Puls arterial crescut: cauze, investigatii si tratament

Pulsul arterial este o manifestare periferica a activitatii mecanice cardiace. Aceasta consta intr-o unda expansiva periodica, sincrona cu ejectia ventriculara, care se percepe la palparea unei artere pe un plan dur reprezentat de structurile anatomice subiacente. Principalele artere la nivelul carora poate fi determinat pulsul sunt: a.radialis, a.ulnaris, a.brachialis, a.temporalis, a.femoralis, a.tibialis posterior si a.dorsalis pedis.
Puls arterial crescut: cauze, investigatii si tratament

Valorile care definesc intervalul biologic de referinta ale pulsului arterial sunt reprezentate de 60 si respectiv 90 batai/minut, determinarile de peste 100 bpm fiind definitorii pentru tahicardie, iar cele de sub 60 bpm fiind asociate bradicardiilor.

Cuprins

Valori normale puls

Valorile fiziologice ale pulsului variaza in conformitate cu varsta si pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

Varsta

Valoare puls bpm

Nou-nascut

100-1600

1-3 luni

70-170

6-12 luni

80-140

1-3 ani

80-130

3-5 ani

80-120

6-10 ani

70-110

11-14 ani

60-105

>15 ani

60-100

Sportivii de performanta asociaza in mod fiziologic valori mai scazute ale pulsului, care se incadreaza pentru aceasta categorie populationala intre 40 si 60 batai/minut. La persoanele de sex masculin, media valorilor pulsului se situeaza, de regula, intre 70 si 72 bpm, iar la cele de sex feminin aceasta este de aproximativ 78-82 bpm.

La femei, fluctuatiile hormonale fiziologice si stilul de viata constituie principalii factori implicati in reglarea ritmului cardiac, insa este de mentionat faptul ca dupa menopauza, pulsul persoanelor de sex feminin tinde sa se apropie de media inregistrata la barbati. Modificarile fiziologice ale sistemului circulator care apar in perioada de sarcina (inima unei gravide pompeaza cu 30 pana la 50% mai mult sange) cresc ritmul cardiac pana la o medie de 90 bpm in repaus si depasesc aceasta valoare in conditii de efort fizic.

Ce afectiuni poate ascunde un puls mare?

Principalele cauze de crestere ale pulsului arterial:

In anumite situatii insa, accelerarea pulsului se poate manifesta in contextul unor patologii specifice care, de regula, include:

  • Tulburarile psihice (schizofrenie, tulburari anxioase)
  • Hipertiroidism
  • Anemie
  • Scleroza aortica
  • Arterioscleroza
  • Boli pulmonare
  • Hipertensiune arteriala (afla mai multe despre valorile normale ale tensiunii arteriale)
  • Malformatii cardiace congenitale
  • Tulburari de ritm cardiac
  • Insuficienta cardiaca.

Tulburarea de ritm cardiac care implica cresterea numarului de batai cardiace pe minut si implicit a pulsului peste valoarea de 100 se numeste tahicardie si poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

Tahicardia supraventriculara

Tahicardia supraventriculara - cresterea pulsului peste 100 bpm se datoreaza generarii unor semnale electrice anormale la nivelul atriilor. Cresterea frecventei contractiilor cardiace are ca urmare umplerea ineficienta a camerelor inimii cu diminuarea volumului de sange ejectat in timpul sistolei. Acest tip de tahicardie este intalnit in special la persoanele de sex feminin, sugari si copiii de varsta mica.

Tahicardia sinusala

Aceasta tulburare de ritm cardiac are ca principala cauza disfunctia nodului sinusal care reprezinta pacemakerul fiziologic al inimii. Tahicardia sinusala implica o crestere a frecventei cardiace cu pastrarea eficienta a contractilitatii miocardului (inima se contracta corespunzator).

Tahicardia ventriculara

Tahicardia ventriculara in aceasta instanta, cresterea numarului de batai pe minut, se datoreaza aparitiei unor semnale electrice anormale emergente la nivel ventricular si afecteaza umplerea cu sange a camerelor inimii, ca urmare a reducerii timpului alocat diastolei.

Pulsul mare poate aparea si fara existenta unor probleme de sanatate

Pulsul arterial crescut care nu se datoreaza unor afectiuni clinice subiacente apare, de regula, ca urmare a consumului de cafea, privarii de somn, in timpul sarcinii si in conditii de efort fizic sustinut.

Cum masuram corect pulsul?

Artera la nivelul careia se palpeaza pulsul este aleasa in conformitate cu o serie de factori care se refera, in principal, la:

  • Varsta pacientului
  • Indicele de masa corporala al acestuia
  • Contextul clinic (in cazul necesitatii resuscitarii cardiace; evaluare periodica a semnelor vitale; evaluare pentru determinarea bolii arteriale periferice).

Este de mentionat faptul ca pulsul arterial trebuie determinat bilateral, pentru a identifica eventuale diferente ce pot aparea intre membrele superioare si inferioare si care pot asocia importanta clinica pentru medic.

La nivelul membrelor superioare, artera brahiala si radiala sunt cel mai frecvent palpate pentru evaluarea pulsului, artera radiala este palpata, de regula, in timpul examenului clinic de rutina la adult datorita accesibilitatii crescute si confortului pe care il asociaza aceasta manevra pentru pacient. Determinarea pulsului la nivelul arterei brahiale este utilizata in mod uzual la sugari si copii mici.

La nivelul membrelor inferioare, pulsul este determinat, in general, la nivelul arterei femurale, posterioare tibiale si artera dorsala a piciorului si implica mai rar artera poplitee.

Determinarea corecta a pulsului arterial periferic se efectueaza in conformitate cu o serie de criterii obligatorii care trebuie sa includa artera la nivelul careia se efectueaza palparea, calitatea si simetria celor 2 vase. Respectarea acestor criterii permite clinicianului sa observe cu acuratete eventuale diminuari in amplitudinea pulsului si/sau asimetrii care pot fi sugestive pentru progresia anumitor patologii arteriale periferice sau cardiace.

In afara metodei manuale de evaluare a parametrului, ecografia Doppler si arteriografia constituie alte modalitati de evaluare ale pulsului arterial, ultrasonografia fiind deosebit de utila datorita caracterului sau neinvaziv si posibilitatii acesteia de a fi repetata ori de cate ori este nevoie.

Pulsul poate varia in functie de momentul zilei?

Frecventa cardiaca este influentata de nivelul de:

  • Activitate fizica
  • Consumul de alimente si cafea
  • Stres
  • Alternanta veghe-somn (scade in mod fiziologic in timpul repausului nocturn)
  • Consumul de lichide
  • Durere sau de conjuncturi care predispun la aparitia fricii si/sau furiei.

Pulsul cardiac in sarcina

Pe durata sarcinii, output-ul cardiac inregistreaza in mod fiziologic o crestere care poate fi cuprinsa intre 30 si 50%. Cresterea pulsului in sarcina apare o modificare a pulsului arterial de la aproximativ 70 de bpm pana la 90 bpm in conditii de repaus. In jurul perioadei de 30 de saptamani de gestatie, output-ul cardiac inregistreaza o scadere usoara, urmand ca apoi, acesta sa creasca din nou cu aproximativ 30% pe durata travaliului. Dupa nastere, valorile pulsului periferic se diminueaza treptat si le egaleaza pe cele de dinaintea sarcinii la aproximativ 6 saptamani post-partum.

Ce facem in cazul unui puls mare?

Principalele recomandari pentru prevenirea unui puls arterial crescut includ:

  • Practicarea exercitiilor fizice regulate
  • Renuntarea la fumat
  • Consumul moderat de cafea
  • Hidratarea corespunzatoare
  • Adoptarea unei diete alimentare echilibrate sarace in colesterol
  • Respectarea unui program de somn regulat.

Simptome si semne de alarma puls marit

Principalele manifestari clinice care pot insoti cresterea pulsului si care indica necesitatea de prezentare cat mai rapida la medic includ:

  • Senzatia de ameteala sau de lipotimie iminenta (pierderea starii de constienta)
  • Durerea in piept
  • Palpitatiile
  • Dificultatile de respirație.

Cand este cazul sa facem o vizita doctorului

Medicul de familie este cel care, de regula, indruma pacientul catre un consult cardiologic extins pe baza unei trimiteri, in vederea investigarii suplimentare in cazul pacientilor cu puls crescut clinic manifest. In situatiile in care cresterea pulsului este insotita de manifestari clinice care determina pacientul sa apeleze la serviciul de ambulanta, acesta va fi stabilizat de catre personalul din cadrul departamentului de primiri urgente si indrumat ulterior catre cardiologie in cazul in care exista suspiciunea unei patologii ale sistemului cardiovascular.

Afectiunile tiroidiene care determina cresterea pulsului arterial sunt indrumate catre endocrinologie. Tulburarile psihice care pot genera cresterea numarului batailor cardiace per minut sunt manageriate de catre medicul psihiatru (care poate elibera prescriptie medicala pentru preparate farmacologice).

Ce analize si investigatii se fac in caz de puls mare?

In cadrul departamentului de primiri urgente, pacientii cu puls arterial elevat pot beneficia de o serie de investigatii de laborator de baza care, de cele mai multe ori cuprind:

  • Enzime cardiace (CK, CKMB, LDH, Troponina)
  • Hemoleucograma
  • Glicemie si ionograma
  • Electrocardiograma
  • Ecocardiograma si angio CT pulmonar in cazul in care se suspicioneaza o embolie pulmonara.

In conditii de ambulator, etiologia care sta la baza cresterii numarului de batai cardiace/minut poate fi evidentiata cu ajutorul investigatiilor de laborator extinse (hormoni tiroidieni, troponina inalt sensibila) holterului ECG pentru monitorizarea activitatii electrice cardiace pentru cel putin 24 de ore, ecocardiogramei, testului de efort pe covor rulant (banda de alergat) sau cicloergometru (bicicleta) si testul mesei inclinate (tilt test).

Tratament puls mare

Managementul terapeutic al pulsului arterial crescut este etiologic (vizeaza cauza care ii determina aparitia) si poate implica:

  • Administrarea de tratament farmacologic care poate consta in beta blocante, anticoagulante si antiaritmice
  • Cardioversie pentru corectarea aritmiilor severe
  • Efectuarea de manevre vagale de catre personalul medical instruit pentru incetinirea frecventei cardiace
  • Ablatie prin radiofrecventa, crioablatie sau camp pulsat pentru distrugerea focarelor ectopice
  • Implantarea unui defibrilator cardiac (pentru corectarea tulburarilor de ritm cardiac) sau pacemaker (asigura mentinerea unui ritm cardiac constant)
  • Psihoterapie, medicatie psihotropa pentru ameliorarea tulburarilor mentale si/sau emotionale.

Principalele complicatii care pot aparea ca urmare a pulsului arterial crescut includ lipotimia cu risc de accidentare a pacientului, constituirea de trombi intravasculari, insuficienta cardiaca, accidente ischemice in diferite teritorii, cardiomiopatie si in cazuri severe de stop cardiac.

 

Referinte:

Data publicării 25.02.2026