Medicover
In absenta unei igiene orale corespunzatare, bacteriile de la nivelul cavitatii bucale se pot supradezvolta cauzand afectiuni gingivale si/sau dentare si pot patrunde in circulatia sistemica generand o serie intreaga de afectiuni in organism. Endocardita, boala cardiovasculara, pneumonia, nasterea complicata si boala Alzheimer reprezinta doar o parte dintre afectiunile care pot fi cauzate de lipsa igienei orale.
Cuprins
- Ce e pericoronarita?
- Cauze pericoronarita
- Simptome pericoronarita
- Tratamentul pericoronaritei
- Complicatii pericoronarita netratata
- Cum prevenim pericoronarita?
Ce e pericoronarita?
Pericoronarita este o infectie localizata a tesutului moale de la nivelul cavitatii bucale, asociata in mod frecvent cu eruptia celei de-a treia pereche de molari (maselele de minte) de la nivelul mandibulei. Diagnosticarea precoce a acestei afectiuni si instituirea tratamentului corespunzator previne instalarea disconfortului algic accentuat si aparitia complicatiilor asociate care pot surveni pe parcurs.
Cauze pericoronarita
Spatiul steril delimitat de coroana dentara si foliculul dentar (denumit si sac pericoronal) de la nivelul caruia se vor forma cementoblastii (celule specializate in sinteza de cement) si fibroblastii (celule care formeaza tesutul parodontal) este expus microflorei orale odata cu eruptia dentara fiziologica.
Aceasta cavitate inconjurata de tesut moale care acopera dintele aflat in eruptie este dificil de igienizat si reprezinta un mediu excelent pentru dezvoltarea bacteriilor anaerobe si facultativ anaerobe. Suplimentar, resturile alimentare acumulate la nivelul acestui spatiu promoveaza supradezvoltarea bacteriana si genereaza inflamatia si infectia la nivelul tesutului moale care reprezinta pericoronarita.
Principalii agenti bacterieni implicati in aparitia pericoronaritei includ:
- Actinomyces oris
- Eikenella corrodens
- Eubacterium nodatum
- Fusobacterium nucleatum
- Treponema denticola
- Eubacterium saburreum.
Un alt factor important implicat in aparitia pericoronaritei care trebuie mentionat este reprezentat de trauma mecanica locala, cauzata in timpul masticatiei de catre dintii contralaterali ce accentueaza inflamatia si cauzeaza durere cu ingreunarea procesului de igienizare orala.
Simptome pericoronarita
Principalele manifestari care intra in alcatuirea tabloului clinic al pericoronaritei sunt reprezentate de:
- Inflamatie si eritem la nivelul tesuturilor moi care delimiteaza molarul partial erupt
- Disconfort algic
- Dificultati de masticatie si la deschiderea gurii
- Gust neplacut
- Halitoza (respiratie urat mirositoare)
- Hipersalivatie
- Sindrom febril. In cazurile severe, pericoronarita poate include pe langa sindrom febril inflamarea ganglionilor limfatici regionali, dificultati de deglutitie si constituirea de abcese care necesita incizie si drenaj corespunzator.
Severitatea manifestarilor clinice determina caracterul acut sau cronic al pericoronaritei si influenteaza managementul terapeutic abordat de catre medicul stomatolog.
Tratamentul pericoronaritei
Optiunile de tratament ale pericoronaritei variaza in funcție de severitatea manifestarilor pacientului si prezenta sau absenta complicatiilor asociate si pot include:
- Irigatii cu solutii antiseptice (solutie salina, apa, clorhexidina, apa oxigenata), antiinflamatoare si analgezice pentru a stopa progresia inflamatiei, a durerii si a supradezvoltarii bacteriilor patogene
- Drenarea colectiei purulente in conditii de anestezie locala
- Operculotomie - procedura care are ca scop indepartareea tesutului moale (gingiei) care acopera molarul aflat in eruptie si poate fi efectuata cu ajutorul bisturiului, laserului, electrocauterului sau radiofrecventei de ablatie. Aceasta metoda de tratament se adreseaza doar molarilor partial erupti care sunt pozitionati corect la nivelul maxilarului
- Extractia molarului de minte este practicata in situatia in care acesta este impactat si predispune la recidiva pericoronaritei si la aparitia complicatiilor pe termen lung si scurt
- Administrarea de antialgice orale si/sau locale (sub forma injectabila sau unguent) pentru ameliorarea disconfortului dureros
- Medicatie antibiotica sistemica pentru a preveni diseminarea germenilor bacterieni de la nivelul cavitatii bucale in circulatia sistemica.
Complicatii pericoronarita netratata
Complicatiile care pot surveni in evolutia pericoronaritei severe neadresate medicului stomatolog include, pe langa constituirea de abcese, celulita faciala, osteomielita si impactarea molarului de minte care se poate orienta incorect datorita spatiului limitat ce ii ingreuneaza eruptia completa. Cariile dentare si gingivita constituie alte complicatii care pot fi favorizate de pericoronarita netratata in mod corespunzator.
Cum prevenim pericoronarita?
- Practicarea unei igiene orale corespunzatoare prin periajul dentar corect efectuat de cel putin 2 ori pe zi, urmat de utilizarea atei interdentare si a dusului bucal si/sau apa de gura constituie principala modalitate de a preveni infectiile stomatologice.
- Prezentarea cat mai rapida la medicul stomatolog la aparitia oricarei manifestari care ar putea indica existenta unei inflamatii/infectii la nivel oral constituie alta metoda de prevenire a complicatiilor ireverisbile (pierderea dintilor) si a celor sistemice care apar ca urmare a diseminarii germenilor bacterieni din cavitatea bucala la nivelul torentului sangvin.
- Extractia preventiva a celui de al treilea molar poate reprezenta o optiune viabila de evitarea a pericoronaritei la pacientii in cazul carora radiografia dentara evidentiaza prezenta unui molar impactat care nu beneficiaza de alta modalitate de tratament.
Referinte:
