In anumite situatii, celulele tumorale pot metastaza prin desprinderea de la nivelul tumorii primare si raspandirea in organism la nivelul altor sisteme si organe, unde formeaza tumori secundare.
Cuprins
- Tipuri de carcinom
- Cauze si factori de risc ale carcinomului
- Simptome carcinom
- Stabilirea diagnosticului de carcinom
- Optiuni de tratament carcinom
- Carcinom metastatic
- Preventia carcinomului
Tipuri de carcinom
In functie de gradul de extindere al tumorii, carcinoamele pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
- Localizate sau in situ, in situatia in care tumora este unica si bine delimitata
- Invazive - tumora s-a raspandit la nivelul tesuturilor invecinate
- Metastatice - celulele tumorale s-au desprins de la nivelul tumorii primare si au generat aparitia de metastaze in alte tesuturi si structuri ale corpului.
Conform caracteristicilor histopatologice ale carcinoamelor, acestea pot fi subdivizate in urmatoarele categorii:
- Adenocarcinom - aceste tumori isi au originea la nivelul celulelor epiteliale glandulare care secreta fluide cum ar fi mucus si secretii gastrice si, de regula, implica tumori ale sanului, prostatei, colonului, rectului, ficatului si pancreasului
- Carcinom bazocelular - constituie cea mai frecventa forma de cancer al pielii si se dezvolta din celulele care intra in alcatuirea stratului bazal al tegumentului
- Carcinom cu celule scuamoase - al doilea cel mai des intalnit cancer al pielii care este constituit din celule regasite la nivelul stratului superior al tegumentului frecvent expus la radiatiile UV (fata, urechi, gat, torace superior, membre superioare). Carcinomul cu celule scuamoase poate afecta si mucoasa respiratorie, esofagul, cavitatea bucala si zona faringo-laringiana
- Carcinom ductal in situ - localizat la nivelul glandei mamare, acest tip de cancer prezinta caracter benign si evolutie favorabila pe termen lung datorita caracterului neinvaziv
- Carcinom ductal invaziv sau infiltrat este localizat la nivelul canalelor galactofore, insa spre deosebire de cel in situ, acesta prezinta risc inalt de diseminare prin intermediul circulatiei sangvine si limfatice catre alte organe ale corpului
- Carcinom cu celule de tranzitie vizeaza in special tesuturile care captusesc vezica urinara, ureterele si rinichii insumand aproximativ 85% din numarul total al cancerelor renale.
Afla mai multe despre carcinomul cu celule scuamoase si carcinomul bronhopulmonar
Cauze si factori de risc ale carcinomului
Carcinoamele constituie tumori solide care se formeaza prin alterarea AND-ului celulelor epiteliale in urma unei mutatii mostenite (BRCA-cancer de san, HNPCC-cancer colorectal, endometrial, ovarian, gastric, biliar, urinar si cerebral inainte de implinirea varstei de 50 de ani, pancretic FAP-polipoza adenomatoasa familiala si nu numai) sau dobandite secundar actiunii anumitor factori de agresiune externa. Factorii de agresiune implicati in mod frecvent in aparitia carcinoamelor includ:
- Fumatul
- Consumul cronic de alcool
- Expunerea la substante toxice si radiatii (radiatii X- in scop terapeutic ori radiatii solare).
Principalii factori de risc care predispun la dezvoltarea carcinoamelor includ:
- Inaintarea in varsta - persoanele cu varsta de peste 65 de ani asociaza risc crescut de dezvoltare al acestui tip de tumori
- Obezitatea - depozitele adipoase prezinta capacitate de a sintetiza anumite tipuri de hormoni implicati in aparitia carcinoamelor
- Apartenenta la sex - cu exceptia cancerului de san, carcinoamele sunt mai frecvent intalnite la persoanele de sex masculin
- Apartenenta la rasa - persoanele de culoare asociaza risc crescut de dezvoltare al carcinoamelor pulmonare, ale colonului si prostatei, in timp ce caucazienii sunt mai predispusi la cancerele de piele ca urmare a deficitului de melanina din piele.

Simptome carcinom
In functie de localizarea tumorii si tipul acesteia, principalele manifestari care pot intra in alcatuirea tabloului clinic al pacientilor diagnosticati cu adenocarcinom includ:
- Ingrosarea tegumentului mamar, eritem al sanului, edem, durere la nivelul unui singur san, infundarea mamelonului, retractia tegumentului supraiacent tumorii (depresiune la nivelul sanului), aparitia secretiilor mamelonare si al adenopatiilor axilare in cazul carcinomului ductal invaziv
- Tuse peristenta, hemoptizie, dispnee, durere toracica, sindrom febril in absenta unei cauze infectioase in cazul cancerului pulmonar
- Ulceratii persistente ale mucoasei bucale, durere in timpul masticatiei, hipersalivatie la pacientii care prezinta carcinom al mucoasei orale
- Disfagia (dificultatea la inghitire), modificari ale vocii (vocea ingrosata sau ragusita), inflamatia persistenta a mucoasei laringelui in absenta cauzelor bacteriene sau virale si tusea persistenta in prezenta carcinoamelor laringiene/faringiene
- Inapetenta, senzatie de greata si varsaturi, icter sclero-tegumentar, durere la nivelul hipocondrului drept in cazul hepatocarcinomului si carcinomul ductelor biliare
- Modificarea consistentei si aspectului scaunului (scaune grasoase, de culoare deschisa si urat mirositoare aderente la vasul de toaleta), sindrom diareic, durere in bara la nivelul abdomenului superior care iradiaza in posterior, icter, inapetenta, pierdere ponderala neintentionata in cazul carcinomului pancreatic
- Hematurie, cresterea frecventei urinare, imperiozitate urinara, senzatia de golire incompleta a vezicii urinare, durere in timpul mictiunii asociate de regula carcinomului de vezica urinara
- Scaune cu sange, rectoragie, tulburari ale tranzitului intestinal (sindrom diareic care alterneaza cu perioade de constipatie), meteorism accentuat, dureri abdominale, durere rectala, senzatia de defecare incompleta/frecventa, senzatie permanenta de balonare, pierdere in greutate asociate cancerelor colorectale.
Stabilirea diagnosticului de carcinom
Diagnosticul carcinomului este stabilit pe baza informatiilor obtinute din anamneza, examenul clinic al pacientului si al rezultatelor obtinute dupa efectuarea investigatiilor imagistice si de laborator. De regula, pacientii se prezinta initial la cabinetul medicului de familie care, pe baza informatiilor obtinute din anamneza si examen clinic, recomanda efectuarea unei vizite medicale de specialitate (dermatolog, gastroenterolog, chirurgie generala, otorinolaringolog, pneumolog, nefrolog) in conformitate cu localizarea tumorii.
Exista insa si carcinoame asimptomatice care genereaza aparitia de manifestari clinice zgomotoase in etapele tardive de evolutie, determinand pacientul sa se prezinte direct la camera de garda pentru investigatii si tratament.
Investigatiile utilizate pentru stabilirea diagnosticului de cancer pot varia in conformitate cu localizarea tumorii insa, in general ele includ:
- Analize de laborator pentru determinarea anumitor markeri tumorali, proteine sau enzime care orienteaza diagnosticul
- Investigatii imagistice care pot include - mamografie, ecografie, radiografie simpla, colonoscopie, rectoscopie, angiografie, tomografia computerizată, PET CT, si rezonanta magnetica nucleara pentru decelarea tumorii primare, a raporturilor acesteia cu tesuturile din jur si raspandirea la nivelul altor sisteme si organe ale corpului
- Biopsie - biopsia de tesut tumoral este utilizata atat pentru confirmarea diagnosticului de carcinom, cat si pentru stadializarea acestuia in conformitate cu particularitatile histologice ale probei recoltate.
Afla mai multe despre testele de screening pentru depistarea cancerului in stadiu incipient
Optiuni de tratament carcinom
Managementul carcinomului depinde de tipul tumorii (particularitatile histopatologice evidentiate prin biopsie), stadializarea si localizarea acesteia, starea de sanatate generala a pacientului, precum si preferintele acestuia, insa de regula cuprinde:
- Tratament chirurgical pentru rezectia tumorii primare - aceasta abordare este preferata in cazul pacientilor cu tumori in situ (localizate) care nu au metastazat
- Chimioterapie - utilizata in monoterapie sau impreuna cu alte metode de tratament, chimioterapia are ca scop diminuarea in dimensiuni a tumorii (chimioterapia neoadjuvanta) pentru indepartarea chirurgicala mai facila sau pentru distrugerea celulelor tumorale restante dupa rezectie (chimioterapie adjuvanta)
- Radioterapia poate fi utilizata alaturi de chimioterapie si tratamentul chirurgical pentru a maximiza efectul acestora. In anumite situatii, radioterapia este utilizata ca metoda paliativa de tratament la pacientii aflati in faza terminala pentru imbunatatirea calitatii vietii
- Terapia tintita utilizeaza substante farmacologice care vizeaza anumite mutatii genetice ale celulelor tumorale care le fac vulnerabile
- Imunoterapia are ca scop cresterea capacitatii sistemului imun al pacientului de a recunoaste si distruge in mod specific celulele tumorale
- Terapia hormonala este rezervata pacientilor cu tumori care sunt hormon dependente, asa cum este cazul cancerului de san sau de prostata.
Tratamentul este individualizat in conformitate cu particularitatile fiecarui caz in parte si este intocmit la indicatiile unei echipe multidisciplinare de medici care de regula include oncolog, radiolog si chirurg oncolog.
Carcinom metastatic
Metastaza reprezinta raspandirea cancerului de la locul de formare la un alt organ sau structura a corpului aflata la distanta de tumora primara. Diseminarea celulelor tumorale catre alte organe si structuri ale corpului poate avea loc dupa cum urmeaza:
- Invadarea din aproape in aproape a tesuturilor care delimiteaza tumora primara
- Invadarea structurilor vasculare si/sau limfatice din vecinatate
- Deplasarea prin intermediul circulatiei sagvine/limfatice catre alte zone ale organismului
- Cantonarea celulelor tumorale la nivelul vaselor de sange de calibru mic (capilare) aflate la distanta de tumora primara si constituirea unei noi mase tumorale prin multiplicare rapida
- Declansarea angiogenezei (aparitia unor vase de neoformatie) care permite cresterea tumorii metastazate si diseminarea mai departe a celulelor tumorale.
In functie de localizarea tumorii primare, carcinoamele pot disemina dupa cum urmeaza:

Este important de mentionat faptul ca managementul terapeutic al metastazelor depinde de tipul tumorii primare, localizarea metastazei, tratamentele administrate anterior si starea generala de sanatate a pacientului la momentul depistarii acestora.
Preventia carcinomului
Anumite tipuri de cancer pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc care tin de stilul de viata al persoanei in cauza dupa cum urmeaza:
- Evitarea fumatului
- Mentinerea unei greutati corporale adecvate inaltimii
- Evitarea consumului de alimente supraprocesate bogate in conservanti
- Evitarea produselor de ingrijire corporala cu sulfati, parabeni, saruri de aluminiu care se pot acumula in organism de-a lungul anilor avand efect mutagen asupra anumitor tipuri de celule;
- Limitarea consumului de alcool
- Aplicarea de creme cu protectie solara inainte de expunerea la radiatii UV
- Evitarea solarelor pentru obtinerea bronzului artificial.
Testele de screening pot include atat determinari serice ai anumitor markeri tumorali (antigen specific prostatic, scor ROMA), cat si investigatii imagistice (mamografie, colonoscopie). Efectuate in mod regulat dupa o anumita varsta sau la pacientii care asociaza o serie de factori de risc, aceste teste de screening pot depista precoce o afectiune tumorala, imbunatatind sansele de supravietuire ale pacientului si calitatea vietii acestuia pe termen lung si scurt.
Testarea genetica pentru depistarea mutatiilor care predispun la aparitia anumitor tipuri de cancer este recomandata persoanelor care prezinta antecedente de boli tumorale in familie. Pe baza rezultatelor obtinute, pacientul poate opta (la recomandarea medicului curant) pentru efectuarea unui tratament chirurgical radical preventiv (mastectomie pentru prevenirea aparitiei cancerului de san) in situatia in care se dovedeste existenta unui risc crescut de aparitie al cancerului.
Referinte:
- Carcinoma
- Carcinoma, Cleveland Clinic
- Common cancer symptoms, Cancer Council
- HNPCC, National Cancer Institute
- Metastatic Cancer: When Cancer Spreads, National Cancer Institute
- What Is Carcinoma?