Bullying - un fenomen ingrijorator cu impact negativ asupra copiilor

Bullying-ul este un fenomen ingrijorator cu impact negativ asupra dezvoltarii copilului pe termen scurt si lung. Bullying-ul poate provoca copiilor probleme de ordin emotional, social si chiar fizic, conducand la depresie, anxietate, probleme cu somnul, tulburari de alimentatie (crestere sau scadere in greutate), uneori la ganduri de sinucidere. Totodata bullying-ul afecteaza performantele scolare ale copilului. Un copil hartuit tinde sa absenteze de la scoala, sa nu se implice in activitatile extracuriculare sau are dorinta de a renunta la scoala ca forma de protectie in fata agresivitatii cu care trebuie sa se confrunte acolo.
Bullying - un fenomen ingrijorator cu impact negativ asupra copiilor

Cu toate ca in spatiul public se discuta si despre bullying la locul de munca spre exemplu, in general, cei mici si adolescentii sunt mai expusi acestor tipuri de comportamente agresive si repetitive. Ei se afla intr-o perioada de dezvoltare fizica, emotionala si psihica. Sunt in plin proces de invatare despre cum se construiesc relatiile sociale si cum se gestioneaza emotiile, nu au la indemna instrumentele adultilor de a se apara, ceea ce ii face mai vulnerabili in fata actiunilor de bullying.

Cuprins

Despre bullying si efectele sale

Cuvantul bullying provine din englezescul bully si poate fi tradus in limba romana prin a ameninta, a hartui, a intimida, a speria, a umili.

Bullying-ul difera de conflictele obisnuite ori de tachinari prin caracterul sau repetitiv si intentionat de a dauna, a face rau persoanei tintite. Bullying-ul nu este un incident izolat.

Bullying-ul in copilarie poate avea repercusiuni si la varsta adulta. Adultii hartuiti cand erau copii sunt mai predispusi sa se confrunte cu afectiuni care vizeaza sanatatea mintala (depresie, anxietate, tulburare de stres post-traumatic), dar si fizice: boli cardiovasculare, diabet si obezitate. De asemenea, pot intampina dificultati in relatiile sociale si pot dezvolta comportamente de risc (abuz de alcool, substante interzise, tulburari de alimentatie).

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul reprezinta comportament agresiv si repetitiv, in care o persoana sau un grup de persoane, in mod intentionat, provoaca suferinta si disconfort unei alte persoane considerate mai slabe, vulnerabile.

Bullying-ul imbraca diverse forme, de la insulte si jigniri verbale, pana la amenintari fizice, lovituri, ignorarea si excluderea din grup cu scopul de a rani ori propagarea unor zvonuri false despre persoana in cauza.

Copilul agresat are de obicei probleme in a se apara si nu face nimic pentru a „provoca” agresiunea.

Bullying sau tachinare?

Uneori parintii intampina dificultati in identificarea acestui tip de comportament atat in situatiile in care copilul lor este cel care are un astfel la comportament la adresa altui copil, cat si in situatiile in care bullying-ul este indreptat impotriva propriului copil.

De altfel, exista doua idei care adesea mascheaza fenomentul de bullying:

  • Agresiunea fizica si/ sau verbala din partea unui/ unor coleg/i ca parte normala din dezvoltarea copiilor „asa era si cand mergeam noi la scoala, mai glumea un coleg pe seama mea, mai imi dadea o palma, dar n-am ramas cu traume din cauza asta”.
  • Comportamentele de tip bullying justificate prin „sunt copii, asa sunt copiii, se mai bat, se mai cearta intre ei”.

Mai jos regasiti principalele diferente intre bullying si o simpla joaca intre copii:

  • Tachinarea sau glumele nevinovate pe care le fac copiii la adresa altor copii au un caracter ludic, sunt facute in joaca si pentru distractie, in mod spontan.
  • In schimb, bullying-ul are un caracter intentionat si are la baza un dezechilibru de putere deoarece implica o persoana aflata in pozitie de vulnerabilitate si o alta sau altele, percepute de grup/ colectivitate/ victima ca fiind „puternice".
  • Tachinarea este de cele mai multe ori verbala, de exemplu o gluma cu privire la un anumit articol vestimentar. Bullying-ul are multiple forme, de la agresiune verbala la agresiune fizica.
  • Tachinarea nu implica amenintari si umiliri.
  • Tachinarea tinde sa nu fie repetitiva, iar bullying-ul are un caracter repetitiv.
  • Tachinarea, spre deosebire de bullying, NU provoaca efecte negative in plan fizic si psihologic.

Conform statisticilor, in Statele Unite ale Americii, bullying-ul este un fenoment comun, 1 din 5 elevi de liceu a raportat ca a fost victima unor astfel de comportamente agresive in mod repetat.

Bullying-ul in Romania

In octombrie 2022, in urma unei anchete realizate de Salvati Copiii, conform datelor centralizate de catre aceeasi asociatie, in Romania:

  • Aproape jumatate dintre respondenti (49%) au afirmat ca au fost victime ale bullying-lui in scoala
  • 27% dintre respondenti au admis ca s-au aflat in pozitia de autor al actelor de bullying
  • 82% dintre elevi au admis ca au asistat in calitate de martori la situatii de bullying in scoala in care invata
  • 73% dintre elevi au admis ca au asistat in calitate de martori la situatii de bullying in clasa in care invata
  • 45% dintre elevi au admis ca au asistat in calitate de martori la situatii de bullying in grupul de prieteni.

Tipuri de bullying

Bullying-ul se poate intampla la scoala, in clasa, pe hol, in curtea scolii, la ora de sport, in parc sau in timpul activitatilor extrascolare si poate lua numeroase forme:

  • Bullying fizic – copilul este fizic agresat prin lovire, impingeri, muscaturi, lovituri cu diferite obiecte.
  • Bullying verbal – copilul este amenintat, ii sunt adresate cuvinte jignitoare, i se pun porecle umilitoare, este insultat, se rade de el ori se raspandesc zvonuri neadevarate pentru a-l rani
  • Bullying social - este izolat de grup sau exclus din activitati cu scopul de a-l rani si de a-l umili, este ignorat si denigrat.
  • Bullying prin daune aduse bunurilor persoanei vizate - prin furtul sau distrugerea unor bunuri personale - ghiozdan, caiete, haine, telefon.
  • Cyberbullying – prin intermediul tehnologiei (retele sociale, platforme de mesaje etc) sunt raspandite poze si video jignitoare, informatii false despre copilul hartuit, amenintari, scopul fiind acela de a-l speria, a-l umili public.

Cyberbullying

Hartuirea cibernetica apare atunci cand cineva foloseste tehnologia (retele sociale, servicii de mesagerie instant, e-mail etc) pentru a injosi, a provoca rau sau durere altei persoane.

Odata cu raspandirea tehnologiei si accesul la internet, cyberbullying a luat amploare.

Studiile sugereaza ca in cele mai multe cazuri, bullying se desfasoara simultan: fizic, in scoala de exemplu, si mediul online.

Efectele cyberbullying-ului sunt similare altor forme de bullying:

  • Creste riscul de depresie
  • Anxietate
  • Probleme cu somnul
  • Performante scolare scazute
  • Abandon scolar
  • Probleme de comportament la varsta adulta.

Potrivit CDC, copiii care hartuiesc alti copii prezinta la randul lor un risc mai mare de a ajunge in situatia de a face abuz de substante, de a se confrunta cu probleme scolare si cu violenta mai tarziu, la varsta adolescentei sau chiar adulti fiind.

Totodata exista si cazuri in care acelasi copil este si hartuit (de catre un coleg in clasa spre exemplu) si hartuitor (in parc, fata de alt copil). Studiile indica faptul ca acesta categorie este cea mai expusa catre a dezvolta tulburari de sanatate mintala si probleme de comportament.

Cauzele bullying-ului

Copilul supus unor astfel de comportamente NU face nimic pentru a „starni” agresivitatea din partea altui copil sau altor copii.

Copilul care agreseaza alt copil etichetat ca fiind „slab” poate dezvolta acest comportament din diferite cauze:

  • Nevoia de control - nu doar adultii, ci si copiii au nevoie sa simta ca detin controlul asupra lucrurilor care se intampla in viata lor. Pentru a atinge aceasta senzatie de control vor face ceea ce cred ca ii ajuta, inclusiv sa ii raneasca pe altii. Concret, de la victima agresiunii vor obtine un comportament ori o atitudine prin care ei simt stapani pe situatie.
  • Neglijenta parentala, lipsa de atentie ori supraveghere din partea parintilor - Copiii care nu primesc suficienta atentie din partea adultilor din viata lor pot fi mai predispusi sa faca bullying deoarece cauta o modalitate de a atrage atentia asupra lor.
  • Exemplele negative si abuzul domestic - copiii expusi la violenta sunt mai predispusi sa dezvolte comportamente negative la adresa altora.
  • Validarea sociala - unii copii ii vor hartui pe altii pentru ca au urmarit acest comportament la altii si copiaza comportamentul ca o modalitate de a fi acceptati social de catre agresor si/sau colegi. Alti copii vor sprijini hartuirea ca forma de protectie, astfel incat ei insisi sa nu devina o tinta sau o victima a agresiunii.
  • Nevoia de a se simti superior - copiii care se simt nesiguri pe ei insisi pot fi mai predispusi sa faca bullying pentru a se simti mai puternici, superiori.

Cum recunoastem bullying-ul

Chiar daca cel mic nu comunica despre ceea ce i se intampla, observa daca apar:

  • Schimbari de comportament – alternarea rapida a starilor de tristete profunda cu bucurie sau invers, iritabilitate crescuta, stres, izolarea de prieteni, renuntarea la activitatile care inainte ii faceau placere.
  • Anumite semne fizice pe care incearca sa le justifice atunci cand este intrebat despre provenienta lor - vanatai, zgarieturi sau rani.
  • Refuzul de a merge la scoala, invocarea unor motive de boala pentru a lipsi de la ore.
  • Schimbari in rutina zilnica, de exemplu nu mai vrea sa iasa in parc sa se joace cu prietenii.
  • Schimbari in obiceiurile alimentare sau de somn – pare obosit dimineata la trezire, adoarme greu, nu are pofta de mancare sau din contra, se refugiaza in mancare, se confrunta cu tulburari digestive.
  • Evitarea scolii si a altor activitati scoalare, scaderea performantei scolare.
  • Scuze cu privire la anumite obiecte pierdute sau despre care declara ca nu stie unde sunt – haine, obiecte scolare, jucarii.
  • Plangeri frecvente – acuza dureri de cap, dureri de stomac.
  • Autocritica – se concentreaza insistent pe greseli, vorbeste despre defectele lui, spune despre sine ca este prost, inutil, un ratat.

Copilul dvs. este victima bullying-ului?

Prevenirea, dar si combaterea eficienta a acestui fenomen necesita eforturi sustinute atat din partea parintilor, cat si din partea institutiilor scolare si a comunitatii in general.

De multe ori, copilul victima se ascunde de parinti sau evita sa raporteze catre profesori situatiile cu care se confrunta. Teama de a nu agrava situatia, rusinea, frica de a fi etichetati ca „paraciosi”, slabi, ii face sa taca.

In primul rand este nevoie de intelegerea bullying-ului de catre adultii implicati – familie, educatori, diriginti, profesori si alte persoane implicate in procesul educational.

In al doilea rand, recunoasterea situatiilor de bullying trebuie sa fie urmata de un raspuns transant, categoric din partea adultului ca NU este in regula si masurile aferente.

Nu in ultimul rand, discutati cu copilul despre scoala, despre activitatile lui, despre prietenii lui, astfel puteti remarca daca ceva s-a schimbat in universul lui. De asemeanea, prin cultivarea relatiei prin comunicare si conexiune constanta cu el, aveti sansa sa creati un mediu propice dialogului, a discutiilor deschise in care copilul ii poate spune parintelui ce il macina.

  • Ajutati copiii sa inteleaga bullying-ul – vorbiti cu copiii despre ceea ce inseamna bullying-ul si cum poate afecta pe cineva, asa ei vor putea sa identifice aceste situatii.
  • Asigurati-va ca stiu ce este de facut in cazul in care devin victime ale bullying-ului – cui sa se adreseze si ce masuri pot fi luate apoi.
  • Nu reprosati copilului faptul ca a permis sa fie o victima – o astfel de atitudine il va face sa se inchida si mai mult in el. „De ce nu mi-ai zis pana acum? de ce nu ai dat si tu? de ce nu te-ai dus la diriginta?” nu ajuta in aceste situatii.
  • Discutati cu un specialist – un psiholog sau psihoterapeut specializat care are cunostintele si abilitatile necesare sa il ajute pe copil sa depaseasca aceste episoade extrem de dificile pentru el. Sau apelati dumneavoastra la specialist pentru a invata cum sa gestionati situatia.

 

Copiii care se simt sustinuti de familie, prieteni si profesori sunt mai putin predispusi sa fie victimele bullying-ului. Familia, comunitatea scolara si prietenii pot oferi sprijin copiilor prin oferirea unor oportunitati de a se angaja in activitati pozitive, prin promovarea tolerantei si respectului si prin interventia prompta in cazul oricaror incidente de bullying.

 

Referinte:

Consultant Medical Psih. Maria Sararu
Data publicării 04.09.2023