Medicover
Din punct de vedere al distributiei pe categorii de varsta, limba geografica este o patologie intalnita in special la persoane cu varsta cuprinsa in intervalul 20-29 de ani, avand o prevalenta de aproximativ 39,4%, in timp ce la populatia pediatrica aceasta scade, fiind cuprinsa intre 1 si 2.5%.
Cuprins
- Cauzele aparitiei limbii geografice
- Factori de risc glosita migratorie benigna
- Limba geografica: semne si manifestari
- Sensibilitatea alimentara
- Diagnosticul de limba geografica
- Tratament limba geografica
Cauzele aparitiei limbii geografice
Cauzele care determina aparitia glositei benigne migratorii sunt in mare parte necunoscute la momentul actual, insa au fost propuse o serie de teorii care ar putea explica aceasta manifestare si anume:
- Existenta unor factori psihosomatici si ereditari - studiile desfasurate pana in prezent indica existenta unei prevalente crescute a afectiunii la rudele de gradul I (parinti, frati) ale persoanelor cu glosita benigna migratorie
- Asocierea unei patologii psihice
- Asocierea psoriazis-ului cutanat; exista o legatura stransa intre prezenta antigenului leucocitar uman HLA psoriazis si limba geografica.
Factori de risc glosita migratorie benigna
Principalii factori de risc care au fost asociati in mod frecvent cu glosita benigna migratorie includ:
- Alergiile (in special cele de tip respirator)
- Diabetul zaharat de tip I
- Gastrita cauzata de infectia cu Helicobacter pylori
- Artrita reactiva
- Deficitul de vitamine si minerale (vitamina B6 si B12, zinc, fier, acid folic)
- Stresul psiho-emotional prelungit
- Administrarea de contraceptive orale.
Limba geografica: semne si manifestari
Glosita benigna migratorie se manifesta prin subtierea mucoasei linguale care dobandeste un aspect neregulat, delimitat de un lizereu alb cenusiu similar unei harti geografice. Aceste modificari pot afecta intreaga mucoasa bucala, fiind intalnite atat la nivelul limbii, cat si al buzelor, palatului dur, uvulei si planseului bucal (zona de sub limba).
Limba geografica prezinta de regula evolutie indelungata compusa din episoade de axacerbare intercalate cu perioade de remisie, aceasta trasatura oferind caracterul migrator al modificarilor mucoasei linguale.
Sensibilitatea alimentara
Subtierea mucoasei linguale are loc ca urmare a reducerii numarului de papile gustative si este insotita, de regula, de cresterea intensitatii senzatiilor de iute, acru sau fierbinte care apar la ingestia anumitor tipuri de alimente si bauturi. Alte manifestari clinice care pot fi generate de catre limba geografica includ:
- Durere locala
- Stomatodinie (sindromul gurii care arde)
- Disgeuzie (alterarea simtului gustativ cu perceptia unui gust dezagreabil, metalic, sarat sau ranced).
Diagnosticul de limba geografica
Persoanele cu glosita migratorie benigna se adreseaza medicului in prezenta disconfortului local accentuat, manifestat prin durere si senzatie de arsura, sau in situatia in care observa aparitia unor pete rosii pe suprafata limbii ce corespund atrofiei papilelor linguale. De regula, pacientii adreseaza glosita migratorie stomatologului sau medicului de familie, insa diagnosticul afectiunii este stabilit in general de catre otorinolaringolog (ORL-ist) sau dermatolog, cu ajutorul informatiilor obtinute din anamneza si examenul clinic al pacientului.
In anumite situatii, medicul specialist poate recomanda realizarea unei biopsii linguale pentru efectuarea unui examen histopatologic care sa diferentieze glosita migratorie benigna de un psoriazis cu manifestare la nivelul cavitatii bucale.
Formular de programare
Tratament limba geografica
Limba geografica reprezinta o afectiune cu evolutie cronica care nu prezinta potential de malignizare pe termen lung. Managementul afectiunii este simptomatic si se adreseaza pacientilor aflati in perioada de exacerbare a patologiei, presupunand evitarea consumului de alcool, bauturi acidulate, alimente condimentate sau fierbinti si mentinerea unei igiene orale corespunzatoare prin efectuarea periajului dentar de cel putin 2 ori pe zi.
Manifestarile severe pot fi ameliorate prin administrarea la recomandarea medicului curant de preparate antihistaminice, corticosteroizi, analgezice si solutii orale antiseptice pentru clatirea gurii.
Cresterea aportului de zinc si vitamina B previne aparitia exacerbarilor glositei migratorii si poate fi asigurata prin consumul regulat de fasole, peste, carne rosie, carne de curcan, ficat, cereale integrale, nuci, seminte, spanac, banane, avocado, lapte, branzeturi si oua sau administrarea de suplimente alimentare.
Mentinerea unei igiene orale corespunzatoare previne inmultirea bacteriilor si a fungilor la nivelul cavitatii bucale, patogeni implicati in aparitia gingivitei, stomatitei, halitozei, cariilor dentare si a candidozelor. O igiena orala completa implica periajul corect al dintilor de la rosu spre alb (de la gingie catre dinte) si al limbii, utilizarea atei dentare pentru indepartarea eficienta a resturilor alimentare interdentare urmata la final de clatirea cu apa de gura.
Copiii trebuie deprinsi de mici cu aceasta rutina de curatare a cavitatii orale inca din etapa dentitiei de lapte pentru prevenirea eficienta a patologiilor stomatologice mai tarziu in viata de adult. Alaturi de igiena orala riguroasa, alimentatia echilibrata cu aport scazut de zahar si efectuarea de controale stomatologice regulate, constituie alte modalitati care contribuie la mentinerea sanatatii cavitatii orale.
Referinte:
- Geographic Tongue, Shahjahan Shareef, Leila Ettefagh
- Geographic Tongue, The American Academy of Oral Medicine
- Lactobacillus treatment as adjuvant for geographic tongue and fissured tongue with gastritis: case report, Panpan Meng, Wenjuan Du, Laiqing Xu, Tao Liu, Junkai Cao, Qian Chen, Rui Xiao
- Oral Hygiene, Cleveland Clinic
