Boli cu transmitere sexuala: simptome si diagnostic

Infectiile cu transmitere sexuala sunt cauzate de o varietate de agenti patogeni (virusi, bacterii, paraziti) care, in anumite situatii, pot declansa boli cu manifestari clinice specifice. Cei mai frecventi patogeni implicati in aparitia infectiilor cu transmitere sexuala sunt reprezentati de catre sifilis, gonoree si Chlamidya trachomatis. Exista insa si alte cauze de imbolnavire, spre exemplu infectia cu Papilloma virus uman (HPV), virusul imunodeficientei umane (HIV), virusul hepatitei B, herpesul genital de tip I si II sau Trichomonas vaginalis.
Boli cu transmitere sexuala: simptome si diagnostic

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 1 milion de infectii cu transmitere sexuala (tratabile) sunt contractate in fiecare zi in intreaga lume, pe categoria de varsta cuprinsa intre 15 si 49 de ani. Majoritatea infectiilor cu transmitere sexuala sunt asimptomatice. In lipsa unor simptome clare, bolile cu transmitere sexuala atat la barbati, cat si la femei, sunt depistate si tratate cu intarziere.

Cuprins

Cele mai frecvente infectii cu transmitere sexuala

In momentul de fata sunt cunoscuti peste 30 de agenti patogeni (virusuri, bacterii, paraziti) care se transmit prin contact sexual neprotejat - vaginal, anal si oral. Unele infectii cu transmitere sexuala se pot transmite si de la mama la fat in timpul sarcinii, al nasterii sau ulterior, in perioada de alaptare.

Rata de incidenta cea mai ridicata este cauzata de urmatorii patogeni ce provoaca infectii vindecabile cu tratamentul adecvat: sifilis, gonoree, chlamydia si trichomoniaza.

Alti 4 patogeni cu rate de incidenta mari sunt: hepatita B, virusul herpes simplex (HSV), HIV si virusul papiloma uman (HPV).

Conform OMS, in 2020 numarul de noi infectii a fost estimat la 374 de milioane, la persoane cu varsta intre 15 si 49 de ani. 1 din 4 infectii cu transmitere sexuala (vindecabile) au fost: infectia cu Chlamydia, gonoreea, sifilisului si infectia cu trichomonas.

  • In 2022, se estimeaza ca 8 milioane de adulți cu varsta intre 15 și 49 de ani au fost infectați cu sifilis.
  • Aproximativ 500 de milioane de persoane (15-49 ani) au o infectie genitala cu virusul herpes simplex (HSV)
  • Infectia cu Human Papillomavirus (HPV) este asociata cu peste 311.000 de decese din cauza cancerului de col uterin, anual.
  • S-a estimat ca cca 1,1 milioane de femei insarcinate cu fost infectate cu sifilis in 2022, conducand la peste 390.000 de rezultate adverse la nastere (probleme peritanatale, complicatii).

Factori de risc

  • Activitatea sexuala neprotejata – in special contactul sexual neprotejat cu parteneri necunoscuți sau cu risc cunoscut de BTS creste riscul de infectare cu BTS la barbati si la femei.
  • Numarul de parteneri sexuali creste riscul de expunere la o boala cu transmitere sexuala.
  • Prezenta unei infectii cu transmitere sexuala vulnerabilizeaza pacientul, crescand riscul de contractare a unei noi infectii.
  • Consumul de alcool sau abuzul de substante ilicite poate conduce la luarea deciziilor impulsive in privinta sexului si la scaderea utilizarii prezervativului.

Semne si simptome boli cu transmitere sexuala

In general, simptomele unei infectii cu transmitere sexuala sunt:

  • Secretii neobisnuite la nivel vaginal, penian sau anal
  • Durere la urinare
  • Umflaturi ori excrescente ale pielii in jurul organelor genitale sau al anusului
  • Eruptii cutanate
  • Sangerari vaginale neobisnuite
  • Prurit (mancarimi) la nivelul organelor genitale sau anusului
  • Basici, rani sau negi in jurul organelor genitale sau anusului
  • Negi la nivelul gurii sau al gatului (mai rar).

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca manifestarile clinice depind de tipul agentului patogen implicat. De asemenea, un numar crescut de agenti patogeni transmisi pe cale sexuala determina afectiuni clinic asimptomatice, sau, in cazul in care o persoana infectata prezinta simptome, acestea sunt tardive si semnaleaza o evolutie indelungata a bolii, care poate avea consecinte severe pe termen lung, fiind mult mai dificil de tratat.

  • La adulti, infectiile cauzate de Chlamydia si gonoree pot duce la complicatii pe termen lung: infertilitate masculina si feminina, aparitia sarcinilor ectopice (in afara uterului), pierderea sarcinii, nastere prematura si endometrite (inflamatia mucoasei care captuseste uterul).
  • Infectia cu anumite tulpini oncogene de Human papilloma virus este frecvent asimptomatica si poate evolua cu modificari ale colului uterin ce pot duce in timp la aparitia cancerului, iar tulpinile cu risc oncogen scazut pot cauza aparitia condiloamelor acuminate la nivelul organelor sexuale (negi genitali sau veruci genitale), perianal sau inghinal.
  • Herpesul genital reprezinta o boala cu transmitere sexuala cauzata de infectia cu herpes virus de tip 1 si 2 care determina aparitia de leziuni genitale, anale sau orale dureroase, cu aspect de vezicule cu continut lichidian. Infectia cu HSVII genital in primele saptamani de sarcina poate determina avort spontan, in timp ce contactul viral la o varsta mai mare de gestatie poate determina aparitia defectelor de dezvoltare intrauterina ale sistemului nervos central fetal cum sunt microcefalia sau hidrocefalia si oculare-microftalmie, keratoconjunctivita si retinita.
  • Trichomonas vaginalis este un parazit care se transmite in timpul contactului sexual neprotejat si afecteaza ambele sexe, determinand:
  • Inflamatie
  • Prurit (mancarimi)
  • Senzatie de arsura la nivelul organelor genitale
  • Disconfort la urinare
  • Prezenta de secretii anormale vaginale si uretrale.

Pe termen lung infectia cu T. vaginalis poate determina cresterea riscului de infectie si cu alti patogeni transmisibili pe cale sexuala, sau al nasterii premature.

  • Infectiile cu Mycoplasma urogenitala netratate sunt responsabile de aparitia infertilitatii si uretritelor, mai ales la barbati, si a pielonefritelor (infectii urinare inalte), care se manifesta prin:
  • Jena sau durere in timpul mictiunii
  • Dureri pelvine (boala inflamatorie pelvina)
  • Disconfort la contact sexual
  • Aparitia de secretii vaginale/uretrale modificate.
  • In cazul transmiterii patogenului prin intermediul placentei catre produsul de conceptie, nou-nascutul poate prezenta greutate scazuta la nastere, meningita sau se poate naste prematur, in timp ce infectiile de tract respirator la sugar apar din cauza infectiei cu Mycoplasma in timpul nasterii.

Diagnostic infectii cu trasmitere sexuala

Metodele de diagnostic ale infectiilor cu transmitere sexuala, dar si ghidurile terapeutice ale bolilor cu transmitere sexuala (BTS) evolueaza rapid. Progresul in ceea ce priveste testarea in laborator, screening-ul, dar si dezvoltarea unor noi terapii au facilitat o mai buna gestionare a acestei categorii de patologii.

  • Bolile cu transmitere sexuala asimptomatice de tipul infectiei HPV pot fi determinate de catre medicul ginecolog in timpul examenului clinic (atunci cand determina aparitia leziunilor la nivelul colului uterin), medicul specialist dermato-venerolog sau urolog (pentru barbati) sau prin intermediul unei analize de laborator specifice de screening specifice cancerului de col uterin, care presupune detectia si genotiparea HPV.
  • Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului) poate fi diagnosticata clinic datorita leziunilor specifice ale pacientului „sancru sifilitic” sau paraclinic prin intermediul anticorpilor nespecifici VDRL (Veneral Disease Researck Laboratory)/RPR (Rapid Plasma Reagin) cantitativ sau al anticorpilor sangvini specifici IgM si IgG de tipul TPHA (Treponema Pallidum Haemagglutination Assay).
  • HIV-ul, virusul hepatitei B si C, pot fi determinate prin intermediul anticorpilor serici specifici, in timp ce infectiile cu Trichomonas sunt diagnosticate cu ajutorul examenului microscopic al frotiurilor din secretii vaginale/uretrale.
  • Testarea pentru gonoree (bacteria neisseria gonorrhoeae) si Chlamydia se face frecvent sub forma de screening (de rutina, in lipsa simptomatologiei) fie din probe de urina, fie din secretii uretrale si vaginale prin intermediul unor analize de laborator specifice.

Testari periodice ulterioare sau alte analize vor fi recomandate de catre medic in functie de particularitatile clinice ale fiecarui pacient in parte.

Tratament infectii cu transmitere sexuala

Infectiile cu transmitere sexuala beneficiaza de tratament specific agentului patogen care le induce aparitia si este indicat atat persoanei infectate, cat si partenerului. Consultul medical este crucial pentru diagnosticul și tratamentul adecvate.

  • Bacteriile si parazitii - gonoree, sifilis, chlamydia, trichomonas sunt tratate cu antiobiotice. Antibioticul recomandat de medic pentru administrare depinde de tipul de bacterie implicata in aparitia BTS, dar si de severitatea infectiei, precum si de existenta unor eventuale alergii la antibiotice. Antibioticele pot fi administrate sub forma de pastile, injectii sau creme topice. Este important ca durata tratamentului si dozele recomandate de medic sa fie respectate cu strictete.
  • Antiviralele sunt recomandate in cazul infectiilor cu HIV, virusul hepatitei B, Herpes de tip I si II si virusul HPV. In prezent nu exista tratament pentru HIV, dar sunt disponibile medicamente care pot ajuta la controlul virusului si la prevenirea evolutiei catre SIDA.
  • Indepartarea chirurgicala a unei portiuni ale colului uterin in cazul in care se stabileste existenta de leziuni precanceroase sau cancer microinvaziv poate fi recomandata in cazul infectiei cu HPV, cu scopul de a limita extinderea procesului displazic (leziunii initiale). Afla mai multe despre cancerul de col uterin: cauze, diagnostic si tratament

 

 

Comportamentul prudent in materie de sanatate sexuala reprezinta cea mai importanta masura de gestionare pentru infectiile cu transmitere sexuala. Masurile profilactice cuprind utilizarea corecta a prezervativelor la orice contact intim (oral, vaginal, anal), limitarea numarului de parteneri sexuali sau abstinenta si vaccinarea impotriva infectiei cu virusul hepatitei B si al HPV.

 

Referinte:

Data publicării 12.07.2024