Colica renala: manifestari si tratament

Colica nefretica acuta reprezinta o durere intensa cauzata de pasajul unui calcul renal de-a lungul cailor urinare. Nefrolitiaza (calculii renali sau pietrele la rinichi) si calculii ureterali (pietre la nivelul ureterelor) reprezinta principalele cauze de aparitie ale colicilor renale acute.
Colica renala: manifestari si tratament
  • Disconfortul algic care insoteste spasmul generat de pasajul calculului renal de-a lungul cailor urinare debuteaza brusc intr-una dintre regiunile lombare sub forma unei lovituri de pumnal si se extinde rapid pe traiectul ureterului si in teritoriul genito-crural al plexului lombar, interesand flancul, fosa iliaca, regiunea inghinala, micul bazin, organele genitale externe si fata interna a coapselor.
  • Durerea constanta este generata de distensia capsulei renale ca urmare a acumularii urinare retrograde, in timp ce caracterul colicativ al acesteia se datoreaza peristaltismului musculaturii netede ureterale, asociat pasajului calcului renal. Din nefericire, intensitatea durerii nu poate fi corelata cu dimensiunea calcului renal si nici nu poate estima care este probabilitatea de eliminare spontana a acestuia.
  • Colica nefretica poate fi precedata uneori de prodroame, senzatia de plenitudine lombara, dureri la nivelul organelor genitale externe sau polakiurie (emisia repetata de urina in cantitati reduse), aparitia durerii fiind favorizata de trepidatii, consumul crescut de lichide, efort fizic intens sau expunere la temperaturi ambientale crescute.

Cuprins

Simptome colica renala

Colica nefretica acuta poate fi insotita de:

  • Nevoia imperioasa de a mictiona
  • Disurie (dificultati de urinare, urinare dureroasa)
  • Hematurie (prezenta sangelui in urina)
  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Meteorism abdominal (balonare)
  • Sughit

Din pacate, nu beneficiaza de pozitie antalgica (pacientul nu poate ameliora durerea prin schimbarea pozitiei). Febra si frisoanele altereaza suplimentar starea generala a pacientului cu nefrolitiaza aflat in colica renala, iar fenomenele reflexe ale sistemului circulator (bradicardie, paloare tegumentara, racirea extremitatilor, transpiratii) pot genera confuzii in stabilirea diagnosticului de colica nefretica.

Cat dureaza o colica renala?

Durerea severa resimtita de catre pacient in timpul unei colici renale poate dura intre 20 si 60 de minute, insa exista si situatii in care disconfortul algic este prezent mai multe zile fiind caracterizat de perioade de remisie relativa intercalate cu episoade de exacerbare acuta.

Sfarsitul colicii nefretice este marcat printr-o criza poliurica (eliminarea unui volum crescut de urina) cu hematurie microscopica sau macroscopica, in timpul careia poate fi eliminat spontan calculul ce a generat aparitia manifestarilor.

Primul ajutor in caz de colica renala

Primul ajutor care poate fi acordat pacientului aflat in colica renala pana la momentul prezentarii la medic presupune:

  • Aplicarea de comprese calde la nivel lombar pentru ameliorarea spasmului ureteral
  • Administrarea orala de analgezice-antispastice
  • Limitarea aportului de lichide in puseele dureroase acute.

Cauze colica renala

Principala cauza de aparitie a colicii renale este reprezentata de nefrolitiaza, ocazional obstructia ureterala putand fi generata de formarea unui tromb (cheag de sange ca urmare a unui infarct renal sau boala hematologica-siclemie), eliminarea de tesut necrozat in cazul cancerului renal, eliminarea cazeumului in cazul tuberculozei renale, hidronefroza sau malformatii congenitale care genereaza distensia bazinetului (pelvisul renal situat in interiorul rinichilor care constituie primul rezervor de acumulare al urinii).

Calculii renali reprezinta agregate constituite din cristale de oxalat de calciu in aproximativ 85% din situatii, acid uric -10% si cistina-2%.

Infectiile bacteriene (generate de Proteus, Klebsiella si Pseudomonas) ale tractului urinar inalt pot genera constituirea de calculi renali alcatuiti din cristale de fosfat amoniaco-magnezian, cunoscute sub denumirea de struvit, in aproximativ 3% din situatii.

Cat dureaza eliminarea unei pietre la rinichi?

Calculii renali de dimensiuni reduse (mai mici de 4 mm) pot fi eliminati in 1-2 saptamani.

Agregatele mai mari de 4 mm pot fi eliminate in 3 saptamani sau mai mult.

Dupa traversarea ureterelor, calculii renali situati in vezica urinara se elimina in cateva zile, insa acest interval de timp poate creste in cazul persoanelor de sex masculin care asociaza hipertrofie de prostata.

Diagnosticul colicii renale

Diagnosticul nefrolitiazei este stabilit de catre urolog, cu ajutorul informatiilor obtinute din anamneza, examenul clinic si dupa efectuarea investigatiilor paraclinice care cuprind:

  • Examenul sumar de urina spot (emisa spontan) sau pe 24 de ore. Investigatia poate evidentia prezenta de mucus, saruri amorfe leucocite sau hematii la nivelul sedimentului, in timp ce biochimia urinara este utila pentru determinarea unor parametri printre care se afla densitatea si variatiile de Ph urinare care favorizeaza constituirea de calculi renali.
  • Dozarea calciului, oxalatului, acidului uric, citratului, sodiului, magneziului si potasiului urinar.
  • Investigatii de laborator pentru determinarea functiei renale, a concentratiilor de acid uric si concentratia serica a parathormonului.
  • Investigatii imagistice pentru localizarea si masurarea calculilor la nivelul tractului urinar - tomografia computerizata fara substanta de contrast reprezinta gold standard-ul in diagnosticarea nefrolitiazei. Ecografia este rezervata gravidelor si persoanelor care din considerente medicale nu pot fi expuse la radiatii X.
  • Analiza calculilor eliminati - dupa eliminarea spontana a calculilor, acestia pot fi examinati in laborator pentru identificarea compozitiei acestora si stabilirea unui plan de tratament care sa previna reaparitia episoadelor de colica renala acuta.

Colica renala tratament

Managementul durerii datorate colicii nefretice poate fi efectuat prin administrarea de antiinflamator nesteroidian sub forma orala sau rectala (supozitor) si opioide orale sau parenterale in cazul pacientilor cu disconfort algic sever.

Medicatia antispastica amelioreaza peristaltica musculaturii netede ureterale si in acelasi timp diminueaza intensitatea manifestarilor digestive asociate colicii nefretice.

Interventia chirurgicala

Tratamentul chirurgical radical clasic al nefrolitiazei are ca scop eliminarea activa a calculilor de la nivelul tractului urinar si poate implica:

  • Nefrolitotomie (clasica, partiala sau pe valva cu sau fara clamparea peduncului vascular)
  • Pielolitotomie si calicotomie
  • Ureterolitotomie
  • Pieloureterolitotomie
  • Interventie chirurgicala deschisa asupra vezicii urinare pentru inlaturarea calculului vezical
  • Nefrectomie si plastia ureterului (reconstituirea ureterului) cu un segment al ileonului.

Afla mai multe despre tratamentul calculilor renali

Acest tip de tratament este rezervat pacientilor care prezinta calculi renali de dimensiuni considerabile > 10 mm cu localizare proximala, care asociaza probabilitate redusa de eliminare spontana a agregatului.

Perioada de recuperare care urmeaza unei interventii chirurgicale clasice pentru nefrolitiaza este considerabil mai mare in comparatie cu interventiile minim invazive (uretero pielo scopie) si neinvazive (nefrolitotomia percutanata) si poate ajunge pana la 6 saptamani, la care se adauga riscul anastezic, hemoragic si al complicatiilor infectioase postoperatorii.

Cum pot fi prevenite pietrele la rinichi?

Profilaxia litiazei renale presupune adoptarea unor masuri dietetice care includ consumul sporit de:

  • Lichide
  • Fibre alimentare (tarate de ovaz, grau, fasole, paine, cereale integrale, varza, morcov).
  • Carnea si produsele lactate bogate in calciu trebuie consumate cu moderatie
  • Produsele alimentare bogate in oxalati (ciocolata, nuci, legumele verzi) trebuie eliminate sau consumate in cantitati minime pentru a preveni constituirea de calculi.

Acuzele dureroase lombare cu caracter colicativ care sugereaza existenta unei colici renale in evolutie trebuie adresate cat mai rapid medicului urolog din cauza riscului de aparitie a complicatiilor cu potential inalt de evolutie nefavorabila, precum insuficienta renala acuta prin obstructie infrarenala, hipertensiunea arteriala acuta nefrogena secundara, retentia acuta de urina si dezvoltarea insuficientei renale cronice.

 

Referinte:

Data publicării 20.03.2024