Enterocolita de la A la Z: ghid pentru sanatatea digestiva

Enterocolita reprezinta o patologie infectioasa de etiologie multifactoriala (bacteriana, virala, parazitara, iatrogena) cauzata de inflamatia mucoasei intestinului. Enterocolita se manifesta prin tulburari ale tranzitului intestinal, mai precis, diaree acuta. Enterocolita este frecvent diagnosticata, in special la populatia pediatrica, insa patologia poate afecta si adultii in egala masura, in special in prezenta anumitor factori de risc specifici.
Enterocolita de la A la Z: ghid pentru sanatatea digestiva

Enterocolitele virale sunt mai des intalnite in sezonul rece, in timp ce etiologia bacteriana a patologiei este asociata in special sezonului cald cand au loc deplasari in anumite zone endemice pentru infectii intestinale cauzate de E.coli, Shigella, Salmonella, Entamoeba histolytica, Giardia lamblia sau alti patogeni implicati in aparitia „diareei calatorului”. Afla ce boli pot fi transmise prin consumul de alimente contaminate?

Este important de cunoscut semnificatia termenilor medicali utilizati pentru a face referire la patologiile inflamatorii ale tractului digestiv, pentru a putea intelege mai facil care sunt factorii predispozanti ai acestor boli, manifestarile clinice si riscurile asociate acestora.

  • Gastroenterita, cunoscuta si sub denumirea de „gripa stomacala” sau gastroenteropatie, se refera la inflamatia concomitenta atat a mucoasei gastrice, cat si cea de la nivelul intestinului cauzata de patogeni bacterieni/virali cu tropism digestiv ce includ Campylobacter, norovirus si rotavirus.
  • Enterocolita constituie termenul medical utilizat pentru a face referire la patologii inflamatorii ale tubului digestiv si includ atat intestinul subtire, cat si colonul.
  • Enterita reprezinta inflamatia mucoasei intestinului subtire care poate fi de cauza virala/bacteriana, poate fi asociata radioterapiei (la pacientii oncologici) sau unei patologii cu evolutie cronica, asa cum este cazul bolii Crohn, sau al intolerantei la gluten.
  • Enteroviroza se refera strict la inflamatia mucoasei intestinului subtire si a colonului cauzata de un patogen viral.
  • Enterocolita ulceronecrotica reprezinta un tip specific de inflamatie al mucoasei intestinului subtire specific nou-nascutului prematur si celui cu greutate mica la nastere. Mai putin frecvente sunt cazurile de enterocolita ulceronecrotica a nou-nascutului la termen care asociaza anomalii congenitale, sepsis sau hipoperfuzie mezenterica.

Este de mentionat faptul ca in anumite situatii, enterocolitele pot fi si de cauza iatrogena, inflamatia mucoasei intestinale manifestandu-se ca urmare a tratamentelor antibiotice care distrug flora benefica a intestinului, permitand dezvoltarea in exces a celei anaerobe reprezentate de Clostridium difficile.

Cuprins

Enterocolita este contagioasa?

Cu exceptia enterocolitei ulceronecrotice si celei iatrogene (post-radioterapie sau post-antibiotic), inflamatia de cauza bacteriana, virala si parazitara este contagioasa, bolnavul o poate transmite unei persoane sanatoase, patrunderea patogenilor in organism avand loc pe cale orala. Infectia are loc, de regula, prin nerespectarea regulilor de igiena dupa utilizarea toaletei (maini nespalate) sau in urma consumului de alimente si apa provenita din locuri neamenajate, contaminate in mod direct cu dejectii umane sau de catre anumiti vectori (muste, gandaci, rozatoare).

Enterocolita parazitara

Enterocolitele cauzate de microorganisme parazitare sunt mai des intalnite in tarile aflate in curs de dezvoltare cu acces limitat la apa potabila si conditii de viata corespunzatoare, insa poate fi intalnita si in zonele civilizate ca urmare a migratiei populatiei din zonele defavorizate.

In functie de etiologie, enterocolitele parazitare pot fi clasificate astfel:

  • Infectii intestinale cauzate de protozoare: criptosporidioza-Cryptosporidium, balantidioza-Balatidium coli, Cistoizosporioza-Cystospora belii, ciclosporioza Cyclospora cayetanensis, giardioza, dizenterie amibiana, boala Chagas-Tripanosoma cruzi
  • Infectii intestinale cauzate de helmintii - ascaridioza, strongiloidoza, schistosomiaza, trichineloza si oxiuroza. Afla mai multe despre parazitii intestinali la copii | Oxiuri, Giardia, Ascaris

Enterocolita virala

Principalii patogeni virali implicati in aparitia enterocolitei virale includ:

  • Rotavirusul
  • Adenovirusul
  • Norovirusul.

Din punct de vedere al distributiei pe categorii de varsta este cunoscut faptul ca rotavirusul este implicat in aparitia infectiilor la copii cu varste cuprinse intre 3 si 15 luni de viata, adenovirusul afecteaza cu precadere copiii cu varsta de pana la 2 ani, iar norovirusul reprezinta patogenul viral implicat cel mai des in aparitia enterocolitelor la adult.

Sapovirusul si astrovirusul reprezinta entitati virale responsabile de aproximativ 2 pana la 9% din cazurile de enterocolita diagnosticate la nivel mondial, infectiile cauzate de acesti patogeni fiind intalnite in special la populatia pediatrica.

Enterocolita acuta vs. enterocolita cronica – simptome si evolutie

Enterocolitele acute sunt generate de microorganisme bacteriene si virale si evolueaza, de obicei, pentru perioade scurte de timp putand asocia manifestari clinice severe, mai ales la copii, datorita lipsei mecanismelor de compensare ale pierderilor hidro-electrolitice specifice populatiei pediatrice. Crampele abdominale, diareea, varsaturile si febra constituie principalele manifestari clinice asociate enterocolitelor cu evolutie acuta de cauza virala sau bacteriana. Cazurile cu evolutie nefavorabila pot asocia deshidratarea severa manifestata prin oligo/anurie, tegumente uscate si palide, pliu cutanat persistent, ochi infundati in orbite si tulburari ale ritmului cardiac.

Enterocolitele cu evolutie cronica sunt asociate, de regula, infectiilor parazitare, anumite patologii intestinale cu evolutie indelungata (boala Crohn, celiachie), consumului de cocaina, administarea indelungata de antibiotice si expunerea terapeutica la radiatii. Manifestarile clinice ale enterocolitei cronice includ, de obicei, crampe abdominale, diaree apoasa cu mucus si striuri de sange, inapetenta si uneori varsaturi.

Cat dureaza enterocolita acuta?

In cazul adultilor imunocompetenti, enterocolita acuta evolueaza de regula pentru o perioada de timp care poate fi cuprinsa intre 1 si 3 zile, insa la copil, aceasta poate fi depasita datorita imaturitatii sistemului imunitar si absenta mecanismelor de compensare ale organismului specifice acestei varste.

Este de mentionat faptul ca enterocolitele acute de cauza virala si manifestarile clinice ale diareei calatorului se remit spontan (trec de la sine) dupa o perioada de aproximativ 3 zile, fara a fi necesara instituirea de tratament specific.

Enterocolitele acute de cauza parazitara si bacteriana asociaza evolutie mai indelungata (1 saptamana sau mai mult) si necesita instituirea de tratament specific etiologic (antiparazitar sau antibiotic) pentru a preveni dezvoltarea unei forme cronice si aparitia de complicatii mai mult sau mai putin severe (sepsis, infestare parazitara majora prin migrarea parazitilor in corp).

Enterocolita la adulti vs. copii

Din punct de vedere al simptomatologiei, enterocolita adultului este mai usor de gestionat in comparatie cu cea intalnita la copil, fiind reprezentata in mod normal de crampe abdominale, scaune diareice repetate, inapetenta, senzatie de greata si uneori sindrom febril. La copil insa, simptomele enterocolitei acute sunt, de obicei, mai pronuntate si includ:

  • Disconfort abdominal sever
  • Scaune diareice frecvente, uneori cu mucus si sange
  • Inapetenta/refuzul alimentatiei
  • Iritabilitate
  • Deshidratare acuta
  • In cazuri severe tulburari ale ritmului cardiac si letargie.

Cum ne ajuta probioticele in enterocolita?

Probioticele pot fi eficiente atat pentru prevenirea enterocolitelor, cat si pentru tratarea acestor patologii, fiind documentat faptul ca administrarea corecta a acestora in confrmitate cu recomandarile medicului curant pot reduce cu 15 pana la 75% incidenta diareei acute. Rezultatele difera de la caz la caz, in conformitate cu tulpina de probiotic (microorganism benefic intestinului) si particularitatile microbiotei intestinale ale pacientului in cauza, insa efectul benefic al acestor preparate a fost demonstrat prin intermediul mai multor studii.

Regim alimentar enterocolita

Regimul alimentar al pacientilor cu enterocolita poate varia usor in functie de preferintele fiecarei persoane in parte, insa este recomandat ca acesta sa cuprinda urmatoarele preparate:

  • Orez fiert
  • Branza proaspata
  • Carne fiarta
  • Banane, mere coapte
  • Paine prajita
  • Supa de legume sau pui
  • Ceaiuri fara zahar si indulcitori artificiali si apa.

Regimul alimentar trebuie mentinut pentru o perioada de cel putin 2-3 zile de la remiterea manifestarilor clinice, pentru a sprijini procesele de vindecare ale mucoasei inflamate si refacerea microbiotei intestinale. Se recomanda excluderea in totalitate a:

  • Dulciurilor
  • Prajelilor
  • Mancarurilor grase
  • Lactatelor
  • Fructelor si legumelor consumate in stare proaspata
  • Sucurilor carbogazoase dulci.

In cat timp ne revenim dupa enterocolita?

In functie de etiologia si severitatea episodului de enterocolita, refacerea florei si tranzitului intestinal are loc, de regula, in decurs de maxim 21 de zile de la remiterea manifestarilor clinice daca sunt respectate indicatiile cu privire la regimul alimentar si al tratamentului (daca este cazul) recomandat de catre medicul curant.

Enterocolitele de cauza iatrogena (expunere la radiatii) se remit in totalitate la aproximativ 6-18 luni de la stoparea radioterapiei, iar cele cauzate de intoleranta la gluten dispar dupa instituirea schimbarilor de regim alimentar.

Enterocolita ulceronecrotica specifica nou-nascutului prematur si cele care se manifesta in contextul unei patologii intestinale autoimune cronice necesita o perioada mai indeungata de convalescenta deoarece asociaza un risc mai crescut de evolutie nefavorabila.

Sistemul imunitar dupa enterocolita

Impactul enteropatogenilor si al antibioticelor asupra microbiomului intestinal nu este pe deplin inteles, insa este acceptat faptul ca persoanele care asociaza o cantitate crescuta de Bacteroidetes si Firmicutes phyla la nivel intestinal sunt mai putin expusi la enterocolite. Imunitatea obtinuta dupa un episod de enterocolita virala este de scurta durata, majoritatea copiilor cu varsta de pana la 2 ani prezentand in antecedent mai mult de 1 episod infectios.

Fiind cunoscut faptul ca 70-80% din sistemul imunitar al organismului este localizat in intestin, este de inteles faptul ca existenta unei microbiote indemne previne aparitia infectiilor de orice natura ale organismului, inclusiv cele digestive.

Cum evitam enterocolitele?

Principalele modalitati de preventie ale enterocolitelor de cauza infectioasa (bacteriana, virala, parazitara) includ:

  • Spalarea frecventa si corecta a mainilor, in special dupa utilizarea toaletei
  • Igienizarea regulata a suprafetelor si a jucariilor pentru copii
  • Gatirea la temperatura inalta a preparatelor alimentare
  • Spalarea fructelor si legumelor inainte de consum
  • Manipularea si depozitarea alimentelor in spatii corespunzatoare pentru a preveni contaminarea si alterarea acestora dupa gatire.

 

Referinte:

Data publicării 02.05.2025