Tot ce trebuie sa stii despre Bronhoscopie

Afla mai multe despre ce este bronhoscopia, cum se efectueaza, cum trebuie sa te pregatesti, cat dureaza si ce trebuie sa faci dupa examinare.

Ce este bronhoscopia?

Bronhoscopia este o investigatie nedureroasa, intr-o oarecare masura neplacuta dar nepericuloasa.

Videofibrobronhoscopia presupune explorarea arborelui bronsic cu ajutorul unui aparat subtire si flexibil numit fibrobronhoscop. El are forma unui tub cu diametrul exterior de 5,2 sau 6 mm pentru adulti si care are in varf o camera video cu care medicul poate vizualiza interiorul arborelui bronsic pe un monitor.

Pentru ce este utila bronhoscopia?

Bronhoscopia se efectueaza in principal pentru:

  • recoltare biopsii din tumori pulmonare/mediastinale cu expresie endobronsica/abordabile endoscopic
  • recoltare aspirat bronsic pentru citologie, flora nespecifica si specifica - scop diagnostic
  • explorare endobronsica pentru aprecierea operabilitatii tumorilor pulmonare
  • toaleta bronsica, aspirare secretii bronsice in boli supurative pulmonare
  • diagnostic si localizare sursa hemoptizii
  • extragere corpi straini endobronsici

Cum se efectueaza o bronhoscopie?

Bronhoscopia este efectuata de un medic pneumolog care are competenta in endoscopie bronsica, ajutat de o asistenta.

Ti se va cere sa semnezi un formular de consimtamant prin care medicul are permisiunea sa faca investigatia. Citeste cu atentie formularul si pune intrebari, daca ceva nu este clar.

Fibrobronhoscopul se introduce pe gura (sau nas), apoi prin faringe, laringe, trahee si bronhii principale, lobare, segmentare pana la nivelul bronhiilor subsegmentare care au calibrul suficient de mare cat sa permita trecerea aparatului.

Prin canalul aparatului care are 2 mm diametru, se pot recolta secretii bronsice prin aspiratie sau microlavaj bronsic, din care se pot efectua mai multe analize cum ar fi: examen citologic, bacteriologic, micologic sau se poate cauta prezenta bacilului Koch.

De asemenea, se pot face biopsii din leziuni cu ajutorul unei pense de biopsie ce preleveaza fragmente de 1-2 mm. Aceasta manevra este nedureroasa deoarece in arborele bronsic nu sunt receptori pentru durere. Biopsia recoltata va fi trimisa la laborator pentru examinarea la microscop si identificarea exacta a tipului de leziune pulmonara.

Uneori se instileaza o cantitate mica de ser fiziologic cu care se spala o portiune din plaman si care este imediat reaspirat si trimis la laborator pentru analize. Aceasta este ceea ce se numeste un lavaj bronhoalveolar. Se efectueaza in centre specializate care pot prelucra imediat lichidul de lavaj, deoarece se numara tipurile de celule viabile prezente in lichidul recoltat.

De asemenea este posibil sa ti se recolteze dintr-o zona suspecta celule printr-o metoda numita brosaj (periere cu o perie fina a regiunii respective).

Cum te pregatesti pentru bronhoscopie?

  • ia cu tine toate documentele medicale legate de afectiunea pulmonara, in special filme radiologice sau computer-tomografii (mai ales CD-ul)
  • nu fuma in ziua examinarii
  • nu consuma alimente si bauturi cu cel putin 6 ore inaintea efectuarii bronhoscopiei
  • nu consuma guma de mestecat sau bomboane
  • ia-ti medicatia obisnuita cu putina apa (chiar si pe stomacul gol)
  • anunta medicul daca iei tratament anticoagulant cu trombostop, sintrom, sau antiagregant plachetar cu plavix, aspirina, daca suferi de tulburari ale coagularii sangelui, boli sanguine sau hemoragii frecvente (sangerare din nas). Tratamentul anticoagulant oral (trombostop sau sintrom) trebuie oprit cu 5 zile inaintea efectuarii bronhoscopiei cu biopsie, din cauza riscului de sangerare. Consulta medicul care ti-a prescris acest tratament. S-ar putea sa fie nevoie de inlocuirea lui temporara cu tratament injectabil (heparinic) in aceste 5 zile.
  • anunta medicul daca esti alergic la xilina/lidocaina

Inainte de examinare ti se va face anestezie locala prin pulverizarea in interiorul gurii si a gatului a unui anestezic de contact similar cu cel folosit in stomatologie: lidocaina sau xilina, 10%. Te va ustura gatul pentru cateva secunde, apoi va ramane o senzatie de amorteala.

In continuare medicul iti va instila la nivelul gatului xilina mai diluata (2%), care nu mai ustura, pentru a iti anestezia gatul pana la corzile vocale. Este important sa nu inghiti si sa respiri pe gura cand ti se face anestezia. Aceasta manevra este mai neplacuta dar necesara pentru un confort maxim in timpul examinarii. Secretul este sa respiri continuu, calm si adanc pe gura nu pe nas si sa nu faci pauze in respiratie pentru a nu inghiti anestezicul care iti poate provoca greata daca este inghitit. Senzatia de nod in gat este datorata anesteziei, este normala si cu cat este mai pronuntata cu atat vei suporta mai usor examinarea.

Cat dureaza bronhoscopia?

Bronhoscopia (examinarea propriuzisa) are o durata variabila, intre 5 si 15 minute. Cu tot cu anestezie si pana cand primesti rezultatul scris (descrierea leziunilor observate de medic) dureaza aproximativ o ora.

Cand este nevoie de bronhoscopie?

Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica:

  • orice afectiune respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza;
  • suspiciunea de cancer bronho-pulmonar;
  • orice sindrom bronsitic (tuse) care treneaza peste 2 saptamani si care nu are o cauza cunoscuta;
  • orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta;
  • orice infectie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacteriologic;
  • orice hemoptizie de cauza necunoscuta;
  • corpi straini endobronsici, aspirat de diverse substante;
  • hipersecretie bronsica (mucoviscidoza, bronsectazii supurate, status post bronhoplegie etc.);
  • pneumopatii interstitiale difuze pentru efectuarea lavajului bronhoalveolar;
  • stenoze traheale si bronsice, post traumatice, post intubatie prelungita, cicatriceale etc.
  • dischinezie traheo-bronsica.

Ce complicatii pot aparea?

Eventualele complicatii sunt foarte rare:

  • reactii alergice la produsele anestezice: destul de rar. Anunta medicul daca esti alergic la xilina;
  • aparitia unei mici sangerari (in special dupa biopsie): se opreste de cele mai multe ori spontan sau cu un minim tratament. Riscul este mai mare daca urmezi tratament anticoagulant;
  • anunta medicul daca iei trombostop sau sintrom;
  • Infectii transmise prin bronhoscop: acest risc este aproape nul pentru ca aparatul utilizat este dezinfectat dupa protocoale riguroase, standardizate si reglementate;
  • riscul letal: este exceptional, de cele mai multe ori datorita unui soc anafilactic la anestezic sau datorita unor grave afectiuni preexistente.

Ce trebuie sa faci dupa examinare?

  • nu consuma alimente si lichide pentru inca 2 ore pentru a evita sa te inecci din cauza anesteziei locale;
  • indiferent ce problema ai, nu eziti sa contactezi medicul care te-a examinat;
  • examenul histopatologic al fragmentului de tesut prelevat dureaza in medie 7 - 10 zile. Nu uita sa ne recontactatezi pentru a afla acest rezultat si a stabili conduita terapeutica ulterioara.

De cele mai multe ori acesta este principalul motiv pentru care ai efectuat bronhoscopia (stabilirea unui diagnostic clar pentru o leziune vizibila pe radiografie sau computer-tomografie).

 

Surse:

Consultant Medical Alexandru Andreevici Dr.
Data publicării 12.07.2019