Bunastarea digitala: de la capriciu la necesitate

Atat in randul specialistilor in sanatate mintala, cat si la nivelul publicului larg exista o preocupare si o recunoastere tot mai mare a modului in care utilizarea excesiva a tehnologiei duce la comportamente impulsive, problematice, care afecteaza bunastarea emotionala, sociala si profesionala. Din acest punct de vedere, dependenta digitala este definita ca utilizarea problematica a tehnologiei digitale, caracterizata prin exces, compulsivitate, impulsivitate, fiind asociata cu efecte negative atat asupra individului, cat si asupra cercului sau social. Simptomele dependentei digitale includ: singuratatea, anxietatea si depresia.
Bunastarea digitala de la capriciu la necesitate

Cuprins

Am o viata digitala sanatoasa?

Viata digitala nu face referire strict la timpul petrecut pe retelele sociale, asa cum considera un numar semnificativ de oameni. Viata digitala implica si timp alocat temelor pentru scoala ori proiectelor de la locul de munca, vizionarea unui film, a videourilor, comunicarea cu prietenii si cunostintele prin orice tip de platforma online, folosirea aplicatiilor in diverse scopuri, de la plata facturilor la aplicatii de mindfulness si meditatie.

Asa cum depundem efort pentru a mentine relatii bune cu cei din jur, si gasirea unui echilibru intre viata reala si cea digitala presupune atentie constienta, limite sanatoase si capacitatea de a prioritiza momentele autentice offline. De aceea, din cand in cand este bine sa ne punem intrebari:

  • Ce imi place cel mai tare atunci cand petrec timp in mediul online?

- Faptul ca descopar informatii in timp real? ca pot comunica facil cu familia?

  • Ce ma streseaza in lumea digitala?

- Multitudinea de notificari care ma coplesesc? Compararea propriei vieti cu cea a altora? Stirile alarmiste?

  • Online-ul ma face sa ma simt implinit si plin de energie sau ma face anxios, temator pentru viitor si trist?

- Atunci cand accesez continut de calitate din care am ce sa invat si ma incarca pozitiv ori din contra, cand raman „blocat” in scroll pe retelele sociale ori citind comentariile necunoscutilor pana simt ca am obosit

  • Ce platforme folosesc cel mai des si in ce scop?
  • Social media pentru a urmari persoane care imi plac ori serviciile de mesagerie prin care tin legatura cu rude si prieteni care sunt departe; poate platforme educationale care ma ajuta sa ma dezvolt din punct de vedere profesional si personal?

In functie de raspunsuri, putem incerca sa intelegem mai bine cum ne influenteaza viata si bunastarea lumea digitala, ce este de dorit sa eliminam din rutina zilnica in materie de consum online si unde putem alege constient sa investim mai mult timp si totodata resurse emotionale.

Atunci cand intelegem si alegem constient ce tip de continut consumam si cat consumam, cat timp petrecem si ce relatii cultivam in mediul online, ne putem bucura de avantajele tehnologiei fara a pierde din vedere beneficiile „lumii fara tehnologie”. Echilibrul intre cele doua planuri, online si offline, nu se gaseste peste noapte, ci se construieste treptat, prin pasi mici, zilnici.

Timpul petrecut pe ecrane ne afecteaza pe toti

Maniera si intensitatea cu care timpul petrecut in fata ecranelor ne afecteaza pe toti, insa in mod diferit, in functie de:

  • Varsta, etapa vietii in care ne aflam
  • In ce scopuri folosim tehnologia
  • Cate ore pe zi/ saptamana ne expunem
  • Tipul de continut accesat
  • Nivelul fiecaruia de autocontrol
  • Echilibrul pe care tintim sau nu sa il atingem intre activitatile din online si sarcinile din viata de zi cu zi.

Conform studiilor si cercetarilor intreprinse pana acum, printre cele mai frecvente efecte negative ale excesului de expunere ecrane, se numara:

  • Perturbarea somnului - lipsa unui somn bun, de calitate, se va reflecta in modul in care ne simtim si actionam pe parcursul zilei. Somnul odihnitor noaptea ne ajuta sa gestionam mai bine stresul ziua, sa fim mai productivi, sa rezolvam mai repede problemele, inclusiv sa ne recuperam dupa o boala intr-un interval mai repede. In schimb, cand somnul insuficient poate sa contribuie la aparitia problemelor de sanatate, comportamentul se modifica, gandim si simtim diferit cand suntem obositi, iar capacitatea de reactie scade considerabil pe fondul oboselii (de aici si rata mare de accidente rutiere provocate pe fond de oboseala.
  • Anxietatea si sentimentele de inadecvare in contextul comparatiilor cu persoane din social media in viata carora totul pare sa se desfasoare la modul superlativ. Desi la nivel cognitiv putem intelege ca pozele si videourile postate sunt atent selectate, editate cu filtrele potrivite care sa le potenteze efectul la maximum, din punct de vedere emotional, comparatia constanta poate determina diminuarea increderii in sine, alimenteaza frustrarea si nemultumirea constanta fata de propria viata.
  • Mai putina incredere in fortele proprii in activitatile si in interactiunile din lumea reala - deoarece, atunci cand petrecem prea mult timp in spatial virtual, nu mai avem nevoie sa dezvoltam instrumente in offline si putem pierde din abilitatile sociale innascute, contact vizual, ascultare activa, rabdare si empatie. Totodata, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca realitatea offiline este mai greu de controlat decat cea digitala unde exista posibilitatea de a selecta ce afisam si ce nu. Aceasta este una dintre diferentele ce alimenteaza nesiguranta, anxietatea sociala, tendinta de a evita intalnirile si confruntarile fata in fata.
  • Preferinta de a satisface nevoia de conexiune sociala in principal prin lumea virtuala prin retelele de socializare, videoclipurile sau jocurile online este alimentata, printre altele, si de obtinerea unei satisfactii rapide si a senzatiei de apartenenta prin like-uri, comentarii etc. Astfel de interactiuni creeaza impresia de proximitate, de apartenenta, insa totusi ele nu pot inlocui profunzimea relatiilor din viata reala, iar pe termen lung, substituirea contactelor autentice cu conexiuni superficiale favorizeaza izolarea emotionala, dependenta de validarea online si la scaderea calitatii relatiilor apropiate autentice.
  • Hartuire si cyberbullying - un alt risc deloc de ignorat al vietii digitale il reprezinta mediile online toxice, unde anonimatul sau distanta fizica faciliteaza comportamentele abuzive, mai ales in randul copiilor si tinerilor. Hartuirea digitala imbraca diverse forme, de la comentarii rautacioase, la distribuirea de continut jignitor, pana la amenintari directe. Consecintele asupra sanatatii psihice sunt serioase: scaderea stimei de sine, anxietate, depresie si retragerea din interactiunile sociale. Mai mult, spre deosebire de agresiunile fata in fata, cyberbullyingul are particularitatea de a fi persistent (mesajele raman), vizibil pentru un public larg si mai greu de controlat de catre victima.

Simptomele dependentei digitale

  • Scaderea capacitatii de concentrare si a atentiei
  • Cresterea gradului de frustrare
  • Neglijarea activitatilor zilnice si amanarea altor responsabilitati in favoarea telefonului
  • Somatizarea stresului digital – pot aparea dureri de cap, oboseala oculara, tensiune musculara, inclusiv tulburari digestive pot aparea ca urmare a suprasolicitarii digitale
  • Dependenta de validarea externa manifestata prin nevoia constanta de like-uri, comentarii sau reactii la postari, devinind astfel un mecanism principal de recompensa.

Pe termen lung, neidentificata problema utilizarii excesive a tehnologiei digitale, si in lipsa adoptarii unor limite sanatoase de folosire a acesteia, se pot instala:

  • Tulburarile de somn cronice si, odata cu ele, oboseala diurna persistenta
  • Cresterea anxietatii si a depresiei
  • Izolarea sociala si aparitia dificultatilor in mentinerea relatiilor interpersonale
  • Reducerea performantei academice si/sau profesionale
  • Pierderea controlului asupra utilizarii tehnologiei si aparitia dependentei digitale. Afla mai multe despre dependenta de internet

Aplicatiile e-Health

Aplicatiile e-Health sau instrumentele digitale de sanatate se refera, potrivit Comisiei Europene, la ansamblul instrumentelor ce folosesc tehnologiile informatiei si comunicatiilor pentru a sprijini si a imbunatati asistenta medicala in toate etapele sale: preventie, diagnostic, tratament, monitorizare si gestionarea afectiunilor existente.

Practic, e-Health reprezinta un domeniu care combina tehnologia cu medicina pentru a face ingrijirea medicala mai accesibila, mai eficienta si mai orientata catre pacient. Acestea acopera de la platforme de telemedicina, asa cum este MediCall, la instrumente de evaluare a simptomelor pacientilor cu ajutorul inteligentei artificiale, la aplicatii mobile de meditatie ghidata si yoga.

De asemenea, merita mentionat faptul ca in zona sanatatii mintale si sociale, aplicatiile e-Health au potential semnificativ in imbunatatirea diferitelor aspecte ale acestora. Concret, industria dezvoltarii software colecteaza date despre utilizatori si genereaza cunostinte pentru a atrage atentia, a prelungi si a intensifica utilizarea, ceea ce, in unele cazuri, duce la comportamente de tip adictiv din partea utilizatorilor. Aceleasi date colectate pot fi insa folosite si pentru a construi pentru prevenirea dependentei si pentru a facilita bunastarea digitala.

Tehnologia este atat parte din problema, cat si parte din solutie, caci folosind aceleasi date de utilizare, cercetatorii au inceput sa exploreze fezabilitatea dezvoltarii unor instrumente de bunastare digitala menite sa schimbe in mod pozitiv atitudinile si comportamentele utilizatorilor fata de folosirea smartphone-urilor. Aplicatiile de bunastare digitala urmaresc, in principal, sa ofere utilizatorilor o imagine mai precisa a timpului efectiv petrecut pe dispozitivele mobile, prin intermediul statisticilor interactive si al tablourilor de bord extrem de intuitive.

Cum sa ne mentinem bunastarea digitala

Influenta tehnologiei la scara larga, in special a retelelor sociale, au remodelat felul in care reactionam in mediul nostru si in care interactionam unii cu altii. Tocmai de aceea este atat de important sa constientizam impactul tehnologiei asupra bunastarii noastre si sa dezvoltam strategii concrete pentru a ne proteja sanatatea si echilibrul mintal.

Bunastarea digitala se refera la folosirea tehnologiei in mod intentionat, responsabil, de asa natura incat sa beneficiem de laturile ei pozitive, fara a cadea in capcana suprasolicitarii sau a dependentei. Cum putem face asta?

  • Monitorizand timpul petrecut online - retelele sociale, de exemplu, au fost concepute pentru a ne capta atentia pentru cat mai mult timp, folosind mecanisme psihologice ca recompensele imediate (like-uri, comentarii, notificari), actualizarile constante de continut si personalizarea feed-ului. Prin astfel de mecanisme, timpul petrecut online devine adesea automat, reflexiv, nefiind rezultatul alegerilor constiente. Acesta este si motivul pentru care ne trezim cu impresia ca „ne-a luat valul” cu fluxul continuu de notificari, scroll infinit si continut captivant, si fara sa ne dam seama, am pierdut 2 ore intr-o seara cu telefonul in mana, fara vreun beneficiu real pentru noi ca indivizi.
  • Stabilind limite si rutine clare – de exemplu, perioade fara ecrane inainte de culcare, la masa sau cand iesim in oras, pauze regulate de la munca online. Inlocuieste jumatate de ora de dimineata la cafea, verificand notificarile pe telefon cu cititul dintr-o carte sau o revista. Inlocuieste timpul petrecut cu telefonul in mana cu alta activitate care iti placea anterior sau care ti-ar aduce acum bucurie - meditatie, ascultat muzica, usoare exercitii de pilates. Poate ajuta si daca ai pune telefonul undeva mai departe de tine, neavandu-l la indemana tot timpul e mai usor de controlat impulsul de a verifica instinctiv telefonul la auzul sunetului unei notificari.
  • Alegand continut valoros – care antreneaza mintea prin filtrarea activa a informatiilor consumate si prioritizarea interactiunilor care ne aduc satisfactie reala si dezvoltare personala. Evita consumul pasiv de stiri alarmiste, clickbait sau continut care provoaca stres inutil si a interactiunilor generatoare de conflicte inutile cu alti utilizatori si comparatii negative.
  • Dezvoltand relatiile offline –cu familia, prietenii, vecinii si colegii prin intalniri reale, hobby-uri si activitati sociale. Este esential sa reinvatam sa ascultam activ in timpul unui dialog, sa ne hranim emotional si social prin conexiuni reale, autentice. Sa incuranjam iesirile cu colegii de munca, implicarea in evenimente locale, hobby-uri si activitati care reduc izolarea, cresc satisfactia personala si stima de sine, imbunatatesc abilitatile sociale (comunicarea, empatia, rabdarea) si previn dependeta digitala si consumul de continut pasiv ce favorizeaza „putregaiul creierului”.

In concluzie, bunastarea digitala a trecut de la a fi un simplu capriciu la a deveni o necesitate in societatea contemporana. Este responsabilitatea fiecaruia sa navigheze constient intre lumea digitala si cea reala, pentru a mentine sanatatea mintala, echilibrul emotional si calitatea relatiilor interpersonale. Tehnologia, folosita cu masura si discernamant, poate fi aliatul nostru cel mai puternic, nu un factor de stres sau dependenta.

 

Referinte:

Consultant Medical Psih. Maria Sararu
Data publicării 19.09.2025