Enterocolita acuta la copii

Enterocolita acuta (diareea acuta) este o afectiune a tractului digestiv manifestata prin scaune numeroase, semiconsistente sau chiar apoase insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, frisoane, alterarea starii generale.
Enterocolita acuta la copii

Cuprins

Articol realizat de Dr. Ana Maria Bolchis - Medic primar Pediatrie

Ce este enterocolita acuta?

Enterocolita acuta (diareea acuta) este o afectiune a tractului digestiv manifestata prin scaune numeroase, semiconsistente sau chiar apoase insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, frisoane si alterarea starii generale. Enterocolita acuta a copilului cu varsta mai mica de 2 ani poate evolua nefavorabil cu deshidratare severa datorata pierderilor spontane de apa si electroliti prin intermediul scaunelor diareice repetate si al varsaturilor asociate.

Din punct de vedere al mecanismelor patologice care determina aparitia manifestarilor specifice, enterocolita este o afectiune care poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

  1. Diareea secretorie se poate datora colonizarii mucoasei intestinale cu:
  • germeni toxigeni (Vibrion holeric, E.coli enterotoxigen) capabili de a sintetiza enterotoxine specifice care actioneaza prin cresterea secretiei de apa si electroliti la nivelul epiteliului intestinului subtire;
  • germeni enteroaderenti (E.coli enteroaderent, E.coli enterohemoragic) care genereaza atrofierea vilozitatilor intestinale cu pierderea prin mecanism osmotic de lichide si electroliti la nivelul cadrului colic.
  1. Diareea invaziva dizenteriforma poate fi determinata de:
  • Germeni enteroinvazivi (Salmonella, Shigella, Yersinia enterocolitica, E.coli enteroinvaziva, Campylobacter) care prezinta rata crescuta de multiplicare intracelulara cu generarea de leziuni la nivelul mucoasei intestinale;
  • Germeni citotoxici (Salmonella, E.coli enteropatogen, E.coli enterohemoragic, Shigella, Clostridium difficile).
  1. Osmotica datorata infectiilor cu virusuri enteropatogene care interfera cu mecanismele de functionare ale enterocitelor.

Enterocolita acuta constituie principala cauza de imbolnavire si deces in cadrul populatiei pediatrice cu varsta mai mica de 5 ani din tarile subdezvoltate sau aflate in curs de dezvoltare. Anual, se inregistreaza aproximativ 2 miliarde de decese la nivel mondial atribuite enterocolitei acute a copilului.

Cauzele enterocolitei acute

Factorii etiologici implicati in mod frecvent in aparitia enterocolitei acute la copil sunt reprezentati de catre:

  • Virusuri: Rotavirus, Adenovirus, Norovirus, Astrovirus, Enterovirus, Calicivirus, Coronavirus si Cytomegalovirus mai raspandite in sezonul rece;
  • Bacterii: Salmonella, Shigella, Escherichia coli de tip EPEC (enteropatogen), EIEC (enteroinvaziv), EHEC (enterohemoragic), ETEC (enterotoxigen) si EAEC (enteroagregativ), Campylobacter, Clostridium difficile, Bacillus cereus, Klebsiella, Staphylococcus aureus, Yersinia enterocolitica, care determina imbolnaviri mai frecvente in timpul verii;
  • Paraziti: Giardia lamblia, Blastocystis hominis, Entamoeba histolytica, Isospora beli, Cryptosporidium;
  • Fungi: Candida albicans implicata in aparitia enterocolitelor acute la copiii cu sistem imunitar deprimat sau dupa tratamente antibiotice.

Escherichiozele constituie cea mai importanta cauza bacteriana a enterocolitei acute a sugarului si copilului mic alaturi de Rotavirus care implicat in aparitia sindroamelor diareice de etiologie virala.

Calea de transmitere este in general fecal-orala si implica transmiterea patogenului prin maini murdare, obiecte sau suprafete, apa si alimente contaminate. Este posibila si transmiterea infectiei prin intermediul vectorilor: muste, sobolani.

Manifestarile enterocolitei acute

Tabloul clinic al enterocolitei acute la sugar si copilul mic include urmatoarele manifestari:

  • Debutul brusc care uneori poate fi precedat de dureri abdominale, greata/varsaturi, scaderea poftei de mancare, febra/frisoane;
  • Eliminarea de scaune explozive, fetide, de consistenta scazuta care uneori pot depasi 10/zi; aceasta perioada de stare poate include si alte manifestari digestive reprezentate de dureri abdominale colicative, zgomote hidro-aerice (borborisme) in intestine, greata/varsaturi care sunt insotite de febra;
  • In functie de varsta si gravitatea manifestarilor pot apare semne de deshidratare (paloare, fata incercanata, piele si mucoase uscate, respiratie accelerata, apatie, somnolenta, absenta mictiunilor sau scaderea cantitatii de urina emisa, senzatie imperioasa de sete, fontanela anterioara deprimata la sugari). In cazul aparitiei acestor manifestari consultul medical este obligatoriu.

Sindromul toxic datorat evolutiei nefavorabile a enterocolitei acute a copilului asociaza febra, astenie, adinamie, cefalee, somnolenta sau tulburari ale starii de constienta, convulsii, semne de iritatie meningiana, afectare cardiovasculara si in fomele severe, stare de soc endotoxic manifestata prin hipotensiune, cianoza, extremitati reci si hipotermie.

Criteriile de evaluare ale gradului de severitate in cazul enterocolitei acute la sugar si copil mic cu varsta de pana la 2 ani sunt de tip:

  • General si includ: sindromul neurotoxic, dereglarile metabolice si cardiovasculare, severitatea deshidratarii si manifestarile multisistemice;
  • Locale reprezentate de: aspectul scaunelor (afecaloide, cu mucus si striuri de sange), frecventa scaunelor (forma usoara 5-10 scaune/zi, forma medie 10-20/ zi si forma severa > 20 scaune pe zi), colici abdominale si prolaps rectal. 

 

Enterocolita acuta la copii

 

Diagnosticul enterocolitei acute la sugar si copil mic

Diagnosticul enterocolitei acute la copil este stabilit de catre medicul pediatru dupa efectuarea examenului fizic si al investigatiilor de laborator care cuprind in mod uzual:

  • Coprocitograma care pune in evidenta prezenta mucusului, hematiilor si leucocitelor in materiile fecale emise de catre pacient;
  • Examenul coproparazitologic pentru evidentierea etiologiei parazitare a enterocolitei;
  • Coprocultura utilizata pentru izolarea si identificarea patogenilor bacterieni implicati in etiologia bolii;
  • Teste rapide imunocromatografice pentru depistarea enterocolitelor acute generate de virusuri enteropatogene;
  • Teste de biologie moleculara de tip PCR pentru identificarea virusurilor, bacteriilor si parazitilor responsabili de aparitia manifestarilor clinice specifice ale enterocolitei.

Evaluarea generala a pacientului pediatric care prezinta enterocolita acuta implica realizarea anumitor analize de sange reprezentate de hemoleucograma, ionograma, uree, creatinina, glicemie, proteine totale si markeri de inflamatie acuta (VSH, proteina C reactiva).

Tratamentul enterocolitei

Initierea din timp a managementului de urgenta in cazul enterocolitei acute a sugarului si copilului mic sisteaza evolutia bolii si previne riscul de aparitie al complicatiilor amenintatoare de viata la aceasta categorie de pacienti. Conduita terapuetica in cazul enterocolitelor acute ale sugarului si copilului mic este adoptata in conformitate cu severitatea manifestarilor, forma clinica, complicatiile datorate bolii si eventual comorbiditatile asociate.

Tratamentul suportiv al copilului cu enterocolita acuta are ca principal scop corectarea pierderilor de apa si electroliti pierduti prin intermediul scaunelor diareice repetate. In acest scop se pot folosi pentru rehidratare apa, ceai de menta indulcit cu glucoza si saruri de rehidratare disponibile in farmacii.

La sugari se recomanda continuarea alimentatiei naturale cu cresterea frecventei de punere la san a copilului pentru csuplimentarea aportului de lichide prin lapte matern. In cazul copiilor cu varsta de pana la 6 luni alimentati artificial se recomanda administrarea de formule de lapte praf in cantitati suficiente pentru suplimentarea pierderilor de lichide de la nivel intestinal si prevenirea aparitiei starilor de deshidratare acuta.

Regimul alimentar al copilului cu enterocolita este foarte important si include: paine prajita, sticksuri, grisine, carne de vita sau pui fiarta sau la gratar, branza de vaci nesarata, iaurt, banana bine coapta, mar copt, supa de zarzavat (morcov, albitura, radacina de patrunjel, dovlecel), fara rosii si cartofi. Alimentele interzise copiilor diagnosticati cu enterocolita sunt reprezentate de lapte, supa de carne si fructele crude (cu exceptia bananei). In multe cazuri dieta corecta poate duce la remiterea simptomelor enterocolitei in decurs de cateva zile.

Terapia medicamentoasa in cazul enterocolitei la copil cuprinde in mod uzual: antitermice pentru scaderea febrei, antispastice pentru durerile abdominale, antivomitive si probiotice pentru refacerea florei intestinale. Adminstrarea de antibiotice se face numai la recomandarea medicului specialist in conformitatea cu dozele prescrise de acesta.

Terapia antibiotica se instituie in conformitate cu sensibilitatea germenului bacterian care determina aparitia enterocolitei, biodisponibilitatea agentului terapeutic si actiunea bactericida a medicamentului. Formele severe de enterocolita bacteriana acuta la copil beneficiaza de tratament antibiotic initial empiric (se administreaza antibiotice cu spectru larg de actiune), urmand ca dupa realizarea antibiogramei, acesta sa fie adaptat sensibilitatii germenului patogen identificat.

Diareea provocata de virusuri nu raspunde la tratamentul antibiotic. In plus, utilizarea nerationala a antibioticelor perturba flora normala nepatogena din tubul digestiv sau determina selectionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Preventia enterocolitelor acute

Preventia enterocolitelor acute este posibila prin respectarea regulilor de igiena individuala: igienizarea mainilor cu apa si sapun inaintea oricarei mese precum si dupa fiecare scaun, spalarea corecta a alimentelor care se consuma neprelucrate termic (fructe si legume), ingestia de apa provenita din surse sigure, necontaminate sau a apei imbuteliate.

Dupa identificarea cazurilor de enterocolita acuta infectioasa acuta, se recomanda efectuarea dezinfectiei profilactice a focarului si igienizarea suprafetelor frecvent atinse de copil, a tacamurilor, veselei si jucariilor prin intermediul carora se poate realiza contaminarea (pentru diminuarea riscului de raspandire al patogenului si la alte persoane). Izolarea copilului cu enterocolita acuta la domiciliu sau in cadrul salonului de boli infectioase este obligatorie pana la obtinerea rezultatelor bacteriologice si la nevoie virusologice care sa confirme remiterea caracterului contagios.

Exista si masuri specifice de preventie cum este vaccinarea anti-rotavirus care poate fi efectuata pe cale orala la sugarii cu varsta sub 24 saptamani.

Afla mai multe:

Consultant Medical Dr. Ana Maria Bolchis (vrabie)
Data publicării 22.06.2021
Data ultimei actualizari 10.07.2023