Nastere prematura: cauze, riscuri si ingrijirea prematurilor

Conform unor date furnizate de catre INS si interpretate de catre Asociatia Prematurilor din Romania, in anul 2023 s-a inregistrat o crestere a numarului de nasteri premature, care in Bucuresti a atins un numar de aproximativ 2.990 fata de anul 2022 cand au fost raportate 1.376. Aceasta tendinta este urmata in mod similar de catre alte orase mari din tara, din judetele: Cluj, Iasi, Brasov, Dolj, Timis, Prahova, Suceava, Constanta si Vaslui.
Nastere prematura: cauze, riscuri si ingrijirea prematurilor

Rata de prematuritate se mentine de aproximativ 10 ani la un nivel cuprins intre 8 si 10% din numarul total al nasterilor, aceste statistici indicand faptul ca la nivelul tarii noastre este necesara implementarea cat mai rapida a unor noi politici de sanatate referitoare la necesitatea acordarii de suport suplimentar maternitatilor de stat.

Cuprins

Ce inseamna nasterea prematura?

Nasterea prematura spontana constituie intreruperea intempestiva a cursului sarcinii la o varsta gestationala aflata intre 28 si 37 de saptamani de evolutie, cu nasterea unui fat viu cu greutatea mai mica de 2500g. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nasterea prematura este cea care survine inainte de implinirea a 37 de saptamani de gestatie sau la mai putin de 259 de zile de la ultima menstruatie.

Cauze nastere prematura si factori de risc

In majoritatea situatiilor, etiologia nasterii premature ramane necunoscuta, insa atunci cand se poate determina, cauzele pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

  • Cauze socio-economice ale etiopatogeniei nasterii spontane premature se refera la nivelul scazut de cultura, venitul familial diminuat, conditii improprii de locuit, lipsa de igiena personala, carente alimentare, efortul fizic crescut (ture de noapte, activitati casnice extrem de solicitante);
  • Cauze materne ale nasterii spontane premature pot fi locale (cele care cauzeaza intreruperea cursului firesc al sarcinii ca urmare a insuficientei de adaptare mecanica a uterului) sau generale (se refera la factori constitutionali materni - talie si greutate corporala mica a mamei, indice de masa corporala crescut preconceptional);
  • Cauze feto-placentare care se refera la eventuale anomalii de morfologie, de implantare sau functionare ale placentei.

Factorii de risc care predispun la nasterea prematura spontana se refera ,de regula, la:

  • Existenta in antecedentele mamei a unei nasteri premature
  • Ruperea prematura a membranelor
  • Col cervical scurt
  • Infectii intravaginale sau intrauterine
  • Sarcina multipla
  • Variatii ale volumului lichidului amniotic (polihidramnios-prea mult lichid amniotic sau oligohidramnios prea putin lichid amniotic)
  • Anumite patologii materne (diabet zaharat, boli autoimune, hipertensiune arteriala), insuficienta uteroplacentara si apartenenta la rasa neagra.

Semne sarcina cu risc de prematuritate

Principalele manifestari clinice care preced nasterea prematura spontana cuprind:

  • Contractii uterine care se succed la intervale regulate de 10 minute sau mai putin;Lombalgie care nu se remite la schimbarea pozitiei;
  • Senzatia de presiune la nivelul pelvisului;
  • Secretii vaginale apoase, cu mucus sau sangvinolente;
  • Ruperea membranelor cu pierderea lichidului amniotic.

Despre ingrijirea bebelusului prematur

Varsta sarcinii este estimata in saptamani gestationale incepand din prima zi a ultimei menstruatii, in functie de aceasta, nasterea prematura fiind clasificata dupa cum urmeaza:

  • Foarte precoce - sub 28 de saptamani gestationale complete;
  • Precoce - intre 28-32 de saptamani de gestatie complete;
  • Tardiva - nasterea are loc intre 33 si 37 de saptamani gestationale.

La nivelul tarii noastre, Ghidurile Clinice pentru Obstetrica si Ginecologie definesc limita inferioara a viabilitatii fetale (varsta gestationala la care un fat este capabil sa supravietuiasca in afara organismului matern) la 26 de saptamani gestationale complete, expulzia spontana a fatului inainte de aceasta data fiind considerata avort spontan.

In embriologie, se estimeaza varsta post ovulatie sau post conceptie utilizand data conceptiei ca reper, insa in practica medicala cotidiana este preferata determinarea varstei gestationale pornind de la data ultimei menstruatii si nu de la data conceptiei.

Prematuritatea constituie o cauza majora de morbiditate si mortalitate perinatala care survine in aproximativ 10% din numarul total al nasterilor. Rata de morbiditate si de mortalitate a prematurului este direct proportionala cu scaderea varstei gestationale la care are loc nasterea, fiind asociate cu gradul ridicat de imaturitate fetala si deficitul de adaptare al nou-nascutului la viata extrauterina.

Cele mai frecvente complicatii medicale la prematuri

Morbiditatea neonatala respiratorie a prematurilor (detresa respiratorie, displazie bronhopulmonara) si cerebrala (hemoragia intraventriculara, hidrocefalie) alaturi de cea a sistemului digestiv (enterocolita ulcero-necrotica, hiperbilirubinemie) si oftalmologica (retinopatia prematuritatii) constituie doar o parte din complicatiile imediate ale prematuritatii.

In perioada de viata adulta, prematurii asociaza risc crescut de a dezvolta o serie de patologii distincte care includ: astmul bronsic, bronsiolita, miopie, surditate, hipertensiune arteriala, sindromul de rezistenta la insulina, paralizie sau atrofie cerebrala.

Terapie neonatala si incubatoare

Incubatorul reprezinta un dispozitiv medical utilizat pentru ingrijirea copiilor prematuri in cadrul unitatilor de terapie intensiva in spital. Incubatoarele au rolul de a mentine o temperatura corporala constanta, de a monitoriza functiile vitale ale prematurului (tensiunea arteriala, frecventa respiratorie, saturatia oxigenului) si de a proteja nou-nascutul de germeni patogeni si stimuli externi daunatori.

Principalele indicatii de plasare a nou-nascutului in incubator se refera la prematuritate (nasterea are loc inainte de implinirea a 37 de saptamani de gestatie), dificultati respiratorii, greutate mica la nastere, infectii sau stari septice, icter neonatal prelungit, nastere laborioasa, lipsa capacitatii de termoreglare si recuperare postinterventionala.

Dezvoltarea bebelusului nascut prematur

Studiile desfasurate pana la momentul actual atesta faptul ca prematurii asociaza risc crescut pentru anumite patologii psihice care pot implica tulburari de spectru autist, deficit de atentie cu hiperactivitate, sindrom anxios, depresie, anomalii ale dezvoltarii motorii si senzoriale (dificultati de mentinere a echilibrului postural de cauza vestibulara, hipoacuzie, paralizie cerebrala), retard de crestere si dezvoltare ale limbajului, cognitiei si achizitiei functiilor motorii.

In majoritatea situatiilor prematurii recupereaza deficitele asociate dezvoltarii insuficiente a diferitelor sisteme si organe pana la varsta de 2 ani. Deficitele care persista insa dupa implinirea varstei de 5 ani ai copilului sunt asociate, de regula, cu dificultati de adaptare si integrare in viata de adult, cele mai des intalnite neajunsuri fiind reprezentate de paralizia cerebrala, surditate si cecitate (pierderea vederii).

Preventie si recomandari pentru gravide

Principalele recomandari referitoare la preventia nasterii premature includ:

  • Renuntarea la fumat si evitarea consumului de alcool pe durata sarcinii alaturi de evitarea drogurilor recreationale;
  • Adoptarea unui stil de viata sanatos inca de dinaintea sarcinii pentru a obtine o greutate corporala corespunzatoare inaltimii si castigul ponderal moderat pe durata sarcinii;
  • Adoptarea unui regim alimentar sanatos si evitarea sedentarismului pe durata sarcinii;
  • Mentinerea unei igiene corespunzatoare a cavitatii orale si realizarea unei igienizari profesionale inainte de sarcina;
  • Tratarea corespunzatoare a eventualelor patologii subiacente (diabet zaharat, hipertensiune arteriala);
  • Respectarea programului de vizite recomandat de catre medicul obstetrician;
  • Utilizarea metodelor de contraceptie, amanarea unei eventuale sarcini la 12-18 luni dupa nasterea anterioara, timp necesar recuperarii organismului matern.

Principalul obiectiv al monitorizarii gravidei pe durata sarcinii este reprezentat de evaluarea riscului de pierdere al sarcinii sau de nastere a unui fat mort. Suplimentar, studiile desfasurate pe o durata mai mare de 40 de ani au demonstrat faptul ca ingrijirea si monitorizarea prenatala corespunzatoare reduce morbiditatea si mortalitatea materna si perinatala, atat in mod direct, prin depistarea si tratarea complicatiilor legate de sarcina, cat si indirect, prin identificarea gravidelor care asociaza risc crescut de aparitie al complicatiilor in timpul travaliului si al nasterii.

Dupa o nastere inainte de termen, parintii asociaza risc crescut de aparitie al anxietatii, depresiei sau chiar al stresului posttraumatic, in special in situatiile in care prematurul necesita spitalizare continua pentru o perioada indelungata de timp.

Monitorizarea periodica a prematurului la intervale regulate de 3 luni pe durata primului an de viata, apoi bianual la 6 luni, permite pediatrului sa inregistreze evolutia in dinamica a dezvoltarii psihomotrice a sugarului/copilului si daca este necesar sa aplice masuri corective specifice, in funcție de fiecare caz in parte.

Programele de kinetoterapie special concepute pentru prematuri au ca principale scopuri imbunatatirea tonusului muscular si a abilitatilor motrice, stimularea circulatiei sangvine, integrarea reflexelor, dezvoltarea adecvata si mai rapida din perspectiva neuromotorie, imbunatatirea respiratiei si a digestiei.

 

Referinte:

Data publicării 25.11.2025