Chlamydia pneumoniae ADN

Cuprins

 

Ce este Chlamydia pneumoniae

Chlamydia pneumoniae reprezinta o bacterie care afecteaza sistemul respirator cauzand aparitia pneumoniilor dupa o incubatie cuprinsa intre 3 si 4 saptamani de la primul contact infectios. Bacteria se raspandeste prin intermediul secretiilor contaminate eliminate in timpul stranutului sau tusei dar si prin intermediul contactului direct cu o persoana infectata (sarut, strangere de maini incorect igienizate) sau cu suprafetele contaminate.

Cand trebuie depistat ADN-ul de Chlamydia pneumoniae

In lipsa altui patogen bacterian sau viral specific infectiilor de tract respirator, urmatoarele simptome pot indica infectia cu C.pneumoniae:

  • Secretii nazale apoase sau nas infundat;
  • Subfebrilitate (starea subfebrila reprezinta o temperatură de intensitate scazuta);
  • Stare de oboseala;
  • Raguseala sau pierderea vocii - laringitele sunt frecvent asociate infectiei cu C. pneumoniae;
  • Tuse persistenta care se agraveaza pe parcursul a cateva saptamani/luni;
  • Dureri de cap.

In urma consultului medical, pacientului ii pot fi recomandate cateva analize de laborator pentru depistarea infectiei cu C. pneumoniae sunt:

  • Culturi bacteriene din sputa, exsudat nazal sau faringian;
  • Teste serologice pentru determinarea anticorpilor anti C.pneumoniae specifici (anticorpi IgG si anticorpi IgM) din sangele venos periferic;
  • Teste moleculare care depisteaza ADN ul bacterian cu ajutorul polymerase chain reaction PCR (testarea rt PCR reprezinta cea mai eficienta metoda de diagnostic).

Cum ne pregatim pentru testare

Determinarea ADN ului bacterian poate fi facut dintr o gama larga de specimene recoltate, in fiecare caz pacientul necesitand o pregatire minima in prealabil:

  • Exsudatul faringian se recolteaza dimineata pe nemancate (incarcatura bacteriana creste pe parcursul noptii existand sanse mai mari de depistare);
  • Exsudatul nazal: este de preferat evitarea utilizarii instilatiilor nazale sau suflarea/curatarea nasului chiar inainte de recoltare;
  • Recoltarea de sputa se face dupa igiena bucala corespunzatoare (resturile alimentare si flora cavitatii bucale pot ingreuna diagnosticul) intr un recipient steril, in cantitate suficienta pentru prelucrare optima in laborator; sunt respinse specimenele cu un continut ridicat de saliva;
  • Aspirate bronhoalveolare: sunt efectuate de catre medicul specialist cu ajutorul unui bronhoscop flexibil (tub de grosimea unui creion care se introduce prin cavitatea bucala in trahee) sub anestezie locala-metoda minim invaziva;
  • Lichid de lavaj bronhoalveolar recoltat de catre medic printr o metoda similara aspiratului bronsic;
  • Biopsie de tesut efectuata cu ajutorul bronhoscopului de catre medicul specialist;
  • Lichid cerebrospinal recoltat prin punctie lombara aspiratorie.

Afla mai multe: