Ce rol are melatonina in ameliorarea tulburarilor de somn?

Insomnia reprezinta o patologie care afecteaza aproximativ 7% din populatia adulta din Uniunea Europeana si 9-20% din populatia Statelor Unite ale Americii, atingand o valoare de 37% in UK si aproximativ 19% in Franta. Tulburarile de somn prezinta un efect negativ pronuntat asupra psihicului uman, dar si asupra sistemului cardiovascular, afectand calitatea vietii pacientului datorita implicatiilor sociale si profesionale pe care le atrage dupa sine. Cauzele exacte care genereaza aparitia tulbrarilor de somn nu au fost stabilite cu exactitate, insa este cunoscut impactul stresului cotidian si implicarea melatoninei in aparitia insomniilor adultului.
Ce rol are melatonina in ameliorarea tulburarilor de somn?

Cuprins

Ce este melatonina?

Melatonina este un hormon sintetizat in principal de catre epifiza si prezinta structura similara serotoninei, fiind obtinut dintr-un aminoacid esential numit triptofan. Sinteza de melatonina este influentata de alternanta zi noapte, fiind mai accentuata dupa lasarea intunericului si diminuata la expunerea retinei la lumina solara, care inhiba anumite enzime implicate in productia hormonala. Hormonul este sintetizat si de catre tractul intestinal si retina, insa numai productia de melatonina care are loc in glanda pineala este influentata de ritmul circadian.

Ritmul de sintetizare al hormonului de catre glanda pineala inregistreaza cresteri dupa amiaza si ramane ridicat pe tot parcursul noptii, urmand sa scada la primele ore ale diminetii. Intre ora 2 noaptea si 4 dimineata se inregistreaza o concentratie maxima de melatonina care poate fi cuprinsa intre 80-120 pg/mL, urmand ca in timpul zilei, aceasta sa scada treptat, pana la valori ce pot fi cuprinse intre 10-20 pg/mL.

Sinteza melatoninei se afla in stransa corelatie cu varsta, astfel ca la varstnici, hormonul inregistreaza valori de 4 ori mai scazute fata de cele observate la adultul tanar. Nivelurile de melatonina sunt diminuate in primele 3 luni de viata ale sugarului si se datoreaza in mare parte pasajului transplacentar al hormonului de la mama la fat, care are loc in timpul sarcinii.

Dupa nastere, in absenta melatoninei de origine materna, nivelurile serice hormonale cresc treptat prin sinteza endogena proprie odata cu maturarea neurologica a sugarului, urmand ca in jurul varstei de 3 ani a copilului, acestea sa se stabilizeze determinand, un ritm circadian adecvat.

Nivelurile maxime ale melatoninei serice sunt atinse la copiii cu varste cuprinse intre 4 si 7 ani, dupa aceasta perioada, valorile hormonului inregistrand un declin progresiv pana la sfarsitul vietii.

Melatonina poate fi obtinuta si in conditii de laborator, suplimentele alimentare fiind administrate sub forma de comprimate sau solutie lichida persoanelor care prezinta tulburari ale somnului si manifesta dificultate la trecerea de la starea de veghe la somn. Melatonina sintetica se gaseste pe piata de medicamente si sub forma de solutie injectabila, pulbere pentru suspenisie orala sau drajeuri gumate masticabile utilizate mai ales la copiii mici.

Cum functioneaza – care este rolul melatoninei?

Melatonina este un hormon implicat in reglarea al ritmului neuroendocrin, al ritmului circadian prin alternanta starilor de somn-veghe in concordanta cu diferitele momente ale zilei si a temperaturii corpului prin intermediul receptorilor de tip MT1 si MT2.

Suplimentar, hormonul prezinta proprietati antiinflamatoare, imunomodulatoare, antioxidative si anticancerigene, avand rol de reducere al riscului de evenimente vasculare acute, reprezentate in principal de accidentele vasculare cerebrale. Studiile desfasurate la animale au demonstrat faptul ca melatonina creste rata de supravietuire neuronala si imbunatateste neurogeneza atunci cand se administreaza in primele 24 de ore de la producerea accidentului vascular cerebral.

In afara proceselor de detoxifiere prin neutralizarea efectelor radicalilor liberi, melatonina mai este implicata in procesele de formare si de protectie ale sistemului osos, de reglare a greutatii corporale si de sustinere a sistemul cardiovascular si reproducator.

Cand se recomanda administrarea de melatonina?

Administrarea de melatonina exogena modifica sinteza hormonala fiziologica prin modularea activitatii neuronale suprachiasmatice, avand ca efect scaderea timpului alocat pentru inducerea somnului. Studiile desfasurate de-a lungul timpului au demonstrat faptul ca administrarea exogena de melatonina sub forma de supliment alimentar poate fi benefica in urmatoarele situatii:

  • Ameliorarea tulburarilor de ritm circadian atat la adulti, cat si la copii
  • Tratamentul pacientilor care prezinta simptome specifice ale schimbarilor de fus orar
  • Administrarea exogena de melatonina poate reduce perioada de timp necesara pentru inducerea somnului
  • Ameliorarea insomniilor: administrarea orala a melatoninei la pacientii care prezinta deficit de productie al acestui hormon poate imbunatati starile de insomnie prin scurtarea intervalului de timp necesar trecerii din faza de veghe la somn. Efectele melatoninei asupra calitatii si duratei somnului nu au fost insa dovedite pana in prezent
  • Imbunatatirea capacitatii de concentrare si reducerea somnolentei diurne.

Exista studii care atesta faptul ca melatonina prezinta un impact deosebit de important asupra sistemului nervos central, ameliorand bolile neurodegenerative prin mecanisme care contribuie la initierea proceselor de autofagie. Aceste mecanisme de autofagie, previn acumularea proteinelor anormale la nivel cerebral implicate in aparitia bolii Parkinson si Alzheimer, boala Huntington sau scleroza amiotrofica laterala.

Melatonina prezinta si un puternic efect analgetic benefic pacientilor care prezinta durere cronica de diferite etiologii. Administrarea de melatonina s-a dovedit a fi benefica si la bolnavii diagnosticati cu fibromialgie, sindrom de colon iritabil, dispepsie functionala si durere cronica temporo-mandibulara.

Administrare melatonina la bebelusi si copii

In prezent sunt desfasurate studii la nivelul Marii Britanii si Frantei care au ca scop evidentierea efectului benefic al administrarii de melatonina la prematurii care prezinta leziuni cerebrale aparute in contextul hipoxiei cerebrale, inflamatiei sau infectiei in perioada perinatala sau neonatala. Studiul francez are ca scop demonstrarea eficacitatii melatoninei in prevenirea suferintei cerebrale ale copiilor nascuti prematur, atunci cand hormonul este administrat parenteral mamei, in zilele care preced nasterea.

Obiectivul studiului desfasurat in Marea Britanie este acela de a demonstra faptul ca melatonina poate reduce gradul de afectare neurologica in cazul prematurilor, atunci cand se administreaza in perioada neonatala.

Melatonina este eficienta si in cazul copiilor si adolescentilor diagnosticati cu tulburari de spectru autist datorita capacitatii hormonului de imbunatatire a calitatii somnului la aceasta categorie de pacienti. Efectele favorabile ale melatoninei au fost observate si in cazul tulburarilor neuro-psihiatrice ale copiilor, manifestate prin tulburari de dispozitie si comportament, retard intelectual sau crize epileptice.

Tulburarile de somn ale copiilor determina modificari comportamentale, deficit de atentie si de functionare pe timpul zilei si afectarea performantelor scolare prin diminuarea ritmului de achizitii intelectuale. Anumite patologii de tipul dermatitei atopice, astmului, sindromului ADHD sau autismului intalnite la copii predispun, in mod frecvent la tulburari ale somnului, afectand calitatea vietii pacientilor pediatrici.

In prezent se recomanda ca administrarea de melatonina la copiii care prezinta tulburari ale somnului sa fie efectuata numai pe termen scurt, in doze si la intervale de timp recomandate de catre medicul specialist. Efectele pe termen lung asupra sintezei de hormoni sexuali si a prolactinei, determinate de admistrarea melatoninei la copii nu sunt in totalitate cunoscute, astfel incat nu se recomanda initierea tratamentului hormonal fara avizul medicului specialist.

Principalele efecte adverse ale suplimentelor alimentare cu melatonina asupra copiilor sunt reprezentate de:

  • Somnolenta diurna
  • Cefalee
  • Stare de agitatie si/sau cresterea frecventei urinarii.

Contraindicatii melatonina

Administrarea de melatonina este contraindicata la persoanele care sofeaza sau lucreaza cu utilaje grele din cauza efectelor adverse ale suplimentului reprezentate de stare de somnolenta diurna, ameteala si cefalee. In aceste situatii, suplimentele orale pe baza de melatonina trebuie administrate cu cel putin 5 ore inainte de angajarea in astfel de activitati.

Datorita interactiunilor sale cu alte medicamente, se recomanda asocierea cu precautie a melatoninei cu:

  • Medicatia anticoagulanta: melatonina creste riscul de sangerare la pacientii cu tratament anticoagulant
  • Anticonvulsivante: melatonina poate avea efect inhibitor asupra medicatiei utilizate pentru tratarea convulsiilor, crescand frecventa crizelor epileptice mai ales la copii cu disfunctii neurologice
  • Antidepresive: in asociere cu acestea, melatonina poate avea efect sedativ
  • Antihipertensive: melatonina poate creste valorile tensiunii arteriale
  • Antidiabetice orale
  • Anticonceptionale: in asociere cu preparatele anticonceptionale, melatonina poate avea efect sedativ
  • Imunosupresoare: melatonina stimuleaza sistemul imun interferand cu actiunea imunosupresoarelor.

Luand in considerare multiplele beneficii ale melatoninei asupra organismului uman si efectele adverse relativ usoare care apar la administrarea exogena a hormonului, este de asteptat ca domeniul de aplicabilitate al terapiilor cu melatonina sa fie extins in viitorul apropiat cu scopul de a imbunatati calitatea vietii pacientilor diagnosticati cu diferite patologii neurologice, oncologice, cardiovasculare si nu numai.

Data publicării 26.08.2022
Data ultimei actualizari 07.09.2022