Guta: cauze, simptome si tratament

Guta reprezinta o forma complexa de artrita intalnita in mod frecvent in practica medicala, care evolueaza cu afectare uni sau poliarticulara, determinand inflamatie si disconfort dureros accentuat. Crizele acute de guta se pot manifesta in timpul noptii sub forma unei senzatii de arsura dureroasa la nivel articular care trezeste brusc pacientul, afectandu i calitatea somnului si a vietii de zi cu zi.
Guta: cauze, simptome si tratament

Cuprins

Ce este guta?

Guta este o afectiune care se datoreaza depunerii de cristale de acid uric la nivelul articulatiilor, proces patologic care favorizeaza aparitia artritei dureroase si a impotentei functionale la nivelul membrului afectat. Acidul uric seric reprezinta produsul final obtinut prim metabolizarea purinelor, substante regasite in mod fiziologic in organism sau provenite din alimentatie (in special din carnea rosie, ton, sardine, mazare, fasole, andive, bere si bauturi cu un continut crescut de fructoza).

In mod fiziologic, acidul uric este excretat de catre rinichi si eliminat in urina, insa in conditii patologice acesta nu poate fi indepartat eficient si se acumuleaza in organism, formand depuneri articulare sub forma de cristale (tofi gutosi) sau calculi renali. Principalele localizari ale cristalelor de acid uric in organism sunt reprezentate de articulatii (in special la nivelul articulatiei halucelui-degetul mare de la picior), bursele seroase dintre articulatii, tendoane si tesutul renal.

Tratata in mod necorespunzator, guta favorizeaza deprecierea calitatii vietii pacientului, generand leziuni extinse la nivel articular care necesita utilizarea unor resurse medicale vaste pentru ameliorarea starii generale a pacientului si reintoarcerea acestuia in campul muncii si viata sociala. Obiceiurile alimentare cotidiene care implica ingestia unor cantitati crescute de purine alimentare alaturi de bauturi indulcite si hrana supraprocesata bogata in calorii, favorizeaza cresterea incidentei artritei gutoase in populatia generala, suprapunandu se patologiilor de tip cardiovascular si metabolic care afecteaza din ce in ce mai multe persoane la nivel global.

Cauze guta

Studiile recent efectuate au demonstrat faptul ca guta se manifesta in special la persoanele care prezinta predispozitie genetica pentru aceasta afectiune, consumul de alimente bogate in purine fiind implicat doar partial in aparitia artritelor gutoase. Cauza exacta a patologiei nu a fost inca identificata, insa este cunoscut faptul ca nu toate persoanele care inregistreaza valori crescute ale acidului uric dezvolta artrita gutoasa.

In afara alimentatiei bogate in carne, consumul excesiv de alcool si administrarea anumitor substante medicamentoase de tipul diureticelor tiazidice utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale, reprezinta alti factori care favorizeaza aparitia hiperuricemiei. Diureticele favorizeaza aparitia hiperuricemiei prin cresterea volumului urinar eliminat sau prin reducerea capacitatii rinichilor de excretie a acidului uric. In cazul pacientilor hipertensivi care sufera de guta, medicul poate opta pentru alte tipuri de tratamente, in vederea scaderii eficiente a tensiunii arteriale si mentinerea in acelasi timp a unor concentratii serice fiziologice de acid uric.

Hiperuricemia si guta sunt mai frecvent intalnite in anumite grupuri etnice si rasiale in comparatie cu populatia europeana, acest fapt fiind explicat prin existenta unei predispozitii genetice pentru valorile crescute ale acidului uric si a unor alele de risc specific pentru artrita gutoasa.

Acidul uric crescut

Acidul uric reprezinta produsul de metabolism final rezultat in urma descompunerii purinelor regasite in mod fiziologic in organism dar si in anumite alimente in special carnea rosie. Depasirea capacitatii de excretie fiziologica a acidului uric de catre rinichi sau productia excesiva a acestui compus, favorizeaza aparitia hipeuricemiei, o conditie medicala definita de existenta unei concentratii serice de AU care depaseste 6.8 mg/dL.

Principalii factori de risc care favorizeaza cresterea concentratiilor de acid uric din organism sunt reprezentati de catre:

  • Dieta bogata in carne de peste, fructe de mare, organe animale, si bauturi indulcite cu fructoza;
  • Obezitatea;
  • Prezenta altor patologii cum sunt hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, sindromul metabolic, afectiunile cardiace si renale cronice;
  • Administrarea anumitor tratamente pe termen lung: aspirina de uz cardiologic, diuretice tiazidice, beta blocante, inhibitori de angiotensin convertaza sau medicatia imunosupresoare prescrisa pacientilor care au necesitat efectuarea unui transplant de organ;
  • Istoricul familial de guta: riscul de a dezvolta guta pe parcursul vietii este mai crescut la persoanele care au membri ai familiei diagnosticati cu aceasta boala fata de populatia generala;
  • Varsta si apartenenta la sex: guta afecteaza in special barbatii si persoanele de sex feminin aflate la menopauza;

Guta poate fi prevenita?

Principalele masuri care pot fi aplicate pentru prevenirea artritei gutoase sunt reprezentate de hidratarea optima prin asigurarea unui aport suficient de lichide, limitarea consumului de alcool, substituirea proteinelor alimentare de origine animala cu proteine din surse vegetale si mentinerea indicelui de masa corporala in parametri optimi.

Simptome guta

Guta reprezinta o patologie cronica, a carei evolutie indelungata cuprinde in mod clasic urmatoarele stadii:

  • Hiperuricemia- etapa asimptomatica de evolutie a bolii care corespunde unor valori constant crescute ale acidului uric in organism;
  • Atacurile de guta – manifestari acute sub forma de edem si eritem dureros la nivelul articulatiilor afectate;
  • Perioada intercritica- etapele asimptomatice cuprinse intre 2 atacuri succesive de guta;
  • Formarea tofilor articulari- stadiu tardiv de evolutie al bolii, caracterizat prin formarea si depunerea cristalelor de acid uric in diferite zone ale organismului.

Principalele simptome si manifestari care insotesc guta pe parcursul diferitelor stadii de evolutie includ: durerile articulare de intensitate crescuta, resimtite in mod frecvent la nivelul gleznelor, genunchilor, coatelor, incheieturii mainii si articulatiilor interfalangiene, inflamatie insotita de eritem la nivel articular si impotenta functionala cu limitarea miscarilor la nivelul diferitelor articulatii ale membrelor.

Complicatiile care pot aparea in cazul pacientilor diagnosticati cu guta sunt reprezentate de recaderile frecvente de pana la cateva ori pe an in ciuda mentinerii unui regim alimentar adecvat, formarea depozitelor de acid uric la nivelul articulatiilor si tendoanelor (in special tendonul lui Achile), cunoscute sub numele de tofi articulari si acumularea de cristale cu formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Netratata, guta poate determina in timp eroziune articulara si afectarea tendoanelor si tesuturilor moi interarticulare, cu pierderea mobilitatii la nivelul acestora si deteriorarea semnificativa a calitatii vietii pacientului pe termen lung.

Simptome guta

Guta tratament

Tratamentul actual al pacientilor diagnosticati cu guta are ca scop reducerea simptomelor afectiunii reprezentate de durere si inflamatie articulara si prevenirea complicatiilor pe termen lung datorate nivelurilor crescute de acid uric din organism. Medicatia este selectata pe baza indicatiilor oferite de catre medicul curant si poate cuprinde:

  • Antiinflamatoare nesteroidiene pentru remiterea inflamatiei articulare;
  • Colchicina pentru tratarea sindromului algic;
  • Corticosteroizi pentru diminuarea atat a inflamatiei cat si a disconfortului dureros; calea de administrarea a corticosteroizilor poate fi orala sau injectabila la nivel articular;
  • Preparate medicamentoase de tipul allopurinolului care blocheaza sinteza de acid uric si scad valorile uricemiei prin limitarea sintezei compusului in organism;
  • Medicatia pentru cresterea excretiei renale de acid uric imbunatateste functia renala si intensifica eliminarea in urina a compusului.

Pacientii care urmeaza tratamente specifice cu allopurinol sau anumite medicamente care favorizeaza eliminarea acidului uric in urina, necesita evaluari periodice pentru dozarea uricemiei, in vederea monitorizarii raspunsului terapeutic. Studiile publicate de catre Arthritis & Rheumatology au demonstrat necesitatea implementarii acestor terapii specifice pe termen lung, datorita efectelor favorabile asupra starii generale a pacientului si capacitatii crescute de prevenire a recaderilor.

In majoritatea cazurilor, schimbarile stilului de viata si adaptarea regimului alimentar la necesitatile pacientilor cu guta, nu sunt suficiente pentru diminuarea concentratiilor acidului uric si nu elimina riscul de reaparitie al episoadelor acute de boala in situatia in care nu sunt completate de tratament medicamentos specific.

Regim guta

Schimbarea stilului de viata si adaptarea regimului alimentar reprezinta metode eficiente de preventie a atacurilor de guta si imbunatatesc calitatea vietii pacientului pe termen lung atunci cand sunt aplicate riguros in completarea tratamentului medicamentos. Principalele recomandari care alcatuiesc regimul pacientilor cu guta prevad:

  • Limitarea consumului de alcool indulcit cu fructoza si inlocuirea acestuia cu apa;
  • Evitarea alimentatiei bogate in aport purinic reprezentata de: carne rosie, organe animale, peste, fructe de mare; alimentele permise care pot substitui proteinele de origine animala sunt reprezentate de produsele lactate slabe si derivatele din lapte-branza, iaurt, lapte batut, lapte dulce;
  • Practicarea exercitiilor fizice regulate si mentinerea unei greutati corporale adecvate inaltimii imbunatatesc mobilitatea si functionarea articulatiilor; mersul pe bicicleta si innotul reprezinta activitati fizice care ajuta la mentinerea tonusului muscular si au impact minim asupra articulatiilor (nu suprasolicita articulatiile).

Referinte:

Data publicării 25.05.2022
Data ultimei actualizari 22.05.2023