Sa intelegem alergiile: cand sistemul imunitar reactioneaza exagerat

Cuprins

• Cum apar alergiile?
• Factorii de risc implicati in dezvoltarea alergiilor
• Ce sunt alergiile sezoniere?
• Cum se explica numarul mare de persoane alergice?
• Ipoteza igienei
• Poluarea aerului
• Predispozitia genetica
• Microbiomul si stilul de viata

Cum apar alergiile?

Atunci cand sistemul imunitar identifica in mod eronat o substanta inofensiva, precum polenul, ca fiind un „pericol” (un agent patogen cum sunt virusurile, bacteriile), se declanseaza un proces numit sensibilizare. In aceasta etapa, organismul produce anticorpi specifici din clasa IgE care se fixeaza pe suprafata unor celule imunitare.

Ulterior, la contactul cu aceeasi substanta (alergen), acesta se leaga de anticorpii IgE deja existenti, interactiunea determinand mastocitele sa elibereze brusc mediatori chimici, in principal histamina. Astfel apar simptomele alergice, ca raspuns inflamator exagerat.

Spre exemplu, stranutul si secretiile nazale sunt mecanisme reflexe prin care corpul incearca sa expulzeze fizic particulele straine de pe mucoase.

Printre alergenii comuni se numara:

• Alimente ca arahidele, lactatele, ouale, fructele de mare
• Polenul, in functie de regiunea geografica si de sezon, acesta poate proveni de la arbori primavara, graminee – vara si ambrozia pe final de vara spre toamna
• Parul animalelor de companie, pisici, caini, hamsteri, porcusori de Guineea si alte animale blanoase
• Intepaturile si muscaturile de insecte, viespi, albine; afla mai multe despre muscatura de paianjen si intepaturile de insecte
• Substantele chimice prezente in balsamuri de rufe, detergenti, cosmetice si vopsele de par, produse de curatenie
• Acarienii care traiesc in praful din interioare si se gasesc adesea pe saltele, perne, covoare, perdele si jucarii de plus
• Metalele ca nichelul si cobaltul, ce se regasesc frecvent in bijuterii, catarame, aliaje metalice si vopsele, sau latexul prezent in manusile chirurgicale, baloane etc.

Factorii de risc implicati in dezvoltarea alergiilor

La inceputul anului 2026, a fost publicat un nou studiu in Journal of the American Medical Association (JAMA) Pediatrics, care examina factorii de risc implicati in dezvoltarea alergiilor alimentare. Fundatia pentru Astm si Alergie din America a adunat date din 190 de cercetari independente ce au implicat 2,8 milioane de persoane cu scopul de a evalua factorii de risc majori asociati cu alergiile alimentare.

Concluziile studiului au fost urmatoarele:

• Au fost identificati 342 de factori de risc implicati in alergiile alimentare
• Nu a fost identificata nicio cauza unica responsabila de aparitia alergiilor alimentare
• Printre factorii de risc majori identificati s-au numarat:
  • Eczema
  • Alergiile sezoniere*
  • Respiratia suieratoare (wheezing) aparuta timpuriu in viata
  • Intarzierea introducerii alunelor in alimentatie
  • Existenta unei mame sau surori cu alergie.

Contrar unor mituri, vaccinurile nu au fost asociate cu riscul de alergii alimentare! Alti factori de risc implicati in alergii au fost:

• Eczema aparuta mai tarziu in copilarie
• Eczema in forma mai severa
• Pielea deshidratata/pierderea apei din piele (cauzeaza piele uscata, descuamata si iritata)
• Introducerea cu intarziere a alimentelor in alimentatia bebelusului (altele in afara de arahide)
• Administrarea de antibiotice in timpul sarcinii
• Administrarea de antibiotice in primul an de viata al sugarului
• Tatal sau ambii parinti au alergii alimentare
• Mutarea parintilor in alta tara inainte de nastere
• Cresterea copilului in alta tara decat cea in care s-a nascut
• Nasterea prin interventie cezariana
• Apartenenta la rasa neagra.

Ce sunt alergiile sezoniere?

Termenul de *alergii sezoniere se refera, de regula, la alergiile respiratorii ce au drept factori declansatori:

• Polenul de gramine (iarba de gazon, secara, firuta) este cel mai raspandit alergen in prima parte a verii.
• Buruienile, pe masura ce ne apropiem de luna august, ambrozia devine „vedeta” negativa, fiind una dintre cele mai agresive plante alergene.
• Sporii de mucegai care se dezvolta rapid in zonele cu umiditate ridicata sau in vegetatia in descompunere dupa ploile de vara.

Persoanele cu alergii respiratorii pot dezvolta si alergii alimentare (fenomenul se numeste „reactivitate incrucisata”), dar nu este o regula general valabila.

Cum se explica numarul mare de persoane alergice?

Potrivit The European Academy of Allergy and Clinical Immunology (EAACI), astazi alergiile reprezinta cele mai frecvente boli cronice din Europa, afectand viata de zi cu zi a peste 60 de milioane de oameni.

Si la nivel global, prevalenta este in continua crestere.

La inceputul secolului al XX-lea alergiile erau considerate boli rare, insa in ultimele decenii s-a inregistrat o crestere substantiala a acestora. Revolutia industriala si tehnologica a dus la schimbari de mediu, inclusiv variatii climatice, poluare si sterilizare microbiana, dar si la un stil de viata urban, sedentar. Toate acestea au afectat pe de o parte intensitatea, tipul si diversitatea expunerilor externe, iar pe de alta parte, modifica raspunsurile imune/inflamatorii normale. De exemplu:

Ipoteza igienei

Constituie una dintre cele mai cunoscute teorii si pleaca de la ideea ca in copilarie, sistemul imunitar are nevoie de „antrenament” prin contactul cu microbii din aer, apa, sol si de pe obiecte, cu parazitii si murdaria normala.

In societatile moderne de astazi, acest contact a scazut, copiii petrec mult mai mult timp in spatii interioare, in conditii de igiena, chiar intr-un mediu „supra-sterilizat”, cu acces la apa, sapun si dezinfectanti, ceea ce determina sistemul imunitar sa devina hipereactiv si sa reactioneze exagerat la substante precum polenul, proteina din laptele de vaca sau acarieni.

O serie de cercetari moderne sustin ca de fapt, nu ar fi vorba despre prea multa curatenie, ci mai degraba despre lipsa anumitor microbi buni care au modelat imunitatea generatiilor anterioare.

Poluarea aerului

Poluarea aerului irita caile respiratorii si amplifica reactiile alergice. Totodata, aerul poluat contine substante care cresc sensibilitatea organismului la alergeni.

Predispozitia genetica

Factorul genetic joaca un rol major in aparitia alergiilor. Persoanele care au in familie alergici sunt mai predispuse la aparitia acestora. Daca ambii parinti sunt alergici, atunci riscul creste si pentru copil. Merita subliniat faptul ca genele nu se schimba atat de repede, iar cresterea numarului de alergici nu poate fi justificata de predispozitiile genetice.

Microbiomul si stilul de viata

Microbiomul este o tema tot mai studiata in prezent. Microbiomul joaca un rol esential in  dezvoltarea si reglarea sistemului imunitar, iar dezechilibrele provocate de dieta moderna ce abunda in hrana ultraprocesata, administrarea nenecesara de antibiotice, stilul de viata actual (sedentar, contact redus cu natura) pot favoriza aparitia alergiilor.

In esenta, alergiile sunt rezultatul unui dezechilibru complex intre sistemul imunitar, genetica individuala si factorii de mediu specifici societatii moderne. Departe de a avea o cauza unica, alergiile apar prin interactiunea dintre predispozitia genetica, modificarile mediului (poluare, urbanizare), stilul de viata actual si schimbarile microbiomului. Intelegerea mecanismelor prin care apare reactia alergica, dar si a factorilor de risc implicati, este esentiala pentru diagnosticarea corecta, preventie si managementul eficient.

Referinte:

• Allergies, Health New Zealand
• Allergy overview, Harvard Health Publishing | Harvard Medical School
• New Study Identifies Over 300 Risk Factors for Food Allergy and Finds No Link to Vaccines, Asthma and Allergy Foundation of America (AAFA)
• Research needs in allergy: an EAACI position paper, in collaboration with EFA
• Why are Allergies on the Rise? Allergy Statistics, Natasha Allergy Research Foundation

Intrebari Frecvente (FAQ)