Rolul fluctuatiilor hormonale in aparitia anxietatii la menopauza

Pentru unele femei menopauza este o etapa marcata de inconveniente minore, in timp ce alte femei se confrunta cu simptome semnificative care le afecteaza profund calitatea vietii. Schimbarile majore prin care trece organismul influenteaza starea de bine, fizic si psihic, variind de la surplus ponderal, bufeuri si tulburari de somn, la probleme de concentrare si memorie, schimbari bruste de dispozitie si anxietate fara motive aparente. Anxietatea poate aparea atat in perimenopauza, cat si la menopauza, fiind provocata de nivelurile fluctuante ale hormonilor, in special ale estrogenului, care afecteaza neurotransmitatorii - substantele chimice ce transmit semnale intre celulele creierului.
Rolul fluctuatiilor hormonale in aparitia anxietatii la menopauza

Impactul modificarilor hormonale variaza considerabil de la persoana la persoana, astfel incat fiecare experienta va fi unica.

Cuprins

Menopauza si anxietatea

Exista cateva studii care s-au concentrat pe legatura dintre menopauza si anxietate din diverse perspective precum: relatia dintre menopauza si tulburarea de panica, relatia dintre anxietate si simptomele vasomotorii specifice menopauzei (bufeuri, transpiratii nocturne frisoane/ senzatia de frig), factorii care pot avea o influenta asupra simptomatologiei - atitudinea femeii fata de menopauza, optimismul, schimbarile in viata de familie.

  • In ciuda lipsei de dovezi concrete, unii autori au sugerat ca tranzitia catre menopauza este perioada cu mai mare risc pentru exacerbarea anxietatii.
  • Un alt studiu, The Study of Women’s Health Across the Nation, a evidentiat faptul ca perimenopauza este asociata cu risc crescut de reaparitie a tulburarii depresive majore.
  • Cu toate ca simptomele vasomotorii ale menopauzei sunt larg cunoscute si acceptate, consecintele in plan psihologic au fost mai putin explorate.
  • Ramane o controversa daca anxietatea constituie o urmare a bufeurilor ori era anterioara aparitiei simptomelor.
  • Menopauza poate creste vulnerabilitatea la anxietate si depresie prin fluctuatiile estrogenului care interactioneaza cu neurotransmitatori ca serotonina si GABA (acidul gamma-aminobutiric), cu rol in reglarea starii de spirit, apetitului, somnului. De asemenea, GABA este implicat in activitatea neuronala, ajutand la reducerea starilor de tensiune si mentinerea echilibrului relaxare-tensiune. Fluctuatiile estrogenului pot reduce activitatea GABA, contribuind astfel la hiperexcitabilitate neuronala si favorizarea aparitiei anxietatii, iritabilitatii si a tulburarilor de somn.
  • Cercetarile intreprinse pana in momentul de fata nu ofera date precise cu privire la prevalenta anxietatii in randul femeilor aflate la menopauza si nici nu justifica integrarea anxietatii de menopauza intr-un manual de clasificare si diagnosticare a tulburarilor mintale.

Ingrijorarea constanta, starile de tensiune excesiva, aparitia fricilor nefondate, senzatia de a nu putea face fata cerintelor cotidiene, probleme de concentrare, deznadejdea si schimbarile bruste de dispozitie sunt printre cele mai frecvente simptome ale anxietatii resimtite in timpul menopauzei.

Anxietatea se poate manifesta si prin simptome fizice precum palpitatii, transpiratie excesiva, dureri de cap, dificultati de respiratie/ senzatie de lipsa de aer, tensiune musculara, oboseala cronica si dureri de stomac ori alte probleme digestive (diaree, constipatie).

Cum ne influenteaza neurotransmitatorii starea de spirit?

Neurotransmitatorii actioneaza ca mesageri chimici ai corpului, produsi de neuroni, ei faciliteaza comunicarea intre celule. Neurotransmitatorii transmit semnale de la o celula nervoasa (neuron) la alte celule tinta - neuroni, celule musculare sau glande. Aceasta transmitere a mesajelor joaca un rol esential in procesele care ne permit sa percepem si sa experimentam senzatii, precum durerea, temperatura, placerea si altele. Mesajele transmise catre celulele tinta pot declansa 3 tipuri de raspuns:

  • Excitator – neurotransmitatorii care stimuleaza celula si o fac sa trimita mesajul mai departe, adica sa continue comunicarea. Exemple de neurotransmitatori excitatori sunt glutamatul, epinefrina si norepinefrina.
  • Inhibitor - neurotransmitatorii inhibitori opresc sau incetinesc transmiterea mesajului. GABA, glicina si serotonina sunt exemple de neurotransmitatori inhibitori.
  • Modulator – neurotransmitatorii care influenteaza modul in care alte substante chimice isi fac efectul. Ei ajusteaza modul in care neuronii comunica si pot afecta mai multe celule in acelasi timp. Dopamina si acetilcolina sunt exemple de neuromodulatori.

Nivelul scazut de estrogen poate duce la diminuarea productiei de serotonica, de aceea femeile aflate in perimenopauza si menopauza prezinta un mai mare risc de tulburari de dispozitie.

Scaderea estrogenului poate reduce si activitatea GABA, ceea ce poate duce la o crestere a excitabilitatii neuronale si la o mai mare predispozitie pentru anxietate si iritabilitate. Nivelurile scazute de progesteron, in special in perimenopauza si menopauza, pot reduce „efectul calmant” al GABA, crescand anxietatea, stresul si problemele de somn.

Estrogenul poate influenta sinteza si eliberarea dopaminei (implicata in procesele cognitive si in reglarea recompensei si a motivatiei), iar nivelurile scazute de estrogen pot afecta aceste procese, contribuind, de asemenea, la schimbari de dispozitie si dificultati cognitive.

Alte posibile cauze ale anxietatii in timpul menopauzei

Chiar daca organismul trece prin schimbari majore, rutinele si activitatile zilnice nu se opresc, evenimente si intamplari importante continua sa apara si dupa menopauza. Stresul, schimbarile in viata de familie, alte probleme de sanatate aparute, exacerbate de modificarile hormonale pot favoriza simptomele anxietatii.

Totodata, gandurile cu privire la debutul menopauzei si potentialele manifestari ale acesteia pot cauza anxietate. Multe femei nu stiu cum se va schimba corpul lor in timpul menopauzei, ceea ce poate determina aparitia si amplificarea anxietatii.

In plus, exista o multime de informatii despre simptomele fizice ale menopauzei, in vreme ce dificultatile emotionale sunt mai putin cunoscute si dezbatute. Pe langa acest aspect, teama de prejudecati, lipsa de intelegere, discriminarea si stereotipurile negative pot limita discutiile despre anxietate si alte dezechilibre in plan psihologic, ceea ce adanceste problema.

Cand trairile devin coplesitoare si apare sentimentul ca nu mai pot fi gestionate este recomandat sa ne indreptam catre un profesionist in sanatate mintala.

Menopauza in societatile moderne si nevoia de servicii medicale dedicate

Varsta medie la care femeile intra la menopauza difera usor de la zona la zona si este influentata si de alti factori genetici si de mediu. Cu toate ca in general se considera ca varsta medie la care se instaleaza menopauza este 51 de ani, este bine de stiut ca poate sa apara mai devreme, incepand cu varsta de 40 de ani sau mai tarziu, dupa 50 - 51 de ani. Genetica, stilul de viata, prezenta unor patologii si chiar etnia influenteaza debutul menopauzei, dar si simptomatologia femeii.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca un procent mare de femei aflate la menopauza sunt active in campul muncii, ceea ce implica constrangeri si tensiuni atat din punct de vedere personal, psihologic, cat si social si economic. In tarile occidentale piata muncii progreseaza si se schimba rapid. Participarea femeilor la forta de munca a crescut, la fel si procentul femeilor care lucreaza cu norma intreaga, iar varsta de pensionare este in crestere si ea.

Speranta de viata a femeilor (73,8 ani la nivel global in 2021), asteptarile societatilor moderne cu privire la activitatea profesionala si performanta (ce poate pune presiune suplimentara asupra femeilor) au schimbat perspectiva din care ne raportam la aceasta etapa a vietii. Menopauza se instaleaza adesea intr-o faza critica a carierei, adesea, intervalul 45-50 de ani la femei corespunde cu avansarea in pozitii de conducere de top. In prezent, femeile experimenteaza menopauza intr-un context social si profesional complet nou comparativ cu generatiile anterioare. Afla mai multe despre cum sa gestionezi simptomele menopauzei si sa mentii performanta profesionala

Gestionarea simptomelor precum anxietatea, insomnia, tulburarile cognitive simultan cu sarcini profesionale solicitante reprezinta o provocare, nevoia de a aborda intr-o maniera deschisa menopauza si efectele produse devine un punct esential in societate, dar si de a concepe politici si programe dedicate femeilor.

Este adevarat ca anumite manifestari clinice asociate menopauzei pot avea si alte cauze medicale, totusi, de multe ori apar pe neasteptate stari de slabiciune, dureri de cap, simptome digestive si insomnie. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care este indicat ca femeile sa aiba acces la evaluari de specialitate complete si personalizate.

Clinica de Menopauza din cadrul Centrului de Sanatate a Femeii Medicover Mediplus asigura servicii integrate dedicate femeilor aflate in aceasta etapa a vietii – menopauza. Echipa medicale cu expertiza ofera consulturi interdisciplinare, examinari detaliate, investigatii si indicatii terapeutice individualizate, avand in vedere istoricul medical al pacientei si riscul de a dezvolta afectiuni asociate menopauzei: tulburari metabolice, tulburari neurocognitive, tulburari uro-ginecologice, osteoporoza si afectiuni cardiovasculare.

Din punctul de vedere al bunastarii mintale, este bine de punctat faptul ca atunci cand anxietatea si starile depresive influenteaza negativ viata de zi cu zi, creand dificultati in relatiile interpersonale ori la locul de munca, se recomanda consultarea unui specialist, psiholog sau psihoterapeut cu experienta si cunostinte solide in implicatiile psihologice ale menopauzei. Gandurile negative care persista si lipsa unui confident pot amplifica starile de anxietate si depresie si pot conduce la agravarea simptomelor.

 

Referinte:

Data publicării 26.09.2024