Cancerul de colon: cauze, simptome si tratament

Cuprins

• Ce este cancerul de colon?
• Cancerul colorectal in Romania
• Care sunt factorii care favorizeaza aparitia cancerului de colon?
• Simptome cancer de colon
• Diagnosticul cancerului de colon
• In ce consta preventia cancerului de colon?
• Screening cancer colorectal
• Tratamentul cancerului de colon
• Ce se intampla dupa incheierea tratamentului?

Ce este cancerul de colon?

Cancerul de colon reprezinta o afectiune tumorala (maligna) care se poate dezvolta la nivelul intestinului gros sau al ultimei parti ale tubului digestiv (ultimii 15 centrimetri ai intestinului gros)- cancer colorectal. Constituie o forma frecventa de cancer la nivel mondial, situandu-se pe locul 4, dupa cancerul de plamani, de san si de prostata.

In majoritatea cazurilor, cancerul de colon este precedat de polipi colonici care sufera mutatii ce duc la malignizare.

Din punct de vedere clinic, cancerele de colon ascedent, transvers si descedent prezinta risc crescut de metastazare la nivel hepatic in timp ce formatiunile tumorale maligne colorectale determina mai frecvent metastaze pulmonare sau locale prin diseminare locala in alte organe si structuri ale micului bazin.

Cancerul colorectal in Romania

Conform Profilului de tara privind cancerul, elaborat in 2025 de catre European Cancer Inequalities Registry, in Romania, cancerul colorectal are urmatoarea pondere:

• Barbati:

• Prostata - 20%
• Colorectal - 15%
• Pulmonar - 5%
• Vezica urinara - 8%
• Toate celelalte tipuri - 42%

• Femei:

• San - 28%
• Colorectal - 12%
• Pulmonar - 7%
• Corp uterin - 5%
• Toate celelalte tipuri - 48%.

Care sunt factorii care favorizeaza aparitia cancerului de colon?

Homeostazia sistemului digestiv presupune reinnoirea frecventa si constanta a celulelor care captusesc mucoasa intestinala cu ajutorul celulelor stem prezente la baza vilozitatilor intestinale. Exista numeroase studii care atesta faptul ca tumorile colorectale deriva din malignizarea celulelor stem intestinale sau din enterocite care prezinta capacitate proprie de reinnoire devenind astfel susceptibile la aparitia mutatiilor. Tumorile colorectale derivate din celule stem intestinale dezvolta rezistenta la chimioterapie si radioterapie si prezinta risc crescut de recidiva in urma interventiei chirurgicale de excizie.

Dezvoltarea cancerelor colorectale este dictata de prezenta unui amalgam de factori genetici (mutati ale genelor K-ras, p53 si APC) si de mediu, insa principalii factori de risc care favorizeaza aparitia afectiunii sunt reprezentati de:

• Varsta: majoritatea cancerelor de colon sunt diagnosticate la persoane de peste 50 de ani;
• Istoricul medical: pacientii cu istoric de afectiuni tumorale sau chiar cu diagnostic anterior de cancer colorectal prezinta risc crescut de dezvoltare al afectiunii sau de recidiva ale acesteia;
• Boala inflamatorie intestinala: pacientii cu boala Crohn, boala colonului iritabil sau colita ulcerativa prezinta risc crescut de dezvoltare a unei tumori colorectale;
• Ereditatea: in anumite situatii mutatiile genetice mostenite de la parinti determina aparitia cancerelor colo rectale, sindromul Lynch si polipoza adenomatoasa familiala fiind cele mai frecvente afectiuni ereditare cu potential de malignizare care resc riscul de aparitie a cancerului de colon;
• Regimul dietetic: consumul crescut de carne procesata bogata in grasimi asociat cu o dieta saraca in fibre vegetale favorizeaza aparitia tumorilor colorectale;
• Obezitatea;
• Sedentarismul;
• Diabetul zaharat;
• Fumatul: favorizeaza dezvoltarea polipilor intestinali (leziuni precanceroase la niveul mucoasei care captuseste interiorul colonului);
• Radioterapia aplicata pentru tratarea diferitelor procese tumorale intraabdominale poate favoriza aparitia mutatiilor ADN ului celular cu aparitia tumorilor de intestin gros si rect.

Simptome cancer de colon

Manifestarile clinice care alcatuiesc tabloul clinic al pacientilor cu tumori maligne colorectale sunt reprezentate de catre:

• Tulburari ale tranzitului intestinal care pot varia de la constipatie la diaree;
• Modificarea aspectului materiilor fecale eliminate;
• Prezenta de sange in fecale sau eliminarea de sange proaspat de provenienta rectala;
• Distensie abdominala gazoasa;
• Senzatia de defecatie incompleta;
• Dureri abdominale;
• Fatigabilitate si stare de slabiciune generala;
• Pierderea in greutate neintentionata.

Oboseala excesiva, starea de slabiciune fizica inexplicabila, pierderea in greutate neintentionata, icterul sclero-tegumentar, prezenta edemelor la nivelul membrelor inferioare si/sau superioare sau fracturile osoase spontane reprezinta alte manifestari ale cancerului de colon decelate la pacientii cu aceasta afectiune.

Diagnosticul cancerului de colon

Diagnosticarea cat mai timpurie a cancerelor colorectale imbunatatesc speranta de viata a pacientilor cu aceasta afectiune si cresc sansele de obtinere a unei remisii complete dupa aplicarea tratamentului specific. Screeningul pentru cancerul colorectal se face in mod standard incepand cu 50 de ani, chiar mai devreme in cazul cu antecedente personale sau familiale ale acestei patologii.

Diagnosticul afectiunilor tumorale ale colonului si rectului se stabileste pe baza anamnezei, al examenului clinic al pacientului si al investigatiilor imagistice care includ:

• Colonoscopia: colonoscopia este o investigatie imagistica efectuata cu ajutorul unui colonoscop-tub flexibil prevazut cu camera video si o sursa de lumina atasata la capatul distal, cu ajutorul caruia poate fi evidentiat sediul procesului tumoral si se poate preleva tesut in vederea examenului histologic ulterior; metoda este frecvent utilizata si ca metoda de screening al persoanelor din categoria de risc si de monitorizare ale celor care prezinta deja leziuni precanceroase la nivelul colonului;
• Sigmoidoscopia: procedura realizata cu ajutorul sigmoidoscopului rigid cu rol de investigare imagistica a intestinului la nivel sigmoidal;
• Colonoscopia virtuala sau colonografia CT genereaza imagini tridimensionale ale intestinului gros, utilizata mai ales in cazurile care nu pot fi investigate cu ajutorul colonoscopiei datorita prezentei tumorilor de dimensiuni mari, obstructive;

Investigatiile imagistice pot fi insotite de analize medicale specifice de laborator care sa includa determinarea de markeri tumorali, testarea ADN ului din materii fecale si analiza histopatologica a a polipilor obtinuti printr o colonoscopie anterioara cu prelevare de tesut.

In ce consta preventia cancerului de colon?

Preventia cancerului de colon se refera, in esenta, la reducerea riscului de aparitie printr-un stil de viata sanatos si prin depistarea precoce a leziunilor (polipi pe colon) care pot deveni canceroase in timp, prin screening.

Alimentatia si stilul de viata preventiv cuprinde:

• Consum crescut de legume, fructe, fibre (cereale integrale)
• Reducerea carnii rosii si a alimentelor ultraprocesate (mezeluri, carnati, bacon)
• Limitarea consumului de alcool
• Renuntarea la fumat
• Mentinerea unei greutati normale
• Activitate fizica regulata (inclusiv mersul pe jos ajuta).

Screening cancer colorectal

In cazul femeilor si barbatilor cu varsta intre 50 si 74 de ani, incadrati la risc mediu*, se foloseste ca test de screening testul imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte in materiile fecale. Testul imunochimic fecal (FIT) se realizeaza la fiecare 2 ani pentru persoanele cu test FIT negativ.
In cazul unui rezultat pozitiv al testului FIT, se recomanda efectuarea unei colonoscopii (endoscopii digestive inferioare).

* Varsta 50 - 75 de ani
Fara istoric familial/ personal de cancer
Fara polipi sau adenoame.

Pentru femeile si barbatii cu varsta intre 50 si 74 de ani, incadrati in categoria de risc inalt**, se recomanda endoscopie digestiva inferioara (colonoscopie) in maximum 6 saptamani de la efectuarea consultatiei initiale.
Repetarea colonoscopiei se face la 5 ani daca rezultatul colonoscopei anterioare este NEGATIV.

** Polipoza adenomatoasa familiala (polipi adenomatosi in colon si rect)
Persoanele care provin din familii cu cancer ereditar non-polipozic (sindrom Lynch)
Prezenta unor boli inflamatorii intestinale
Istoric familial/ personal de cancer colorectal/polipi adenomatosi.

Tratamentul cancerului de colon

Cea mai utilizata forma de tratament pentru afectiunea tumorala colorectala este reprezentata de catre interventia chirurgicala de rezectie a procesului malign. Interventia se poate realiza in cadrul unei colonoscopii daca formatiunile tumorale sunt de mici dimensiuni (polipectomie) sau prin interventie minim invaziva laparoscopica. In cazul stadiilor avansate de boala se poate opta pentru:

• Colectomie partiala care consta in indepartarea unei portiuni mai extinse ale colonului afectat urmata de anastomoza a portiunilor libere de intestin gros;
• Colectomie partiala cu montarea in prima etapa a unei colostome (punga colectoare atasata la peretele abdominal extern), urmata de o a doua interventie pentru restabilirea continuitatii tractului digestiv inferior; in anumite situatii de boala avansata in care nu se poate realiza anastomoza intr un pas secundar sau este practicata colectoia totala, este necesara mentinerea colostomei pentru tot restul vietii;
• Indepartarea statiilor ganglionare intraabdominale afectate.

Metodele de tratament non chirurgicale ale cancerului includ radioterapia, chimioterapia si terapia imunologica. Chimioterapia se administreaza de obicei dupa rezectia chirurgicala pentru a reduce riscul de metastaze (mai ales in cazul pacientilor cu tumori voluminoase sau afectare a ganglionilor limfatici santinela). In anumite situatii insa, chimioterapia poate fi administrata si anterior tratamentului chirurgical avand ca scop micsorarea tumorii si inlesnirea actului operator sau ca metoda paliativa la pacientii cu metastaze secundare.

Radioterapia se utilizeaza inainte de interventia chirurgicala sau ca paliativ in ameliorarea durerii.

Terapia tintita utilizeaza substante medicamentoase care se leaga specific de anumiti receptori celulari de la nivelul tesutului tumoral si este rezervata de obicei pacientilor cu tipuri de cancer neresponsiv la alte metode de tratament sau cu forme avansate de cancer colorectal.

Imunoterapia reprezinta o metoda de tratament care potenteaza raspunsul imun al gazdei crescand capacitatea de aparare a organismului impotriva celulelor canceroase de la nivelul colonului.

Ce se intampla dupa incheierea tratamentului?

Simptomele produse de tratament pot persista si dupa incheierea acestuia.

Potrivit ghidului ESMO:

• Pacientii pot sa prezinte anxietate, probleme cu somnul sau depresie si pot necesita asistenta psihologica.
• In timpul si dupa tratament, hranirea poate deveni problematica din cauza apetitului redus, a starii de greata si a starii generale proaste.
• Dificultatile de concentrare si pierderile de memorie sunt efecte adverse obisnuite ale chimioterapiei sistemice.

Monitorizarea pacientului

Dupa incheierea tratamentului, medicul va propune un plan de urmarire care isi propune:

• Sa depisteze si sa previna efectele adverse ale tratamentului
• Sa depisteze cat mai rapid posibilele recurente si sa stabileasca tratamentul potrivit
• Sa puna la dispozitie informatii medicale, suport psihologic si sa ofere indrumare catre furnizorii de suport specializati, in scopul intoarcerii cat mai rapide la viata cotidiana normala.

Protocolul de urmarire va include vizite la cabinet si investigatii regulate. Protocolul depinde de stadiul cancerului si de tipul de tratament care s-a administrat.

Referinte:

• Molecular Basis of Colorectal Cancer - https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra0804588
• Worldwide Variations in Colorectal Cancer - https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.3322/caac.20038
• Screening for Colorectal Cancer - https://www.acpjournals.org/doi/abs/10.7326/0003-4819-113-5-373