Cancerul endometrial: cauze, simptome, stadializare si tratament

Cancerul endometrial reprezinta o patologie oncologica maligna cu origine la nivelul tesutului care captuseste uterul, studiile de specialitate indicand faptul ca acesta se afla printre principalele tipuri de malignitati ginecologice din Europa. Incidenta anuala a carcinomului endometrial in Uniunea Europeana este de aproximativ 16/100.000 de femei, iar mortalitatea asociata acestei patologii este de 4-5/100.000. Riscul estimativ de a dezvolta cancer endometrial la un moment dat in viata este cuprins intre 1,7 si 2%, in majoritatea tarilor cu economie dezvoltata, acesta continuand sa creasca direct proportional cu incidenta obezitatii.
Cancerul endometrial: cauze, simptome, stadializare si tratament

Statisticile estimeaza faptul ca rata de supravieturie la 5 ani de la stabilirea diagnosticului de cancer endometrial este de aproximativ 72.9% la nivelul populatiei din Europa de Est si de aproximativ 83.2% pentru cea care provine din partea de Nord a continentului.

Cuprins

Din ce cauze apare cancerul endometrial?

Hiperplazia endometriala constituie leziunea precursoare a cancerului de endometru si se defineste ca fiind o proliferare aberanta a glandelor endometriale, asociata unei stimulari estrogenice crescute. Deficitul relativ al progesteronului nu poate  „contrabalansa ” in mod eficient efectele estrogenului asupra endometrului si este mai frecvent intalnit la persoanele supraponderale, la femeile cu menarha timpurie si menopauza tarzie si cele care asociaza tumori secretoare de estrogen.

Acest dezechilibru hormonal între estrogen și progesteron determină apariția unui raport anormal între componenta glandulară și cea stromală, și al atipiilor celulare, care, neadresate corespunzător, pot degenera cu apariția cancerului endometrial.

Factori de risc in cancerul endometrial

Principalii factori de risc care contribuie la aparitia cancerului endometrial sunt reprezentati de:

  • Varsta (varsta inaintata favorizeaza aparitia cancerului endometrial)
  • Obezitatea
  • Menarha (prima menstruatie apare inainte de implinirea varstei de 12 ani) precoce
  • Menopauza tarzie
  • Secretia excedentara de estrogen care apare la persoanele supraponderale
  • Predispozitia genetica (istoricul familial de sindrom Lynch sau cancer endometrial).

Terapia hormonala pentru tratarea cancerului de san constituie un factor de risc notabil al cancerului endometrial in cazul persoanelor care urmeaza astfel de tratamente la indicatia medicului oncolog.

Simptome cancer de endometru

Manifestarile clinice asociate stadiilor precoce de evolutie ale cancerului endometrial pot include:

  • Sangerari vaginale anormale in afara perioadei de menstruatie
  • Spotting sau sangerari vaginale care apar dupa instalarea menopauzei
  • Durere pelvina spontana sau în timpul actului sexual.

Din nefericire, aceste manifestari clinice sunt nespecifice, putand fi intalnite si in alte patologii ginecologice de tip infectios cauzate de Micoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum sau Chlamydia trachomatis.

Diagnosticul si screeningul in cancerul endometrial

Cancerul endometrial poate fi depistat, de regula, in stadiile precoce ale evolutiei daca pacienta se prezinta la medicul ginecolog la primele manifestari clinice aparute si/sau respecta programul anual (sau mai frecvent in conformitate cu recomandarile medicului ginecolog) de vizite ginecologice.

Anamneza, examenul pelvin si ecografia transvaginală constituie principalele metode de diagnostic ale cancerului endometrial, alaturi de biopsia de endometru prin intermediul careia sunt recoltate celule pentru examinarea ulterioara in cadrul departamentului de anatomie patologica.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cancerul endometrial poate fi clasificat in mai multe subtipuri in conformitate cu particularitatile histopatologice asociate dupa cum urmeaza:

  • Cancer de tip endometroid care insumeaza aproximativ 80% din cancerele endometriale diagnosticate
  • Carcinom seros aproximativ 5-10%
  • Carcinom cu celule clare 1-5%
  • Carcinom mucinos, mixt, epidermoid, cu celule tranzitionale si nediferentiat aproximativ 5%.

Carcinosarcomul endometrial este considerat a fi un tip aparte de cancer endometrial care asociaza prognostic rezervat.

In cazul in care examenul histopatologic pune in evidenta existenta unui cancer endometrial de grad III, medicul curant recomanda de regula efectuarea unei computer tomografii toracice, abdominale si pelvine pentru depistarea eventualelor metastaze si pentru a orienta planul de tratament chirurgical. Tomografia cu emisie de pozitroni poate fi utila pentru depistarea raspandirii la nivelul circulatie limfatice a celulelor tumorale cu punct de plecare endometrial.

Testul Papanicolau nu constituie o metoda de screening pentru cancerul de endometru, insa in anumite situatii poate decela atipii ale celulelor recoltate de la nivel cervical ce pot sugera existenta unor modificari patologice ale endometrului.

Consultatiile ginecologice de rutina dupa menopauza

Vizitele la ginecolog dupa instalarea menopauzei sunt la fel de importante ca cele efectuate in perioada fertila si includ atat examen senologic (al sanului), cat si pelvin in vederea depistarii precoce ale eventualelor modificari patologice care pot surveni in contextul deficitului hormonal specific acestei perioade.

Femeile cu vârsta cuprinsa intre 50 si 70 ani asociaza cel mai mare risc de a dezvolta cancer endometrial, studiile demonstrand faptul ca mai mult de jumatate din numarul total al pacientelor diagnosticate cu acest tip de patologie oncologica au varsta mai mare de 55 de ani.

Stadializarea cancerului de endometru

In functie de particularitatile celulelor canceroase evidentiate de catre histopatolog, cancerul endometrial poate fi clasificat dupa cum urmeaza:

  • Cancer de endometru grad I - biopsia contine ≤5% atipii celulare
  • Cancer de endometru grad II - biopsia contine intre 6-50% celule tumorale
  • Cancer de endometru grad III - mai mult de jumatate din numarul total al celulelor analizate prezinta atipii. Cancerul endometrial de grad III asociaza, de regula, agresivitate crescuta (prezinta rata de crestere și o capacitate de invazivitate crescuta) si tendinta de evolutie nefavorabila pentru pacienta.

Stadializarea FIGO a cancerului endometrial include atat criterii histopatologice, cat si moleculare care permite divizarea leziunilor patologice dupa cum urmeaza:

Tratamentul cancerului endometrial

Tratamentul cancerului endometrial variaza in conformitate cu stadiul in care se afla tumora la momentul diagnosticarii si poate include:

  • Intervenție chirurgicala pentru indepartarea tumorii primare care poate fi reprezentat de histerectomia totala (indepartarea in totalitate a uterului), salpingo ovarectomia bilaterala (indepartarea trompelor uterine si ale ovarelor) si disectia nodulilor limfatici pelvini
  • Radioterapie cu administarea externa sau interna
  • Chimioterapie
  • Terapie hormonala, in special cea cu progesteron, poate constitui o varianta viabila pentru pacientele care nu pot beneficia de tratament chirurgical sau radioterapie
  • Terapie tintita cu anticorpi monoclonali.

Alimentatia in cancerul endometrial

Principalele recomandari referitoare la regimul alimentar al persoanelor diagnosticate cu acest tip de afectiune oncologica se refera la cresterea consumului de:

  • Proteine provenite din plante
  • Fructe si legume proaspete
  • Cereale integrale
  • Lapte si produse derivate din lapte cu un continut diminuat de grasimi.

Principalele categorii de alimente care ar trebui evitate include:

  • Carnea rosie
  • Produsele lactate nepasteurizate
  • Zaharul (inclusiv produsele de patiserie bogate in zahar)
  • Mancarea ultraprocesata
  • Alcoolul.

Monitorizarea pacientei dupa incheierea tratamentului

Dupa finalizarea tratamentului oncologic, pacienta este monitorizata in dinamica de catre ginecolog prin evaluari de specialitate periodice la fiecare 3 luni in primul an, la fiecare 6 luni in al doilea an si ulterior anual. De regula, pacientele cu diagnostic de cancer endometrial in antecedentele personale sunt monitorizate prin RMN-uri sau CT-uri seriate la fiecare 3-4 luni in primii 2 ani dupa finalizarea tratamentului oncologic si ulterior bianual in urmatorii 3 ani.

In cazul in care medicul ginecolog suspecteaza recidivarea cancerului endometrial, acesta poate recomanda efectuarea unei computer tomografii cu emisie de pozitroni.

Rata de supravietuire in cazul cancerului endometrial depistat in stadiul I este de aproximativ 80% la 5 ani si scade semnificativ invers proportional cu evolutia patologiei la momentul diagnosticarii. Majoritatea recidivelor cancerului endometrial (aproximativ 80%) au loc pe durata primilor 2-3 ani de la finalizarea tratamentului oncologic si sunt localizate in afara pelvisului (apar cu precadere la nivelul vaginului).

Principalele sedii de metastazare ale cancerului endometrial sunt reprezentate de:

  • Peritoneu-28%, plaman
  • Creier-<1%
  • Tesut hepatic -7%
  • Glande suprarenale -1%
  • Sistem osos -4 pana la 7%
  • Ganglionii limfatici din afara abdomenului 0.4-1%
  • Splina si tesut muscular intre 2 si 6%.

Reducerea riscului de cancer endometrial

  • Principalele modalitati de reducere ale riscului de cancer endometrial se refera la modificarea stilului de viata si presupun evitarea acumularii kilogramelor excedentare, prin adoptarea unui regim alimentar sanatos si echilibrat si evitarea sedentarismului.
  • Hranirea la san a nou-nascutului, precum si nasterea scad riscul de aparitie al cancerului endometrial prin diminuarea concentratiilor de estrogen.
  • Administrarea de contraceptive hormonale estro-progestative diminueaza riscul de aparitie al cancerului endometrial oferind protectie eficienta si durabila, in special daca sunt administrate pe termen lung.

Cancerul endometrial constituie un diagnostic dificil de manageriat atat din perspectiva psiho-emotionala a pacientei, cat si din punct de vedere al optiunilor de tratament. Abordarea multidisciplinara a pacientelor cu acest tip de patologie oncologica presupune colaborarea intre ginecologul, chirurgul oncolog, medicul imagist, nutritionistul si psihologul care au in ingrijire pacienta, pentru obtinerea celor mai bune rezultate in conformitate cu particularitatile fiecarui caz in parte.

 

 

Referinte:

Data publicării 14.10.2025