Lichenul plan: cauze, forme clinice si tratament

Lichenul plan este o afectiune inflamatorie cu evolutie cronica care se poate manifesta la nivelul tegumentelor si mucoaselor fiind intalnit mai frecvent la persoanele adulte de peste 40 de ani.
Lichenul plan: cauze, forme clinice si tratament

Cuprins

Ce este lichenul plan

Lichenul plan este o afectiune inflamatorie cu evolutie cronica care se poate manifesta la nivelul tegumentelor si mucoaselor fiind intalnit mai frecvent la persoanele adulte de peste 40 de ani.

De ce apare afectiunea

Lichenul plan este o boala autoimuna a carei aparitie se datoreaza actiunii de distructie a limfocitelor T helper asupra proteinelor constitutive ale celulelor pielii si mucoaselor ca urmare a unui răspuns imun exacerbat.

Factorii care actioneaza ca triggeri ai proceselor autoimune si determina aparitia lichenului plan sunt reprezentati de catre:

  • Predispozitia genetica;
  • Traumatisme tegumentare;
  • Infectii virale sistemice (virus hepatic C);
  • Alergiile de contact (lichenul plan al mucoasei orale la contactul tesuturilor cu diverse materiale utilizate in realizarea obturatiilor dentare);
  • Utilizarea anumitor preparate medicamentoase: saruri de aur, quinina, quinidina, captopril, hidroxicloroquina.

Care sunt simptomele lichenului plan

Lichenul plan poate fi clasificat in functie de simptomele care il insotesc dupa cum urmeaza:

  1. Lichenul plan cutanat se manifesta prin aparitia unor leziuni reprezentate de papule tegumentare (pete tegumentare iesite in relief, lucioase, de coloratie violet, dure la palpare care prezinta striuri la suprafata), care provoaca prurit intens.
  2. Lichenul plan oral afecteaza mucoasa bucala si apare frecvent pe interiorul obrajilor si marginile limbii mai rar la nivelul gingiilor sau buzelor. Afectiunea se manifesta prin aparitia eroziunilor si ulceratiilor dureroase la nivelul cavitatii bucale, eritem si descuamare gingivala si uneori inflamatie localizata a gingiilor in apropierea obturatiilor din amalgam.
  3. Lichenul plan vulvar afecteaza organele genitale externe feminine si introitusul vaginal si se manifesta prin prezenta de striuri tegumentare nedureroase dantelate, eroziuni si ulceratii dureroase persistente (lichenul plan eroziv) sau vaginita descuamativa dureroasa. Afectiunea poate determina aparitia zonelor cicatriceale aderente si stenozarea introitusului vaginal si disparitia labiilor mici.
  4. Lichenul plan penian se manifesta prin prezenta de papule lichenoide clasice care formeaza un inel in jurul glandului. Forme mai rare ale afectiunii pot prezenta caractere sclero-atrofice sau erozive.
  5. Lichenul plan eroziv al mucoaselor poate afecta pleoapele, glandele lacrimale, conductul auditiv extern, esofagul, laringele, vezica urinara sau anusul.
  6. Lichenul plano-pilar afecteaza foliculii pilosi ai scalpului si mai rar alte zone ale corpului si pot duce la aparitia alopeciei. Alopecia frontala fibrozanta reprezinta un tip particular de lichen plano-pilar care afecteaza regiunea anterioara a scalpului, fruntea si sprancenele.
  7. Lichenul plan unghial se manifesta la nivelul unghiilor si determina aparitia onicolizei (ingrosarea si dezlipirea unghiei de pe patul unghial).
  8. Lichenul plan pigmentar determina aparitia unor pete brun gri, slab delimitate la nivelul fetei, gatului sau trunchiului si poate fi determinat de expunerea la soare.

Diagnosticul bolii

Diagnosticul de lichen plan este clinic si se stabileste pe baza manifestarilor sale, in anumite situatii insa, fiind necesare realizarea unor investigatii suplimentare reprezentate de catre:

  • Biopsii cutanate prin care se recolteaza fragmente de tesut afectat pentru examinare microscopica (examinarea fragmentelor de tesut recoltate prin biopsie excizionala reprezinta diagnosticul de certitudine al afectiunii care determina modificari histologice specifice la nivelul mucoaselor si a pielii);
  • Teste alergologice de tip patch la pacientii care prezinta afectare gingivala.

Lichenul plan: cauze, forme clinice si tratament

Tratamentul afectiunii

Tratamentul local al afectiunii utilizeaza unguente pe baza de dermatocorticoizi, retinoizi sau inhibitori de calcineurina aplicati la indicatia medicului curant. Infiltratiile intralezionale cu corticoizi sunt efectuate de catre medicul dermato-venerolog si au rol de suprimare ale activitatii limfocitelor T citotoxice.

Tratamentul sistemic in cazul leziunilor severe, generalizate sau rezistente la tratamentele topice aplicate local, utilizeaza corticoizi sistemici cu administrare timp de 1-3 luni cu monitorizare sin partea medicului curant datorita efectelor secundare ale tratamentului si fototerapie UVB.

Afla mai multe:

Data publicării 10.06.2021