Timpul pe care copiii il petrec in fata ecranelor | Riscuri si tendinte

Cei mai tineri membri ai societatii s-au nascut intr-o era digitala, in care traiesc conectati 24 din 24 de ore, 7 zile pe saptamana. In multe case regasim televizoare smart, tablete, laptopuri, iar smartphone-ul cu acces la internet din buzunar tinde sa stearga si mai mult granitele dintre offline si online. Parintii se confrunta astazi cu o provocare majora in a intelege si a gestiona viata digitala a celor mici, neavand nicio experienta comparabila cu modul in care traiesc copiii in prezent. Lumea in care au copilarit parintii este complet diferita de revolutia tehnologica a zilelor noastre.
Timpul pe care copiii il petrec in fata ecranelor | Riscuri si tendinte
  • Copiii, adolescentii, persoanele tinere adopta mai repede schimbarea si se aliniaza rapid la ultimele tendinte, tendinte cu care parintii si adultii din viata lor nu reusesc intotdeauna sa tina pasul.
  • Daca in urma cu cativa ani conectarea la internet presupunea un minim de efort (ajuns la un Pc, laptop spre exemplu), astazi, marea parte a populatiei dispune de un smartphone contectat la internat, iar generatia tanara nu face exceptie.
  • Oricand avem un moment liber, scoatem repede telefonul sa verificam ce mai este nou chiar daca n-a trecut mai mult de jumatate de ora de cand am facut asta ultima data. Comunicam online, invatam online, ne relaxam online, exploram ore in sir, iar de multe ori, la sfarsitul zilei, daca am incerca sa stabilim cum a adus acest timp in fata ecranului un aport pozitiv in viata noastra, de multe ori nu putem formula clar un raspuns.
  • Tehnologia este convenabila din multe puncte de vedere, aduce satisfactie, deschide usi si oportunitati. Pentru copii, ea ofera acces la informatii si nenumarate cai de a explora lumea, infinit mai multe comparativ cu cele la care au avut acces generatiile trecute in perioada copilariei.

Cuprins

Controlul parental in mediul digital

In 2023, Qustodio, unul dintre gigantii care activeaza in industria solutiilor de siguranta online a copiilor, a elaborat un studiu amplu cu privire la utilizarea ecranelor de catre copii, tendintele si riscurile actuale. Potrivit raportului, in Statele Unite ale Americii, 75% dintre familiile cu copii sub 5 ani au o tableta acasa si doar 1 din 4 parinti (deci 28%) considera ca varsta ideala pentru a utiliza functii si aplicatii de control parental este de sub 3 ani, o varsta la care majoritatea micutilor sunt expusi la ecrane fie televizor, fie tableta sau telefonul parintilor.

Majoritatea familiilor apreciaza ca intre 7 si 9 ani (25%), respectiv 10 si 12 ani (22%) este varsta potrivita pentru ca activitatea online a copilului sa fie supravegheata de parinti.

Potrivit unui alt studiu mai vechi, din 2015, 41% dintre copiii cu varsta sub 12 ani aveau un smartphone. Conform unei cercetari actuale a Standford Medicine, in 2023, 25% dintre copii primesc primul smartphone pana la varsta de 10 ani si 7 luni, in timp ce dupa varsta de 12 ani si jumatate, 75% detin un smartphone propriu.

Conform EU Kids Online (2017), reteaua de cercetare internationala care studiaza modul in care copiii si tinerii folosesc internetul - riscurile si oportunitatile mediului virtual, copiii cu varste intre 9 si 16 ani foloseau internetul, in medie, 88 de minute/zi.

  • 87% din timp acasa, urmat de 63% din timp - la scoala.
  • 33% foloseam un dispozitiv mobil pentru navigarea pe internet.
  • 22% dintre cei cu varsta intre 9 si 10 ani erau activi pe Facebook; la grupa de varsta 11 - 12 ani, 53% erau prezenti pe Facebook.
  • 26% aveau profile pe retelele sociale.

In 2023, potrivit Qustodio, timpul petrecut de copii, la nivel grobal, pe TikTok, pe parcursul anului a crescut la 127 de minute/ zi.

Riscurile la care sunt expusi copiii nesupravegheati in mediul online

Varsta copilului si expunerea la ecrane

Expertii sustin ca este dificil de stabilit o varsta adecvata pentru acces la ecrane si recreere in mediul digital. In majoritatea statelor, la 18 ani adolescentii sunt considerati adulti, cu toate ca, creierul se afla inca in dezvoltare. Dezvoltarea creierului constituie un proces complex si continuu, iar cortexul prefrontal, responsabil de luarea deciziilor, prioritizare si planificare, devine matur undeva dupa varsta de 20 de ani, ajungand pana la 25 de ani.

Este greu de cuantificat timpul recomandat pentru un copil sa stea in fata ecranului, desi s-au desfasurat multiple studii pe aceasta tema, din punct de vedere stiintific nu exista un consens. In afara de asta, trebuie luati in calcul mai multi factori care tin de unicitatea copilului:

  • Rimul de dezvoltare este diferit de la copil la copil, in timp ce unii reproduc cuvinte simple si le asociaza cu obiecte de la 12-18 luni, altii reusesc sa spuna primele cuvinte in jurul varstei de 2 ani, prin urmare, „de la varsta de 2 ani este permis x timp la ecrane” nu se poate aplica tuturor., dat fiind nivelul de dezvoltare diferit.
  • Tipul de continut urmarit are efecte diverse, un copil care urmareste un documentar de 1h 30 dintr-o arie de interes a lui va avea o cu totul alta experienta comparativ cu un copil care joaca un joc violent acelasi interval de timp.
  • Contextul joaca si el un rol important, vizionarea unui film in familie este profund distincta de situatiile in care parintii si copilul urmaresc continut separat, fiecare de pe un alt dispozitiv.

Conform American Academy of Child & Adolescent Psychiatry (AACAP):

  • Pana la 18 luni ale copilului este permis continut de tip apel video, spre exemplu un apel video cu parintele care este plecat din oras si doar in prezenta altui adult.
  • Intre 2 si 5 ani - 1h pe zi si cel mult 3 ore in weekend.
  • Dupa varsta de 6 ani sunt incurajate activitatile educative online.
  • Este recomandata evitarea completa a ecranelor in timpul mesei si al iesirilor in familie, precum si cu 30 - 60 de minute inainte de ora de culcare.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda pentru copiii cu varsta sub 1 an:

  • Activitate fizica de mai multe ori pe zi
  • Nu mai mult de 1 ora in pozitie statica (carucioare, scaune etc)
  • Zero acces la ecrane
  • In perioadele de sedentarism ale bebelusului sunt incurajate povestirile, cititul
  • Intre 14 si 17 ore de somn in 24 de ore de la 0 la 3 luni, si intre 12 si 16 ore de somn in 24 de ore de la 4 la 11 luni.

Pentru copiii cu varsta de peste 1 an si pana la 2 ani este indicat ca vizionarea TV sau a videoclipurilor sa nu depaseasca 1 ora pe zi, cumulat (cu cat este redus acest timp, cu atat este mai bine). De asemenea, OMS recomanda antrenarea copilului in activitati fizice - 180 minute, la orice nivel de intensitate, pe parcursul intregii zile. Cu cat mai multa activitate fizica, cu atat mai bine. La capitolul somn – 11-14 ore de somn, inclusiv somnul/somnurile de zi.

La 3-4 ani sunt recomandate, zilnic, 180 de minute de activitate fizica de orice intensitate, dintre care cel putin 60 de minute de activitate moderata - intensa. Limitarea timpului sedentar in fata ecranului la 1 ora si 10-13 ore de somn.

Ce pot face parintii?

  • Alegeti continut pentru toata familia. Prioritizati momentele impreuna, nu supravegheati doar la ce se uita copilul. In functie de varsta acestuia, alegeti un film, spre exemplu, pe care sa il vizionati toti si despre care sa puteti discuta.
  • Optati pentru calitate, nu cantitate. Cu totii avem nevoie de recreere si de divertisment, adulti si copii deopotriva. Este esential sa prioritizam calitatea, continutul educativ care ne inspira, continutul pozitiv si adaptat varstei, care sa poata genera subiecte placute de discutie in familie. Exista website-uri, aplicatii si platforme care sustin potentialul de invatare al celor mici. Integrarea acestora, cu limita, in activitatea zilnica a copilului, poate ajuta la o fundatie solida de dezvoltare intr-o lume in continua tranformare.
  • Este nevoie de limite clare. Stabiliti timpul petrecut in fata ecranelor, tipul de continut si momentele in care poate fi vizionat (nu in timpul mesei ori al temelor). Nu uitati sa discutati despre stirile false (in special cu cei mai mari), despre hartuire si bullying virtual. Majoritatea covarsitoare a parintilor nu si-ar lasa copiii sa plece singuri pe strada fara sa fie siguri ca acestia cunosc regulile de circulatie si de siguranta in general, insa in cazul ecranelor, adesea copiii sunt lasati in lumea digitala fara minime cunostinte despre mediul virtual si pericolele sale.
  • Atentie la continutul tip live streaming - transmiterea continutului video in timp real, pe masura ce este creat, presupune un mai mare risc de expunere a copilului la continut neadecvat varstei (discurs motivat de ura, nuditate, violenta etc).

Tehnologia in sine nu reprezinta un „ceva rau”, instrumentele digitale pot stimula invatarea activa, explorare, cu mentiunea ca nu pot sa inlocuiasca interactiunea umana. Mai ales in cazul noilor generatii de copii, care sunt „nativi digitali”, parintii au marea responsabilitate de a-i proteja pe copii, ajutandu-i sa distinga intre instrumentele digitale utile si cele daunatoare, si sa evalueze potentialele situatii periculoase.

Cum influenteaza ecranele dezvoltarea copilului?

„De cand era bebelus i-am mai pus desene si copilul este foarte bine, acum, la 2 ani, a invatat de acolo sa numere in engleza, stie culorile si animalele". Este o declaratie destul de frecvent intalnita care, de fapt, ne aduce in miezul unei probleme mult mai complexe.

Petrecerea a cateva ore, zilnic, in fata ecranelor inca din primii ani de viata modeleaza maniera in care creierul va procesa informatia din lumea reala.

  • Urmarirea continutului pe diverse ecrane ne transpune intr-o stare de pasivitate. Pe termen lung, activitatea emisferei stangi a creierului este influentata negativ, aceasta pasivitate afecteaza concentrarea. Urmarirea pasiva a ecranelor „obisnuiesc” creierul copilului sa NU gandeasca, sa nu se concentreze, sa ramana pasiv.
  • Pe masura ce copilul creste, utilizarea excesiva a ecranelor, mai ales pentru jocuri video, filme, desene si emisiuni in care predomina violenta, poate conduce la cresterea agresivitatii.
  • Pe langa scaderea nivelului de atentie al copilului, expunerea precoce a copilului mic la ecrane, mai multe ore pe zi (cumulat) reduce empatia fata de ceilalti. Un studiu al Universitatii din California a scos la iveala faptul ca expunerea la tehnologie limiteaza abilitatea celor mici de a decodifica emotiile (sa recunoasca si sa inteleaga emotiile exprimate prin mimica, tonul vocii ori prin limbajul corporal).
  • Observatia este partial valabila si in cazul adultilor care petrec mult timp online, mai ales pe retelele de socializare. Specificul acestor platforme incurajeaza direct sau indirect interactiunea membrilor, acolo utilizatorii au posibilitatea sa raneasca prin comentarii alti utilizatori cu care nu se cunosc in viata reala. Faptul ca cele scrise de ei au urmari pe care ei nu le pot observa (nu ne dam seama cata suferinta ii producem altei persoane printr-o simpla observatie, ce impact are asupra persoanei cele afirmate de noi), determina o scaderea a nivelului de empatie pentru semeni.

Este fundamental ca bebelusii si copiii mici sa invete din interactiunea cu familia, cu oamenii din jur, nu din interactiunea cu ecranele. Interactiunea cu parintii, bunicii, ingrijitorii in copilarie reprezinta o etapa critica in dezvoltarea creierului viitorului adult. Bebelusul invata de la cei din jur sa decodifice si sa raspunda la emotii, este perioada in care se modeleaza conexiunile neuronale (grupurile de neuroni responsabili de producerea emotiilor formeaza centri emotionali).

  • De asemenea, continutul dinamic (culoare, imagine, sunete care se succed cu repeziciune) specific ecranelor mentine un grad de stimulare ridicat, nepermitandu-i copilului sa se In lipsa acestei stimulari continue, copilul neobisnuit cu „plictiseala" intampina dificultati in a-si gestiona emotiile, frustrarile. Abuzul de ecrane limiteaza imaginatia si creativitatea.
  • Expunerea prelungita la ecrane nu ii lasa timp copilului pentru joaca. Abilitatile ludice (exersate in timpul jocului) presupun practica pentru a fi imbunatatite. Joaca reprezinta principala modalitate prin care copiii invata in primii ani de viata (atat joaca independenta, cat si joaca cu alti copii ori adulti). Studiile indica faptul ca cei mici lasati in fata ecranelor, odata ce incep scoala, au dificultati in a se integra in activitatile recreative - creative cu ceilalti copii.
  • Apartenenta la grupuri este esentiala si pentru copii. Ei au nevoie de relatii noi, de experiente in lumea reala care sa ii invete sa se implice in contexte sociale si sa raspunda la acestea. Astazi nu mai sunt invitati prietenii acasa la joaca, copiii se joaca impreuna, dar separat, fiecare din confortul casei lui, iar asta nu constituie o joaca.

Consecintele mentionate anterior sunt dificil de depistat si cuantificat de catre parinti. Pe langa acest aspect, urmarile sunt vizibile nu doar pe termen scurt, ci si pe termen mediu si lung, de aceea, „primeste ecrane cat de des vrea, dar nu ii dauneaza cu nimic" nu constituie un argument valabil. Ca parinti, avem datoria sa gasim un echilibru intre beneficiile tehnologiei si potentialele riscuri. Informarea constituie primul pas in incercarea de a le fi ghizi copiilor in lumea digitala.

 

Referinte:

 

Consultant Medical Psih. Gabriela Ispas
Data publicării 14.08.2024
Data ultimei actualizari 04.12.2024