Simptomele traumei psihologice si efectele asupra sanatatii

Din punct de vedere psihologic, trauma reprezinta efectul cumulativ al unor evenimente deosebit de stresante asupra calitatii vietii cotidiene ale individului. Manifestarile atesta faptul ca organismul a fost supus unor experiente coplesitoare, percepute in anumite situatii ca amenintatoare de viata, care au determinat persoana in cauza sa adopte comportamente si moduri de gandire care sa tina in permanent sub control dezechilibrul produs.
Simptomele traumei psihologice si efectele asupra sanatatii

Cuprins

Cum se manifesta o trauma psihologica?

Manifestarile emotionale si psihologice care apar ca urmare a traumei psihice sunt polimorfe si pot include:

  • Stare initiala de soc
  • Negare a evenimentelor
  • Stare de confuzie
  • Dificultati de concentrare
  • Furie
  • Iritabilitate
  • Schimbari de dispozitie
  • Anxietate
  • Sentimente de tristete
  • Retragerea din viata sociala.

Din punct de vedere fizic, traumele psihice pot genera:

  • Insomnii
  • Cosmaruri
  • Hiperreactivitate (persoana tresare usor)
  • Tulburari de alimentatie (bulimie, binge eating)
  • Senzatie de oboseala permanenta
  • Tulburari ale ritmului cardiac (palpitatii)
  • Dureri nespecifice la nivelul intregului corp si tensiune musculara.

Adictiile si comportamentele de evitare care implica anumite persoane sau locuri asociate evenimentului traumatizant constituie alte manifestari descrise la persoanele cu traume psihice.

In anumite situatii, manifestarile se remit spontan (dispar de la sine) dupa o perioada de cateva saptamani de la evenimentul care a generat trauma psihica insa, uneori acestea afecteaza calitatea vietii individului, intrand in alcatuirea tabloului clinic specific PTSD post traumatic stress disorder.

Conform rezultatelor publicate in urma studiilor desfasurate de catre National Center for Post Traumatic Stres, aproximativ 8 din 100 de persoane vor prezenta manifestari specifice PTSD la un anumit moment in viata, ca urmare a unei experiente traumatizante care poate fi reprezentata de abuz fizic sau sexual, accidente, dezastre/calamitati sau pandemie.

Traumele psihice la copii – cum le recunoastem?

Principalele manifestari ale copilului care atrag atentia asupra unei traume psihice include:

  • Comportamentele de evitare ale stimulilor asociati evenimentului traumatic - persoane, locuri, obiecte, activitati
  • Reactivitate crescuta a celui mic - tresare usor, se sperie
  • Anxietatea legata de posibilitatea retrairii momentului traumatic manifestata in diferite momente ale zile.

Cu toate acestea, majoritatea copiilor care au fost expusi unei traume psihice participa la programele educationale, socializeaza bine si relationeaza cu familia fara a prezenta modificari vizibile de comportament si/sau gandire.

Exista insa si situatii in care copilul cu traume psihice prezinta manifestari care mimeaza depresia la adult (inapetenta, mancat compulsiv, accese de furie nejustificata, dificultati de concentrare si interactiune verbala diminuata) sau asociaza simptome anxioase legate de frica de abandon parental.

Cauze si factori de risc traume psihice

Traumele psihice pot fi cauzate de o serie de factori care pot include:

  • Evenimente singulare care implica accidente, vatamare corporala sau atacuri fizice violente, impactul psihic si emotional al acestora fiind invres proportional cu varsta individului la care au avut loc (daca evenimentul a avut loc în copilărie, urmarile sunt mai grave in viata de adult).
  • Evenimente repetate care presupun expunerea constanta la stres, asa cum este situatia persoanelor care provin din cartiere rau famate, celor care sufera de patologii cronice cu evolutie indelungata, copiii supusi fenomenului de bullying si cei neglijati de catre parinti, dar si adultii expusi violentei domestice.
  • Traume ascunse, care pot fi usor trecute cu vederea de catre pacient, de tipul interventiilor chirurgicale majore care au loc pe parcursul primilor 3 ani de viata, decesul subit al unei persoane apropiate, despartirea traumatizanta de partenerul de viata sau experimentarea unei situatii umilitoare sau deosebit de dezamagitoare (in special daca situatia a fost creata in mod deliberat de catre o persoana rau intentionata).

Dezvoltarea mecanismelor de coping pentru a depasi trauma psihica asociata dezastrelor naturale constituie un proces deosebit de complex si dificil chiar si în cazul in care individul nu a fost implicat/afectat in mod direct in evenimentul respectiv.

Chiar daca o persoana nu este supusa in mod direct unui atac terorist, calamitate naturala, accident feroviar, violente de strada sau razboaie din diferite motive (religioase, politice, economice), expunerea zilnica la stirile alarmiste din mass media are un impact major asupra sanatatii psihice si creeaza in timp manifestari specifice traumelor psihice ca si cand ar fi fost experimentate direct si personal.

Din punct de vedere biologic, trauma psihica genereaza o serie de modificari care includ:

  • Alterarea functiei sistemului limbic - structuri cerebrale situate in regiunea mediana si profunda a creierului care regleaza emotiile, mecanismele de recompensa si adictie, participa la asigurarea memoriei de lunga durata, a celei spatiale, influenteaza tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, moduleaza senzatia de foame si nu numai.
  • Modificari ale activitatii axei hipotalamo-hipofizare-suprarenale responsabila de variatiile serice ale cortizolului.
  • Dereglarea functiei neurotransmitatorilor care asigura functionarea mecanismelor de excitare si a sistemelor opioide endogene.

Traume ascunse

Traumele psihice ascunse apar ca urmare a unor evenimente experimentate in copilarie, a caror amintire este reprimata de individul adult care utilizeaza amnezia disociativa ca mecanism de aparare in fata stresului emotional la care a fost expus. Reprimarea traumelor din copilarie constituie un proces involuntar si inconstient care permite individului sa isi desfasoare activitatile cotidiene fara a fi coplesit de sentimente si ganduri negative.

Traumele ascunse pot fi generate de o multitudine de evenimente negative petrecute in copilarie care pot include:

  • Abuz fizic/sexual
  • Incest
  • Abuz emotional
  • Neglijare parentala
  • Istoric familial de boli psihice
  • Divortul parintilor
  • Adictii in familie sau violenta in familie (de regula figura materna este abuzata de catre tata).

Persoanele care au trait o experiență traumatizanta sau au fost supuse unui eveniment negativ sunt incapabile sa isi aminteasca perioade mai lungi sau mai scurte din copilarie (uneori chiar ani), amnezia disociativa fiind intalnita la mai mult de jumatate dintre acesti indivizi.

Din punct de vedere al echilibrului emotional si al manifestarilor clinice, persoanele cu traume ascunse pot prezenta atacuri de panica, flashback-uri de tip PTSD, emotii negative de tipul furiei, dezgustului, rusinii si comportamente de evitare ale triggerilor care apar cand isi amintesc momente sau trairi traumatice din copilarie.

Cum afecteaza traumele psihice viata unei persoane pe termen lung?

Pe termen lung traumele psihice pot genera aparitia unor manifestari severe:

  • Senzatie de oboseala permanenta in absenta efortului fizic/intelectual sustinut
  • Cosmaruri
  • Insomnie
  • Frica de recurenta (a evenimentelor traumatice experimentate)
  • Anxietate accentuata
  • Depresie
  • Evitarea emotiilor (dificultati de atasament).

Adoptarea unor comportamente nocive de coping (adictii de alcool, substante sau de munca), tulburarile de alimentatie (binge eating, anorexie) si auto-vatamarea, constituie alte mecanisme de coping nocive care pot fi adoptate de catre persoanele cu traume psihice cu scopul de a usura povara emotionala exercitata de evenimentele negative.

Interventia terapeutica

Desensibilizarea si reprocesarea prin miscari oculare EMDR si terapia cognitiv comportamentala constituie principalele modalitati prin care psihoterapeutul ajuta persoanele sa depaseasca traumele psihice, pe de o parte prin amintirea evenimentului traumatic si intelegerea efectului pe care il are acesta in viata cotidiana, iar pe de alta parte prin adoptarea unor comportamente benefice de coping in momentele critice.

Interventia terapeutica in cazul persoanelor cu traume psihice poate fi dificila din punctul de vedere al pacientului deoarece implica renuntarea la mecansimele de coping adoptate de tipul „lupta si fugi” sau al amneziei disociative, cu scopul de a invata comportamente benefice, utile in gestionarea emotiilor negative si al relatiilor cu cei din jur.

Sanatatea emotionala constituie o parte integrata a sanatatii globale care consta in constientizarea emotiilor si capacitatea unei persoane de a gestiona si de a-si exprima trairile intr-o maniera adecvata. O persoana sanatoasa din punct de vedere emotional este capabila sa proceseze in mod optim emotiile indiferent de natura acestora, astfel incat acestea sa nu influenteze in mod negativ calitatea vietii pe termen scurt si lung.

Nerecunoasterea sau neadresarea catre psihoterapeut a eventualelor modificari de comportament sau gandire care pot anunta existenta unei traume psihice poate degenera in timp, cu aparitia suferintelor fizice ca urmare a actiunii nocive asupra organismului a mecanismelor de coping neadecvate.

 

Referinte:

Data publicării 16.10.2024