Toxoplasmoza simptome, diagnostic si tratament

Toxoplasmoza este o infectie parazitara cu un protozoar denumit Toxoplasma gondii, regasit la nivelul solului contaminat cu excremente de pisica. Parazitul este un organism unicelular care poate infecta mamifere, pasari si reptile, avand un ciclu de viata care presupune 3 forme de evolutie: forma vegetativa, chistul tisular si oochistul eliminat odata cu materiile fecale ale felinelor.
Toxoplasmoza simptome, diagnostic si tratament

Cuprins

Cum se transmite toxoplasmoza?

Principalele modalitati de transmitere ale infectiei parazitare sunt:

  • Ingerarea accidentala a protozoarului prin consumul de alimente contaminate prin maini murdare, gradinarit sau contact cu excrementele de pisica. Curatarea litierei favorizeaza contaminarea mainilor cu oochisti eliminati de la nivelul tractului digestiv al animalelor de companie domestice
  • Consumul de carne, apa si uneori produse lactate nepasteurizate contaminate cu gondii
  • Utilizarea ustensilelor de gatit (cutite, blaturi de lucru) neigienizate care au fost contaminate prin intermediul carnii crude
  • Consumul de fructe si legume nespalatate
  • Efectuarea unui transplant de organ sau al unei transfuzii sangvine de la o persoana diagnosticata cu toxoplasmoza.

Dupa ingerarea parazitului, acesta parcurge o serie de etape succesive in organismul uman in decursul carora sufera o serie de transformari reprezentate de trofozoit-pseudochist-chist tisular si oochist (ou fertilizat).

Toxoplasma gondii poate afecta orice tesut al organsimului uman, insa in majoritatea situatiilor prezinta tropism (afinitate) pentru tesutul nervos si cel muscular. Neuronii, fibroblastii, macrofagele si miocitele reprezinta cateva dintre celulele structurale la nivelul carora T. gondii poate supravietui timp indelungat fara a genera aparitia inflamatiei si a simptomatologiei clinice. Migrarea pe cale limfatica a protozoarului determina toxoplasmoza oculară manifestata prin corioretinita. Aceasta afectiune poate evolua catre cataracta, glaucom sau pierderea vederii.

O alta modalitate de a dezvolta toxoplasmoza o reprezinta pasajul transplacentar al protozoarului de la mama la fat, in cazul in care primoinfectia se produce la femeile gravide. Nou nascutii care au dobandit infectia cu T. gondii in perioada de viata intrauterina si persoanele imunodeficiente pot dezvolta complicatii grave care le pun viata in pericol.

Toxoplasmoza simptome

Persoanele cu sistem imun competent si cele in afara sarcinii sunt asimptomatice in majoritatea cazurilor, insa exista si situatii in care toxoplasmoza se poate manifesta sub forma unei raceli banale care evolueaza cu urmatoarele simptome:

  • Adenopatii cervicale, axilare si inghinale
  • Sindrom febril
  • Cefalee
  • Mialgii, artralgii
  • Urticarie
  • Stare de oboseala accentuata.

Simptomele toxoplasmozei in cazul persoanelor diagnosticate cu HIV sau care urmeaza tratamente imunosupresoare, chimioterapie ori radioterapie este mai severa si poate include:

  • Stare de confuzie si dezorientare temporo spatiala
  • Dificultate de coordonare a miscarilor
  • Encefalita
  • Crize epileptice
  • Afectare pulmonara care evolueaza similar tuberculozei sau infectiei cu oportunisti (virus, basterie) in cazul pacientilor HIV pozitivi
  • Inflamatie retiniana care determina aparitia vederii in ceata in cazul toxoplasmozei oculare.

Toxoplasmoza este o boala care poate determina, in formele acute de evolutie, afectarea mai multor organe prin aparitia hepatitelor, miocarditelor sau encefalitelor, in timp ce formele cronice se manifesta prin aparitia crizelor epileptice sau scaderea/pierderea vederii.Analiza toxoplasmoza

Analiza toxoplasmoza

Diagnosticarea din punct de vedere clinic a toxoplasmozei poate fi dificila datorita simptomatologiei  similare cu mononucleoza infectioasa sau gripa. Analizele pentru toxoplasmoza sunt recomandate de catre medic ca metoda de screening la gravide sau in situatiile in care pacientul prezinta status imunitar deficitar ca urmare a unei infectii HIV sau a tratamentelor imunosupresoare.

  • Diagnosticul etiologic are ca scop evidentierea trofozoitilor in sange sau la nivelul lichidului cefalo rahidian obtinut prin punctie cerebrospinala a pacientilor cu encefalita. Diagnosticul imunologic presupune efectuare de analize medicale pentru evidentierea anticorpilor IgM, IgA si IgG, prezentand utilitate crescuta in special la gravide.
  • Determinarea de anticorpi anti T. gondii de tip IgA la nou nascut confirma toxoplasmoza congenitala determinata de pasajul transplacentar al parazitului de la mama la fat.
  • Testul de aviditate reprezinta o alta analiza pentru diagnosticarea toxoplasmozei care permite diferentierea unei infectii recente de o infectie anterioara mai veche, cu ajutorul unei singure probe de ser ale pacientului.
  • Un rezultat negativ al anticorpilor nu exclude posibilitatea unei infectii cu T. gondii. Astfel, in prezenta simptomatologiei clinice sugestive, medicul poate solicita repetarea analizelor dupa o perioadă de cateva saptamani necesara organismului pentru sinteza de anticorpi specifici antiparazitari.
  • Investigatia imagistica reprezentata de rezonanta magnetica nucleara cerebrala este utilizata pentru depistarea chisturilor la nivelul sistemului nervos central, in special la pacientii care prezinta simptome neurologice determinate de infectia cu T. gondii.
  • Biopsia cerebrala este utilizata rar, mai ales la pacientii neresponsivi la metodele de tratament aplicate si presupune recoltatea unui fragment de tesut cerebral pentru depistarea chisturilor parazitare.

In cazul suspiciunii inalte de transmitere transplacentara a infectiei parazitare, medicul curant poate recomanda gravidei efectuarea unor investigatii care sa permita confirmarea unei infectii fetale si anume:

  • Amniocenteza - o procedura invaziva care presupune efectuarea unei punctii de lichid amniotic dupa saptamana 15 de sarcina si desfasurarea unor teste de laborator pentru confirmarea infectiei fetale cu T. gondii
  • Ultrasonografia - o investigatie care poate evidentia malformatii fetale sugestive pentru infectia congenitala cu T. gondii.

Tratament toxoplasmoza

Majoritatea pacientilor imunocompetenti nu necesita tratament specific pentru toxoplasmoza, insa in formele clinice de boala acuta sau in prezenta complicatiilor, acesta poate cuprinde:

  • Antagonisti ai acidului folic
  • Antibiotice recomandate de catre medicul curant in functie de localizarea infectiei si asocierea sau nu a unei sarcini in evolutie.

Schemele de tratament includ spiramicina care este recomandata gravidelor, in timp ce clindamicina si azitromicina sunt prescrise de catre medicul oftalmolog pentru tratarea toxoplasmozei oculare, alaturi de sulfadiazina si pirimetamina.

Toxoplasmoza la copii

Nou nascutii care au dobandit infectia in perioada de dezvoltare intrauterina care corespunde celui de al 3-lea trimestru de sarcina, prezinta simptomatologie specifica toxoplasmozei congenitale manifestata prin:

  • Crize epileptice
  • Hepato si splenomegalie
  • Icter tegumentar prelungit
  • Infectii oculare severe.

In cazul in care infectia are loc spre sfarsitul perioadei de sarcina, nou nascutul poate prezenta numeroase malformatii congenitale cerebrale, cardiovasculare sau oculare. Exista si situatii insa in care pasajul transplacentar al trofozoitilor in timpul primului trimestru de sarcina determina moarte fetala si avort spontan.

Doar o mica parte din copiii cu toxoplasmoza congenitala prezinta simptomatologie clinica la nastere, manifestarile infectiei cu T. gondii la aceasta categorie de pacienti fiind observate abia tarziu in adolescenta sau in viata de adult tanar, odata cu aparitia deficientele de auz si a celor de vedere ori retard mintal.

Data publicării 27.04.2022