Medicover
Spre exemplu:
- Bucuria ne face mai generosi. Cand ne simtim bucurosi suntem mai dispusi sa impartim cu altii din ceea ce avem, sa „lasam de la noi”.
- Frica ne impiedica sa ne asumam riscuri, desi aceasta emotie ne poate proteja de pericole reale, in doze mari si pe termen lung, in absenta unei primejdii, frica este o piedica in calea dezvoltarii pe toate planurile – personal, social, profesional.
- Furia ne determina sa actionam impulsiv, ne putem certa cu un prieten bun dintr-un motiv minor care in alt context ne-ar starni amuzamentul.
- Nostalgia ne face sa retraim momente din trecut si sa alegem influentati fiind de dorinta de a recrea acele clipe.
- Tristetea aduce cu sine o perspectiva mai profunda asupra vietii, in care ne punem intrebari existentiale.
Cuprins
Emotiile universale
De-a lungul anilor, psihologii au incercat sa identifice diferitele tipuri de emotii pe care oamenii le experimenteaza. In literatura de specialitate sunt prezente diferite teorii si clasificari ce explica emotiile umane.
Emotiile de baza, asa cum au fost ele descrise de catre psihologul Paul Ekman in 1970 sunt 6 la numar si cuprind:
- Fericirea (happiness)
- Tristetea (sadness)
- Frica (fear)
- Dezgustul (disgust)
- Furia (anger)
- Surpriza (surprise).
Ulterior, P. Ekman a mai adaugat si alte emotii, insa cele 6 raman recunoscute si studiate ca emotii universale, experimentate de fiinta umana indiferent de rasa, de cultura ori de factorii de mediu.
Psihologul Robert Plutchik a propus o alta perspectiva asupra emotiilor. Potrivit teoriei sale, emotiile pot fi combinate pentru a forma noi emotii, tot asa cum amestecam culorile primare pentru a abtine culori secundare si nuante. Emotiile mai complexe, uneori mixte, sunt combinatii ale emotiilor de baza. De exemplu, emotiile de baza precum bucuria si increderea pot fi combinate pentru a crea iubirea.
Un studiu realizat in 2017 sugereaza ca emotiile de baza sunt mult mai numeroase decat se credea pana atunci. Publicat in revista Proceedings of the National Academy of Sciences, studiul a identificat 27 de categorii distincte de emotii. Totusi, cercetatorii au observat ca aceste emotii nu sunt traite ca fiind complet separate, ci mai degraba ca o tranzitie fluida, de-a lungul unui spectru.
Fericirea
Dintre toate emotiile, fericirea este cea la care oamenii aspira cel mai mult, definita adesea ca o stare emotionala placuta, stare de bine, chiar euforie atunci cand este intensa. Multumirea, satisfactia, bucuria si bunastarea sunt atribute ale fericirii.
Incepand cu anii 1960, cercetarile privind fericirea au fost intreprinse in cadrul a numeroase discipline, de la filosofie, la neurostiinta si psihologie, in special in psihologia pozitiva. Fericirea este exprimata, respectiv recunoscuta, prin:
- Expresii faciale – spre exemplu, zambetul
- Limbajul corpului - pozitie relaxata
- Tonul vocii - modul de a vorbi optimist si placut.
Cu toate ca fericirea este considerata una dintre emotiile umane fundamentale, universale, lucrurile despre care credem ca vor aduce fericire tind sa fie puternic influentate de cultura. De exemplu, in anumite culturi fericirea este asociata succesului material, achizitionarea unei case sau obtinerea unui loc de munca bine platit, se considera ca sunt aducatoare de fericire.
In realitate, ceea ce contribuie de fapt la fericire implica o interactiune complexa a mai multor factori, multi dintre ei, factori individuali care vizeaza personalitatea, modul in care gandim, cum interpretam evenimentele din viata noastra, stilul de viata, calitatea relatiilor pe care le avem cu cei din jur.
Tristetea
Tristetea este un alt tip de emotie universala, aceasta fiind definita ca o stare emotionala trecatoare, caracterizata de:
- Dezamagire
- Durere
- Lipsa de speranta
- Dezinteres
- Proasta dispozitie.
La fel ca in cazul altor emotii de baza, si tristetea este universala, experimentata de oameni din toata lumea. In unele cazuri, oamenii pot trece prin perioade prelungite si intense de tristete, cu potential de a evolua spre depresie. Tristetea poate fi exprimata in mai multe moduri, inclusiv:
- Plans
- Letargie, lipsa de motivatie
- Liniste si izolare sociala
- Vorbire rara pe tonuri joase
- Evitarea contactului vizual si altele.
Tipul si severitatea tristetii pot varia in functie de cauza principala, iar modul in care oamenii fac fata acestor sentimente este, de asemenea, diferit de la individ la individ. Tristetea poate determina adesea oamenii sa recurga la mecanisme de adaptare (strategii de coping) extrem de diverse:
- Evitarea celorlalti
- Automedicatia
- Ruminatia asupra gandurilor negative.
Astfel de comportamente pot accentua sentimentul de tristete si pot prelungi durata acesteia.
Frica
Frica este o emotie puternica cu rol esential in supravietuire. Cand ne confruntam cu un pericol si experimentam frica, trecem prin ceea ce se numeste raspunsul de tip „lupta sau fugi”. Muschii devin tensionati, ritmul cardiac si respiratia se accelereaza, mintea devine mai alerta, pregatind corpul fie sa fuga, sa se indeparteze de pericol, fie sa ramana si sa lupte.
Frica este exprimata, respectiv recunoscuta, prin:
- Expresii faciale – spre exemplu ochii sunt larg deschisi, la nivelul muschilor fetei, in special in zona maxilarului sau obrajilor, se observa tensiunea
- Limbajul corpului – apare tendinta de a se retrage, a se micsora sau a se ascunde – corpul se incovoaie, umerii se strang, bratele se apropie de trunchi sau apar miscari bruste ori din contra, de incremenire
- Reactii fiziologice - cresterea ritmului cardiac, respiratia accelerata si superficiala, transpiratie abundenta, mai ales in zona palmelor, pe frunte si pe spate; tensiune musculara – corpul se pregateste pentru actiune, ceea ce poate conduce la incordare.
Asemenea celorlalte emotii, nici frica nu este traita de toate persoanele in acelasi mod. Unele persoane pot fi mai sensibile, frica declansandu-se cu usurinta in cazul lor.
Retine ca frica este raspunsul emotional la o amenintare imediata. Putem dezvolta o reactie similara la amenintari anticipate, inclusiv la propriile ganduri despre pericole posibile, aceasta fiind, de regula, ceea ce numim anxietate. Anxietatea sociala, de exemplu, implica o frica anticipata fata de situatiile sociale.
Sa nu uitam nici ca unele persoane cauta intentionat situatii care le provoaca frica. Sporturile extreme si alte activitati care stimuleaza adrenalina pot starni frica, dar pentru unii oameni, tocmai aceste senzatii intense sunt atractive si le ofera o stare de placere, implinire.
Merita mentionat si ca expunerea repetata la un obiect sau o situatie de care ne temem poate conduce la familiarizare si adaptare, reducand sentimentul de frica si anxietate (terapia prin expunere).
Dezgustul
Dezgustul face parte din cele 6 emotii de baza descrise de Eckman. Dezgustul poate fi exprimat in mai multe moduri, inclusiv:
- Limbajul corpului - intoarcerea privirii de la obiectul care provoaca dezgust
- Reactii fizice - greata spre exemplu
- Expresii faciale – spre exemplu strambatul din nas.
Senzatia de repulsie are multiple surse, poate fi vorba despre un gust, un miros anume ori o imagine neplacuta. Cercetatorii cred ca aceasta emotie a evoluat ca reactie la alimente ce ar putea fi daunatoare sau fatale. Concret, atunci cand mirosim sau gustam un aliment alterat, dezgustul reprezinta o reactie tipica.
Igiena precara, infectiile, sangele, moartea pot declansa o reactie de dezgust, aceasta putand fi o modalitate prin care corpul evita sursele care ar putea transmite boli.
Tot in categoria dezgustului se incadreaza si „dezgustul moral”, lehamitea in fata unor comportamente pe care le consideram respingatoare, malefice, complet imorale.
Furia
Furia este o emotie deosebit de puternica, caracterizata prin:
- Ostilitate
- Agitatie
- Frustrare
- Antagonism fata de altii.
La fel ca frica, furia poate influenta raspunsul „lupta sau fugi” al corpului. Atunci cand o situatie, o amenintarea genereaza sentimente de furie, suntem mai inclinati sa ne aparam de pericol si sa ne protejam. Furia este adesea exprimata prin:
- Expresii faciale - spre exemplu, incruntarea sau privirea fixa
- Limbajul corpului - adoptarea unei pozitii ferme sau intoarcerea spatelui
- Tonul vocii - vorbitul aspru sau tipatul
- Raspunsuri fiziologice - transpiratia sau inrosirea fetei
- Comportamente agresive - lovitul, lovitul cu piciorul sau aruncatul obiectelor
Furia este considerata in mod traditional o emotie negativa, dar ea poate avea si un rol benefic, fiind constructiva in clarificarea nevoilor intr-o relatie de exemplu. Furia ne poate motiva sa actionam si sa gasim solutii pentru lucrurile/ situatiile care ne deranjeaza.
Furia excesiva care ne impiedica sa luam decizii irationale, furia exprimata intr-un mod nesanatos, periculos sau daunator, furia necontrolata ce se poate transforma rapid in agresiune, abuz sau violenta constituie o problema serioasa ce afecteaza atat individul in cauza, cat si pe cei din jur. De aceea, este important sa invatam autocontrolul si cum sa ne gestionam furia intr-o maniera constructiva.
Surpriza
Surpriza este o emotie de scurt durata si poate fi pozitiva, negativa ori neutra.
Surpriza este caracterizata adesea prin:
- Expresii faciale - ridicarea sprancenelor, marirea ochilor si deschiderea gurii
- Reactii fizice – retragerea, saritul inapoi
- Reactii de ordin verbal - tipatul, strigatul, respiratia sacadata.
Surpriza este un alt tip de emotie care poate declansa raspunsul „lupta sau fugi”. Cand suntem surprinsi, experimentam o explozie de adrenalina ce ajuta corpul sa se pregateasca fie de lupta, fie de fuga.
Existenta si recunoasterea acestor emotii fundamentale in toate culturile lumii nu inseamna ca alte teorii si cercetari sunt eronate.
Inclusiv P. Ekman a adaugat ulterior pe lista emotiilor:
- Amuzamentul
- Dispretul
- Multumirea
- Jena
- Entuziasmul
- Mandria (resimtita in urma unei realizari)
- Usurarea
- Satisfactia
- Rusinea.
Emotiile sunt parte integranta a existentei noastre si, cu toate ca uneori par imprevizibile sau greu de controlat, ele ne ofera informatii esentiale despre noi insine si despre lumea in care traim. Intelegerea si gestionarea lor ne pot ajuta sa luam decizii mai bune, sa construim relatii mai sanatoase si sa ne dezvoltam personal.
