Medicover
Aceste diferente se datoreaza in parte accesului limitat la servicii medicale de preventie specifica (vaccinare anti HPV), lipsa resurselor financiare si a programelor de informare referitoare la raspandirea infecțiilor cu transmitere sexuala.
Cuprins
- Ce este testul Papanicolau?
- Cum se face testul Papanicolau?
- In ce consta pregatirea pentru testul Papanicolau?
- Cand se recolteaza Papanicolau?
- La ce varsta se face primul control ginecologic?
- Care pot fi rezultatele testului Papanicolau?
- Cate tipuri de teste Papanicolau exista?
Ce este testul Papanicolau?
Testul Papanicolau este o investigatie care necesita recoltarea de celule de la nivel cervical (col uterin) cu ajutorul unei periute speciale de mici dimensiuni, pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.
Investigatia poate fi utilizata atat pentru depistarea timpurie a modificarilor de tip precanceros, cat si pentru decelarea altor modificari patologice de cauza inflamatorie sau infectioasa.
Testul Babes Papanicolau poarta numele medicului de origine romana Aurel Babes si al anatomo-patologului Georgios Papanikolaou. Cei doi specialisti au desfasurat cercetari independente unul fata de celalalt. In 1927, profesorul Aurel Babes evidentiaza pentru prima data importanta examinarii la microscop a celulelor recoltate de la nivel cervical, cu scopul diagnosticarii cancerului de col uterin.
In 1928, Georgios Papanikolaou a realizat o clasificare a severitatii patologiei in conformitate cu modificarile histologice observate dupa analiza minutioasa a probelor biologice recoltate de la pacientele ginecologice dupa cum urmeaza:
- Clasa I-fara modificari patologice
- Clasa II- modificari usoare
- Clasa III- modificari de tip inflamator
- Clasa IV-modificari precanceroase
- Clasa V- suspiciune de cancer sau chiar atipii celulare de tip canceros.
Cum se face testul Papanicolau?
Recoltarea de celule cervicale se efectueaza cu ocazia examenul pelvin realizat de catre medicul ginecolog la intervale de timp regulate, stabilite de catre specialist in conformitate cu istoricul patologic al pacientei (anual sau bianual).
Recoltarea probelor pentru realizarea testului Papanicolau este efectuata dupa aplicarea speculului vaginal, cu ajutorul unei periute de mici dimensiuni, prin rotiri usoare care permit recoltarea de celule de la nivelul colului uterin.
Este important de mentionat faptul ca recoltarea de celule de la nivelul colului uterin nu este insotita de disconfort algic, insa poate fi neplacuta din cauza senzatiei de presiune usoara pe care o genereaza manevra de recoltare. In anumite situatii, pacienta poate observa o sangerare vaginala usoara in ziua urmatoare recoltarii.
In ce consta pregatirea pentru testul Papanicolau?
Pentru recoltarea de material biologic necesar efectuatii testului Babes Papanicolau este necesar ca pacienta sa respecte o serie de recomandari care se refera la:
- Prezentarea la medicul ginecolog in ziua 10-14 a ciclului menstrual pentru recoltarea de probe biologice
- Practicarea abstinentei sexuale cu cel putin 48 de ore inainte de recoltare
- Evitarea dusului vaginal, utilizarea de spermicide si administrarea de ovule sau creme vaginale cu cel putin 48 de ore inainte de recoltare.
Cand se recolteaza Papanicolau?
Testul Pap este recomandat persoanelor de sex feminin cu varsta cuprinsa intre 21 si 65 de ani, inclusiv celor care au necesitat histerectomie partiala (indepartarea cavitatii uterine cu pastrarea colului) sau daca interventia a fost necesara pentru tratarea unei afectiuni ginecologice de natura oncologica. In cazul in care histerectomia a fost totala si nu s-a adresat unei patologii canceroase, medicul poate decide sa excluda necesitatea testului Babes Papanicolau.
De regula, medicii ginecologi nu recomanda aceasta metoda de screening pentru cancerul de col uterin la persoanele de sex feminin care nu au implinit varsta de 21 de ani, insa exista si exceptii de la aceasta regula reprezentate in special de inceperea precoce a vietii sexuale, intretinerea de relatii intime neprotejate si existenta unor parteneri multipli.
La ce varsta se face primul control ginecologic?
Chiar daca Societatea de Obstetrica si Ginecologie din Romania nu prevede o data exacta de efectuarea a primului consult ginecologic, in majoritatea cazurilor, medicii recomanda ca acesta sa fie realizat intre 13 si 15 ani sau cat mai repede dupa inceperea vietii sexuale, in cazul in care aceasta debuteaza mai devreme.
In situatia adolescentelor care nu si-au inceput viata intima, vizita la ginecolog are mai mult caracter informativ si nu implica examinarea cu specul pe masa ginecologica. Discutiile se refera la regulile de igiena intima, schimbarile fiziologice care apar in aceasta perioada a dezvoltarii sub actiunea hormonilor, manifestarile clinice fiziologice si mai ales cele patologice care nu trebuie asociate perioadei de menstruatie, preventia bolilor cu transmitere sexuala si metode de contraceptie.
Dupa debutul vietii intime sau in cazul in care pacienta minora acuza manifestari care ar putea indica existenta unei patologii ginecologice, medicul specialist poate efectua un examen ginecologic cu valve si/sau ecografie abdominala (in cazul himenului intact) sau transvaginala la pacientele active sexual, pentru stabilirea diagnosticului.
Care pot fi rezultatele testului Papanicolau?
Dupa recoltarea de celule de la nivelul zonei de tranzitie (jonctiunea scuamocelulara care asigura trecereea de la epiteliul ectocervixului la cel al endocervixului) a cervixului, acestea pot fi etalate pe o lama sau pot fi imersate intr-un recipient special cu lichid si trimis la anatomie patologica pentru realizarea preparatelor.
Cele doua tipuri de celule care pot fi identificate cu ajutorul microscopiei optice de catre medicul de anatomie patologica includ:
- Celule epiteliale scuamoase
- Celule glandulare.
In cazul in care anatomo-patologul identifica modificari anormale ale celulelor scuamoase, acestea pot fi clasificate in mai multe grade de severitate dupa cum urmeaza:
- Celule scuamoase atipice ASC sau cu semnificatie nedeterminata ASC-US in prezenta carora nu poate fi exclusa o leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt ASC-H. Un rezultat ASC-H indica faptul ca celulele asociaza un risc mai mare de a se transforma in cancer in raport cu cele de tip ASC-US
- Leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scazut LSIL semnifica existenta unei displazii usoare
- Leziuni intraepiteliale scuamoase de grad inalt HSIL, cunoscuta ca displazie moderata sau severa cu risc inalt de transformare maligna, in cazul in care nu se initiaza tratament specific
- Carcinom in situ CIS implica existenta de modificari patologice similare celor asociate cancerului de col uterin care insa nu s-au raspandit in afara cervixului
- Carcinom cu celule scuamoase reprezinta cel mai des intalnit tip de cancer de col uterin care indica raspandirea celulelor canceroase anormale de la nivelul cervixului catre uter.
Modificarile care vizeaza celulele glandulare care captusesc portiunea interioara a colului uterin pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
- Celule glandulare atipice AGC cu semnificatie neclara
- Adenocarcinom endocervical in situ AIS care implica existenta unor modificari celulare mai severe, care insa sunt limitate la nivelul tesutului glandular al colului uterin.
Adenocarcinomul constituie un tip de cancer uterin care isi are originea la nivelul celulelor glandulare ale cervixului si asociaza risc crescut de diseminare in alte tesuturi si organe ale corpului.
Aditional, testul Babes Paoanicolau poate evidentia si alte tipuri de atipii celulare care pot include:
- Celule endometriale care desi sunt intalnite in mod fiziologic la persoanele de sex feminin in timpul menstruatiei, asociaza semnificatie patologica atunci cand sunt izolate in probele recoltate la femeile aflate la menopauza
- Celule atipice care atesta existenta unei patologii oncologice care poate interesa trompele uterine, ovarele, endometrul, peritoneul, vulva sau vaginul
- Celule specifice patologiilor inflamatorii sau infectioase ale tractului reproducator feminin.
Cate tipuri de teste Papanicolau exista?
In functie de modul de prelucrare al probelor biologice recoltate pentru realizarea screeningului pentru cancerul de col uterin, testele Papanicolau pot fi:
- Clasice, si implica etalarea celulelor direct pe lama care urmeaza a fi colorata si examinata la microscopic
- In mediu lichid care presupune descarcarea periutei cu ajutorul careia au fost recoltate celulele intr-un recipient care contine un fluid special cu proprietati de conservare ale materialului biologic.
Spre deosebire de varianta clasica a testului, citologia in mediu lichid prezinta o serie de avantaje care includ cresterea cu pana la 37% a cantitatii de celule care pot fi analizate prin pastrarea periutei in flacon si posibilitatea de realizare a mai multor tipuri de investigatii care includ:
- Testul Babes Papanicolau
- Testarea pentru izolarea tulipinilor de HPV
- CINtec PLUS o investigatie de natura imunocitochimica utilizata pentru depistarea leziunilor precanceroase de la nivelul colului uterin prin izolarea a doua proteine specifice p16INK4a si Ki-67
- Teste moleculare pentru determinarea infectiilor cu transmitere sexuala care pot fi cauzate de diferite tipuri de patogeni.
Referinte:
- Abnormal Papanicolaou Smear, Christopher Mayer, Heba Mahdy
- Cervical cancer, World Health Organization
- Cervical Dysplasia, Danielle B. Cooper, Charles E. McCathran
- Pap smear, National Cancer Institute
- Preventing Cervical Cancer: Best Practices in Pap and HPV Testing, Cassandra Crifase, Jessica Parker
