Electrofereza proteinelor serice

Proteinele serice au functii diferite in organism, fiind printre altele, sursa de nutritie,“carausi”-carrier pentru diferite molecule sau agenti imunologici, avand rol de reglare ale activitatii  enzimelor proteolitice si ale presiunii oncotice. Separarea proteinelor serice in mai multe fractiuni specifice se realizeaza prin electrofereza, in laboratoarele de biochimie.

Cuprins

Electrofereza proteinelor serice

Ce este electrofereza proteinelor serice

Electrofereza este metoda de separare a proteinelor cu ajutorul unor suporturi solide in conditii de PH alcalin, care determina incarcarea negativa diferita a moleculelor in functie de marimea acestora, urmate de migrare spre polul pozitiv. Dupa colorare, pe electroforegrama, proteinele apar sub forma de benzi (proteinele migreaza diferit in functie de masa moleculara a fiecareia), carora li se masoara densitatea optica, fiecare banda avand un maxim de absorbtie.

Dupa migrare se pot observa 5 benzi distincte care reprezinta in ordinea migrarii: albumina serica, α1 globuline, α2 globuline, β globuline si gama globuline. In prezent exista analizoare automate care pot diferentia zona β in doua benzi distincte β1 si β2, iar numarul de fractiuni proteice raportate este de 6.

Electrofereza proteinelor serice

CUMPARA ONLINE

 

Cand este recomandata efectuarea electrofereza proteinelor serice

Electrofereza proteinelor serice este recomandata pentru stabilirea diagnosticului gamapatiilor monoclonale, evaluarea functiei hepatice si a statusului nutritional.

Cum te pregatesti pentru electrofereza proteinelor serice

Electroforeza proteinelor serice se realizeaza din sange recoltat prin punctie venoasa periferica cu pacientul a jeun sau postprandial.

Valori normale ale electroforezei proteinelor serice

Valorile de referinta variza in functie de varsta pacientului si sunt cuprinse in urmatoarele intervale:

Varsta

Albumina (%)

a1(%)

a2(%)

b(%)

g(%)

A/G

< 1 an

40-65

2--5

6.6-13.5

8,5-14

10--21

1.16-2.23

1 – 16 ani

50-65

2--5

6--15

8,5-14

10--22

1.06-2.48

> 16 ani

52 – 68

2--5

6,6-13,5

8,5 -14

11 – 21

1.39-2.23

Pentru situatiile in care analizorul poate separa fractiunea β globulinelor in β1 si β2 valorile obtinute pentru fiecare banda sunt urmatoarele:

  • Albumina:  52-65.1%
  • α1globuline:       1-3%
  • α2 globuline:  5-14.4%
  • β1 globuline:  6-9.8%
  • β2 globuline:  6-5.8%
  • Gama globuline: 10.7-20.3%.

O scadere a nivelului de albumina serica (hipoalbuminemie) poate indica malnutritie, malabsorbtie, sindrom nefrotic sau prezenta unei neoplazii in timp ce cresterile de albumina intervin in urma deshidratarilor.

Reducerea fractiunii α1 globulinelor este asociata afectiunilor pulmonare sau bolilor hepatice (hepatita neonatala), in timp ce cresterile concentratiei serice ale α1 globulinelor sunt specifice fenomenelor inflamatorii de etiologie variata.

Cresterea fractiunii α2 globulinelor apare in infectii acute, reumatism articular acut, arterita, sindrom nefrotic, diabet zaharat si in afectiuni tumorale. Atunci cand aceasta fractiune scade, pot fi prezente pancreatite acute severe, leziuni hepatocelulare, sindroame de coagulare intravasculara diseminata sau anemii hemolitice.

Nivelul seric de β globuline este elevat in anemia feripriva si ciroza biliara, in timp ce valorile mai mici decat cele normale sunt evidentiate in cazul nefrozelor, afectiunilor hepatice, neoplaziilor sau infectiilor acute si cronice.

Banda gamma globulinelor cuprinde imunoglobulinele de tip IgA, IgM, IgG, IgD si IgE, modificarea acesteia fiind specifica gamapatiilor monoclonale (mielom multiplu, boala Waldenstrom, amiloidoza, limfoame) sau policlonale (afectiuni hepatice, boli de colagen) sau unui deficit de sinteza ale fractiunilor mentionate.

Variatiile fiziologice sunt reprezentate de catre scaderea nivelului de albumina cu cresterea fractiunilor α2, β si gama globulinelor de tip IgG in perioada sarcinii, iar in cazul varstnicilor se manifesta prin scaderea valorilor gama globulinelor.

Afla mai multe: