pentru evidentierea factorilor inflamatori nespecifici (proteina C reactiva, viteza de sedimentare a hematiilor) si anticorpilor circulanti, sigmoidoscopie, proctosigmoidoscopie sau colonoscopie.

Diagnosticul colitei ulcerative este confirmat dupa prelevarea mai multor fragmente de mucoasa intestinala, prin intermediul biopsiei si examinarea acestora in cadrul departamentului de anatomie patologica.

Dupa stabilirea diagnosticului initial de colita ulcerativa, monitorizarea pe termen lung a pacientului si evaluarea severitatii recaderilor se efectueaza cu ajutorul markerilor de inflamatie nespecifici si al ecografiei intestinale prin intermediul careia poate fi determinata grosimea peretelui colonului descendent si/sau a sigmoidului. Gastroenterologii germani au evidentiat existenta unei corelatii importante intre grosimea peretelui intestinal si raspunsul clinic favorabil la 90.5% dintre pacientii aflati sub tratament cu aminosalicilati, corticosteroizi, imunosupresoare sau terapie biologica.

Formular de programare

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tratament colita ulcerativa

Tratamentul colitei ulcerative are ca scop diminuarea gradului de inflamatie al mucoasei intestinului gros si poate implica administrarea de:

  • Aminosalicilati pentru cazurile de boala cu evolutie moderata;
  • Corticosteroizi pentru colita ulcerativa severa.

Imunosupresoarele sunt prescrise pentru diminuarea raspunsului imun aberant al organismului la pacientii cu forme severe de colita ulcerativa, in timp ce terapia biologica se adreseaza cazurilor usoare, pana la moderate, de boala. Inhibitorii JAK (janus kinaza) constituie preparate farmacologice utilizate in terapia tintita a colitei ulcerative care au ca principal efect blocarea anumitor cai de semnalizare prin inhibarea de citokine (celule proinflamatorii).

Tratamentul interventional reprezentat de proctocolectomie este rezervat pacientilor cu raspuns nefavorabil la terapia medicamentoasa care asociaza complicatii cu risc vital si implica indepartarea unei anumite portiuni ale colonului cu sau fara ileostomie.

Regimul alimentar si stilul de viata in colita ulcerativa

Principalele recomandari referitoare la regimul alimentar al pacientilor cu diagnostic de colita ulcerativa se refera la:

  • Evitarea bauturilor carbogazoase
  • Evitarea alimentelor bogate in fibre de tipul pop-cornului, fructelor si legumelor cu coaja si al nucilor in timpul exacerbarilor
  • Cresterea aportului de lichide pentru suplinirea pierderilor de la nivel intestinal
  • Consumul unor cantitati mici de alimente repartizate in mai multe mese pe zi (mancatul putin si frecvent)
  • Administrarea de suplimente nutritive, probiotice si vitamine.

Evitarea pe cat posibil a perioadelor de stres psihic prelungit si mentinerea unui grad ridicat de activitate fizica reprezinta alte modalitati de ameliorare a simptomatologiei in timpul recaderilor.

Consumul regulat de fructe si legume, a proteinelor de calitate, grasimilor sanatoase si introducerea in alimentatie a probioticelor (preparate obtinute prin fermentare bogate in bacterii benefice) asigura echilibrul microbiotei favorizand buna functionare a sistemului imunitar al organismului.

Alimentatia si stilul de viata constituie factori modificabili care pot fi adaptati astfel incat sa contribuie la prevenirea activa a bolilor intestinale, cardiovasculare, autoimune si psihice, asigurand in acelasi timp mentinerea sub control a greutatii corporale si al aspectului armonios al corpului.

 

Referinte:

Data publicării 07.05.2025