Durerea in piept - un simptom frecvent in angina pectorala

Angina pectorala reprezinta o manifestare determinata de reducerea fluxului sangvin la nivelul arterelor coronare ce apare in conditii de efort fizic precum: urcatul scarilor, exercitii fizice sau in anumite situatii, de mersul pe jos. Angina pectorala poate fi favorizata si de expunerea la temperaturi scazute, de consumul unor cantitati crescute de alimente sau de fumat. Acesti factori accentueaza vasospasmul arterelor coronare ingustate prin depunerea placilor ateromatoase.
Durerea in piept - un simptom frecvent in angina pectorala

Cuprins

Ce este angina pectorala?

Angina pectorala este o manifestare care atesta existenta insuficientei coronariene si este resimtita sub forma de durere precordiala sub forma de gheara sau constrictie insotita de dificultati respiratorii.
Angina pectorala poate fi de mai multe tipuri in functie de mecanismele care determina aparitia acestei manifestarii clinice si se poate clasifica dupa cum urmeaza:

Angina pectorala stabila
Reprezinta cel mai frecvent tip de angina si se manifesta in majoritatea situatiilor in timpul efortului fizic. Angina stabila evolueaza pe o durata de timp scurta (maxim 5 minute) si se remite la administrarea de medicatie vasodilatatoare.

Angina pectorala instabila
Este o urgenta medicala si se manifesta sub forma de durere precordiala spontana aparuta in repaos. Evolutia acestui tip de angina este imprevizibila si se poate extinde pe o perioada de timp care depaseste 20 de minute, fara a se remite dupa administrarea medicatiei vasodilatatoare. In situatia in care nu se restabileste fluxul sangvin la nivelul arterelor coronare, cordul este privat de oxigen si poate aparea infarctul miocardic acut.

Angina Prinzmetal
Reprezinta un tip de angina pectorala cauzata de spasmului arterelor coronare, nefiind asociata cu boala aterosclerotica. Acest tip de angina este mai frecvent intalnit in perioadele de repaos sau in timpul noptii si se remite dupa administrare de medicatie specifica.

Angina de tip refractar reprezinta un tip de angina pectorala recurenta care nu raspunde favorabil la administrarea de medicatie vasodilatatoare si la schimbarile stilului de viata.

Simptome angina pectorala

Angina pectorala poate fi resimtita sub forma unui disconfort la nivelul toracelui sub forma de arsura, presiune sau strangere si in anumite situatii durerea iradiaza submandibular, interscapular, la nivelul umarului sau al membrului superior stang pe marginea cubitala a acestuia, pana la ultimele 2 degete ale mainii. Alte simptome care pot insoti angina pectorala sunt reprezentate de senzatia de ameteala, oboseala, greata, hipersudoratie (transpiratie in exces), lipsa de aer si senzatia de moarte iminenta.

Intensitatea simptomatologiei si durata durerii in piept variaza de la o persoana la alta, iar in cazul sexului feminin, manifestarile pot fi mai putin specifice anginei fiind reprezentate de:

  • Stari de vertij
  • Dispnee
  • Dureri abdominale
  • Disconfort la nivelul gatului, maxilarului si al toracelui posterior
  • Senzatia de junghi dureros care inlocuieste constrictia.

Din ce cauze mai poate aparea durerea in piept?

Durerea in piept reprezinta un simptom frecvent intalnit in practica medicala de urgenta care se poate datora si altor cauze in afara celor de origine cardiaca, fiind determinata de afectiuni care intereseaza continatorul–structuri osoase, musculare, cartilaginoase si nervoase care intra in constitutia toracelui, dar si alte organe de la nivelul mediastinului-pleura, plaman, esofag sau al abdomenului superior-stomac sau vezica biliara.

In afara bolii coronariene, principalele afectiuni care pot determina aparitia manifestarilor similare anginei cardiace si pot pune in pericol viata pacientului sunt reprezentate de:

  • Pneumotorax
  • Trombembolism pulmonar
  • Disectia aortei toracice
  • Ruptura esofagiana.

Patologiile cu potential de evolutie nefavorabil care necesita consult medical de specialitate sunt reprezentate de pericardita, miocardita, pneumonie, pleurezie, afectiuni pulmonare de cauza tumorala si pancreatita acuta.

Alte patologii care pot prezenta in evolutia lor manifestari similare anginei sunt reprezentate de boala de reflux gastro esofagian, esofagita, ulcerul peptic, litiaza biliara, colecistita acuta, costocondrita, artrita reumatoida, fibromialgia si zona zoster toracic.

Cand este necesar un consult de specialitate?

Consultul de specialitate este indicat in cazul in care pacientul acuza durere toracica cu caracter constrictiv si iradiere la nivelul mandibulei sau al membrului superior stang, care dureaza mai mult de 5 minute si se insoteste de transpiratii reci si profuze, dispnee, dereglari ale ritmului cardiac, greata si varsaturi, senzatie de ameteala sau pierderea constientei.

In situatia in care angina pectorala nu se remite dupa administrarea de medicatie vasodilatatoare sau se inrautateste cu trecerea timpului, este necesara prezentarea la medic de urgenta pentru acordarea de ingrijiri de specialitate cat mai rapide.

Diagnostic angina pectorala

Diagnosticul de angina pectorala este stabilit de catre medicul cardiolog cu ajutorul anamnezei, examenului clinic al pacientului si al investigatiilor paraclinice reprezentate de catre:

  • Electrocardiograma
  • Test de effort
  • Ecografia cardiaca
  • Coronarografie
  • Angiografie coronariana.

In anumite situatii, medicul poate recomanda realizarea unui CT sau RMN cardiac pentru aprecierea gradului de stenozare al arterelor coronare si afectarea secundara a tesutului cardiac.

Investigatiile paraclinice de laborator sunt recomandate pentru determinarea anumitor markeri specifici prezenti in ser, cu rol in determinarea suferintei cardiace - troponina, creatinkinaza, creatinkinaza MB, natriuretic peptid si NT pro BNP.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tratamentul anginei pectorale

Tratamentul anginei pectorale are ca scop remiterea simptomatologiei pacientului si reducerea riscului de aparitie al complicatiilor reprezentate in principal de producerea unui infarct miocardic acut.

Primele masuri aplicate pentru ameliorarea anginei pectorale sunt reprezentate de schimbarile stilului de viata care cuprind renuntarea la fumat, adoptarea unui regim alimentar echilibrat fara grasimi saturate de origine animala, practicarea regulata a exercitiilor fizice, mentinerea unui program de somn adecvat si evitarea pe cat posibil a factorilor de stres.

Terapia medicamentoasa in cazul anginei pectorale prevede administrare de:

  • Nitrati cu rol de relaxare al vaselor coronare, nitroglicerina cu administrare sublinguala fiind cel mai utilizat reprezentant al acestei clase de medicamente
  • Antiagregante plachetare - aspirina, clopidogrel reduc riscul de formare al trombilor vasculari (cheagurilor de sange) si al atacului de cord
  • Beta blocante utilizate pentru efectul vasodilatator si hipotensiv
  • Statine - clasa de medicamente utilizate pentru diminuarea colesterolemiei si a proceselor aterosclerotice care determina ingustarea vaselor prin depunerea de ateroame
  • Blocante ale canalelor de calciu denumite si antagonisti de calciu, aceste susbtante relaxeaza si repermeabilizeaza vasele de sange stenozate de la nivel cardiac
  • Medicatie antihipertensiva reprezentata de inhibitorii de angiotensin convertaza ACE sau blocantii receptorilor de tip II ai angiotensinei
  • Ranolazine reprezinta o substanta medicamentoasa prescrisa pacientilor diagnosticati cu angina cronica instabila care nu se amelioreaza dupa administrarea de beta blocante sau nitroglicerina.

Tratamentul chirurgical al anginei pectorale este recomandat in situatia in care schimbarile stilului de viata si administrarea terapiei medicamentoase nu amelioreaza simptomatologia pacientului si consta in:

  • Angioplastie coronariana cu montare de stent o interventie minim invaziva care presupune insertia la nivelul arterei coronare stenozate a unui cateter prevazut cu un balonas ce se poate dilata pentru a repermeabiliza vasul obstruat. Dupa dilatarea vasului de sange se monteaza un stent la nivelul obstructiei, pentru a preveni colabarea (turtirea) peretelui vascular dupa retragerea cateterului.
  • By pass-ul coronarian presupune inlocuirea coronarei afectate cu o portiune de vena sau artera prelevata din alta regiune a corpului. In urma acestei proceduri este reluat fluxul de sange la nivel cardiac, iar simptomatologia anginei pectorale se remite in totalitate.

 

Referinte:

Data publicării 08.08.2022
Data ultimei actualizari 04.05.2023