Prolaps uterin - optiuni de tratament

Prolapsul uterin reprezinta o conditie medicala care apare in contextul slabirii fibrelor musculare si a ligamentelor ce intra in alcatuirea planseului pelvin al persoanelor de sex feminin. Ca urmare a acestor modificari anatomice, uterul se deplaseaza inferior si poate protruziona prin intermediul vaginului. Prolapsul uterin este frecvent intalnit la persoanele de sex feminin aflate la menopauza care au avut mai multe nasteri pe cale vaginala de-a lungul perioadei fertile.
Prolaps uterin - optiuni de tratament

Cuprins

Formele incipiente de prolaps vaginal care nu interfera cu activitatile zilnice ale pacientei si nu ii afecteaza calitatea vietii, pot fi monitorizate cu atentie fara aplicarea de tratament specific. Formele grave de prolaps uterin care implica protruzia accentuata a uterului in afara vaginului, necesita tratament chirurgical pentru restabilirea conformatiei fiziologice a organelor genitale si consolidarea acestora.

Cauzele prolapsului uterin

Principalele cauze care favorizeaza aparitia prolapsului uterin sunt reprezentate de:

  • Menopauza - femeile aflate la menopauza prezinta o pierdere a tonicitatii fibrelor musculare si ligamentare din cauza declinului hormonal al estrogenului, specific acestei perioade.
  • Multiparitate - nasterile multiple pe cale vaginala sau cele distocice (dificile, cu travaliu prelungit sau cu feti mari) sau cele care necesita aplicare de forceps.
  • Nastere pe cale naturala la femeile fertile aflate dupa a patra decada de viata.
  • Supraponderabilitatea
  • Constipatia cronica
  • Afectiuni pulmonare conice care asociaza tuse persistenta
  • Practicarea sporturilor de performanta care presupun ridicarea de greutati sau activitatile profesionale solicitante din punct de vedere fizic.

Factorii de risc implicati in mod frecvent in aparitia prolapsului uterin sunt:

  • Apartenenta rasiala - femeile hispanice si rasa alba prezinta predispozitie crescuta la acest tip de afectiune.
  • Antecedentele familiale - existenta in familie a unei rude diagnosticate cu o boala de tesut conjuctiv creste riscul de aparitie al prolapsului uterin.
  • Antecedentele patologice personale - efectuarea de interventii chirurgicale extinse la nivel pelvin creste riscul de aparitie al prolapsului uterin.

Prolapsul uterin dupa nastere

Prolapsul uterin dupa nastere reprezinta o complicatie secundara tulburarilor de statica pelvi-genitala cunoscute si sub denumirea de ruptura de perineu. Ruptura de perineu reprezinta sfasierea perineului, tesutul care sustine organele pelvine si apare in majoritatea cazurilor la femeile cu nasteri multiple pe cale naturala. Tulburarile de statica pelvi-genitala se manifesta tarziu dupa nastere si apar mai frecvent la gravidele care nasc acasa neasistat ori la cele care prezinta sarcina multipla (gemeni, tripleti).

Prolapsul genital ca si complicatie a rupturii de perineu poate fi clasificat in 3 grade in functie de gravitate dupa cum urmeaza:

  • Prolaps uterin de grad 1 presupunea coborarea uterului pana in la nivelul treimii superioare a vaginului.
  • Prolaps uterin de gradul 2 implica prezenta uterului la nivelului introitului vaginal (intre labii)
  • Prolaps uterin de gradul 3 - se manifesta prin coborarea completa a uterului impreuna cu peretii vaginali in afara vulvei.

Prolapsul uterin evolueaza lent de-a lungul timpului, insa nu toate femeile cu nasteri vaginale multiple dezvolta acest tip de afectiune.

Simptomele prolapsului uterin

Prolapsul uterin minor este asimptomatic si in majoritatea situatiilor nu interfera cu activitatile zilnice ale pacientei si nu ii afecteaza calitatea vietii. Prolapsul uterin moderat sau sever poate determina aparitia simptomatologiei suparatoare pentru pacienta reprezentata de:

  • Senzatie de greutate sau de tractiune dureroasa la nivelul pelvisului
  • Senzatia de golire incompleta a vezicii urinare dupa mictiune
  • Incontinenta urinara - pierderi involuntare de urina in timpul efortului fizic, tusei, stranutului sau rasului - activitati care implica contractia musculaturii abdominale
  • Dificultati de defecare sau necesitatea de a exercita presiune la nivelul vaginului pentru a defeca
  • Perceperea uterului prolabat in afara vulvei sub forma de minge
  • Presiune sau durere la nivel lombar
  • Scaderea libidoului.

Strategii de preventie prolaps uterin

Printre strategiile adoptate pentru a evita aparitia prolapsului uterin se numara:

  • Prevenirea si tratarea constipatiei cronice prin respectarea unui regim alimentar bogat in fibre alimentare vegetale si consumul adecvat de lichide
  • Evitarea activitatilor casnice si/sau profesionale care presupun ridicarea repetata de greutati; controlarea posturii in timpul ridicarii de greutati prin incordarea gambelor si coapselor, fara implicarea musculaturii pelvine si a celei lombare
  • Evitarea fumatului si tratarea corespunzatoare a afectiunilor respiratorii care pot evolua cu tuse recurenta.
  • Mentinerea unei greutati corporale adecvate inaltimii.

Optiuni de tratament in functie de gradul afectiunii

Optiunile de tratament in cazul acestei afectiuni variaza in functie de gradul de prolabare al uterului. In situatiile in care afectiunea nu interfera cu activitatile zilnice ale pacientei, tratamentul nu este necesar.

Atunci cand manifestarile devin insa suparatoare se poate opta pentru efectuarea de exercitii fizice pentru intarirea musculaturii planseului pelvin sau utilizarea dispozitivelor medicale pentru sustinerea uterului si a peretilor vaginali.

Gimnastica si exercitii pentru intarirea planseului pelvin

Exercitiile Kegel reprezinta tehnici care contribuie la tonifierea musculaturii pelvine pentru o mai buna sustinere a organelor interne aflate superior de aceasta. Exercitiile Kegel au fost recomandate femeilor inca din 1940 dupa ce au fost descoperite de ginecologul Arnold Kegel. Gimnastica perineala Kegel consta in aplicarea unei tehnici simple alcatuita din 3 etape:

  • Ridicarea planseului pelvin prin incordarea muschilor aferenti
  • Mentinerea planseului pelvin in pozitia obtinuta prin incordare
  • Relaxarea planseului urmata de reluarea pasilor anteriori.

Se recomanda inceperea exercitiilor cu miscari scurte, repetitive, initial in numar redus, cu cresterea treptata a duratei si gradului de dificultate al antrenamentului. Este de preferat ca acest tip de gimnastica pelvina sa fie efectuata 3 ori pe zi, in 3-4 seturi a cate 10 contractii, pacienta putand sa creasca gradual numarul de contractii si durata mentinerii acestora.

Dispozitive tehnico-medicale pentru reducerea prolapsului uterin

Pesarul reprezinta un dispozitiv medical sub forma de inel care dupa introducerea in vagin sustine peretii vaginal si uterul ameliorand prolapsul uterin. Dimensiunile si forma pesarului vaginal difera in functie de necesitatile fiecarei paciente insa, un pesar plasat corespunzator nu trebuie sa creeze disconfort.

Pesarul ca tratament reprezinta o alternativa de temporizare a interventiei chirurgicale reparatorii in cazul pacientelor cu prolaps uterin. Aceste dispozitive medicale trebuie schimbate la 4 sau 6 luni de catre pacienta sau de catre medicul ginecolog.

Exista mai multe tipuri de dispozitive vaginale care pot fi utilizate in cazul prolapsului uterin si anume:

  • Pesar circular sub forma de inel gros
  • Pesar sub forma de inel prevazut cu suport aditional in centru
  • Inel pentru incontinenta urinara-prezinta un suport aditional pentru sustinerea uretrei
  • Pesar cu extra suport pentru prolapsul uterin avansat
  • Pesar de silicon-inel de silicon moale care poate fi utilizat ca alternativa la anumite paciente in locul dispozitivelor tari de plastic.

Inainte de insertia pesarului, medicul ginecolog va efectua o examinare clinica a pacientei pentru a evalua gradul prolapsului uterin si necesitatile individuale ale acesteia. Dupa montarea pesarului, medicul poate solicita pacientei sa se ridice in picioare si sa efectueze cativa pasi, sa se aplece sau sa tuseasca pentru a verifica daca dispozitivul este confortabil si bine fixat. In anumite situatii, pacienta este rugata sa mearga la toaleta si sa urineze pentru a se asigura ca dispozitivul nu exercita presiune asupra uretrei si permite evacuarea corespunzatoare a vezicii urinare.

Tratamentul chirurgical pentru reducerea prolapsului vaginal

Interventia chirurgicala pentru reducerea prolapsului uterin implica repararea planseului pelvin prin consolidarea fibrelor musculare si a ligamentelor slabite. Acest tip de interventie chirurgicala se realizeaza la pacientele tinere cu grad mic de prolaps uterin si implica restaurarea structurilor anatomice slabite cu tesuturi proprii ale bolnavei.

Tratamentul chirurgical de restaurare cu mese sintetice este recomandat formelor avansate de prolaps uterin si presupune utilizarea de tesaturi din fibre sintetice, ce realizeaza un suport cu ajutorul caruia fibroblastele (celulele de reparare ale organismului) reconstruiesc fasciile si ligamentele deteriorate. Frecventa de respingere a acestor mese sintetice este scazuta (sub 15%), iar rata de succes a interventiei chirurgicale ajunge pana la 85-95%.

In anumite situatii se poate opta pentru histerectomie (indepartarea totala a uterului), mai ales in situatiile in care pacienta asociaza o alta patologie uterina de tipul fibroamelor sau ale endometrului - hiperplazie de endometru, polipi endometriali.

 

Data publicării 22.11.2022