Halitoza: de ce apare respiratia urat mirositoare

Halitoza sau halena reprezinta termeni medicali utilizati pentru a face referire la respiratia neplacuta a carei persistenta afecteaza calitatea vietii pacientului si necesita efectuarea unui examen medical pentru identificarea si ulterior tratarea cauzelor care ii genereaza aparitia. Spre deosebire de respiratia neplacuta care apare dupa consumul anumitor alimente, de tipul celor care contin compusi organosulfurati (ceapa si usturoiul contin substante volatile urat mirositoare), dupa fumat sau consum de cafea, halitoza este cauzata de anumite afectiuni specifice ale organismului cu localizare variata.
Halitoza: de ce apare respiratia urat mirositoare

Cuprins

Cauze halitoza

In functie de etiologia care ii genereaza aparitia, halitoza poate fi clasificata in doua categorii distincte:

  • Halitoza imaginara sau deluzionala
  • Pseudohalitoza se refera la acele situatii in care o anumita persoana prezinta respiratiei urat mirositoare fara ca aceasta sa fie perceputa in mod real de cei din jur;
  • Halitofobia se refera la frica unei persoane de a fi perceputa de cei din jur ca avand respiratie urat mirositoare;
  • Halitoza per se de tip:
  • Fiziologic, atunci cand se datoreaza consumului anumitor alimente cu miros neplacut specific sau al cafelei si adoptarea unei alimentatii necorespunzatoare bogata in zaharuri;
  • Patologic, care se datoreaza unor patologii subiacente.

In peste 89% din situatii, halitoza se datoreaza patologiilor cavitatii bucale care includ:

  • Gingivita ulcerativa/herpetica
  • Periodontita
  • Pericoronarita
  • Abcesul periodontal
  • Sindromul Sjogren
  • Alveolita
  • Osteomielita.

Igiena precara orala care favorizeaza acumularea de resturi alimentare si constituirea placii bacteriene reprezinta alta cauza de aparitie a halitozei. Malocluzia dentara, lucrarile dentare neadecvate care nu respecta fiziologia maxilarelor, infectiile orale candidozice si biofilmul de la nivelul limbii pot de asemeni sa favorizeze aparitia respiratiei cu miros neplacut.

Leziunile neoplazice intraorale (tumorile mucoasei jugale si ale limbii), tuberculoza pulmonara si sifilisul reprezinta alte patologii care pot cauza de-a lungul evolutiei lor aparitia halitozei.

Cauzele extraorale care favorizeaza aparitia halitozei implica mecansime patologice care pot viza:

  • Sistemul respirator - Klebsiella ozaenae si streptococii pot cauza rinita atrofica, sinuzita, abcese nazofaringiene si faringite care asociaza, de regula, respiratie urat mirositoare; pneumonia, bronsita cronica, abcesul pulmonar, fibroza chistica si bronsiectazia constituie alte patologii ale sistemului respirator care pot cauza halena;
  • Sistemul digestiv - refluxul gastric, ulcerul gastroduodenal, fistula bronhoesofagiana congenitala, diverticulul Zenker, carcinomul gastric, hernia hiatala, stenoza pilorica, obstructia duodenala si steatoreea constituie patologii ale tractului digestiv care pot cauza respiratie urat mirositoare;
  • Sistemul metabolic - diabetul zaharat si uremia cauzeaza aparitia respiratiei cu miros specific de acetona si respectiv amoniac.

Alte boli care mai pot fi responsabile de aparitia respiratiei urat mirositoare includ sindromul febril, leucemiile, insuficienta renala si cea hepatica.

Halitoza la copii

Igiena orala deficitara si starile de deshidratare constituie principalele cauze care favorizeaza respiratia urat mirositoare la copii. Cele mai des intalnite afectiuni medicale care pot genera halitoza la populatia pediatrica sunt:

  • Refluxul gastric acid
  • Adenoidita
  • Cariile dentare.

Alaturi de acestea, alimentatia necorespunzatoare bogata in zaharuri si consumul de produse lactate constituie obiceiuri care pot genera aparitia halitozei la copii.

Cum ne influenteaza igiena orala sanatatea

Igiena orala corespunzatoare este deosebit de importanta atat pentru sanatatea cavitatii orale, cat si pentru cea a intregului organism. Bacteriile patogene care rezida in cavitatea bucala se pot inmulti excedentar diseminand prin intermediul circulatiei sangvine in tot organismul, generand ulterior inflamatie si/sau procese infectioase specifice de organ.

Cateva exemple de patologii care pot fi favorizate de catre bacteriile patogene de la nivelul cavitatii bucale sunt:

  • Bolile cardiovasculare
  • Diabetul zaharat
  • Accidentul vascular cerebral
  • Afectiunile respiratorii (pneumonie, bronsita)
  • Dementa.

In plus, a fost demonstrat faptul ca igiena necorespunzatoare a gurii predispune la cresterea riscului de aparitie al formatiunilor tumorale ale cavitatii bucale ca urmare a actiunii bacteriilor de la acest nivel.

Sanatatea orala deficitara si cariile la copii

Cariile dentare care apar precoce, la copiii cu dentitie de lapte, sunt cauzate mai ales de consumul de lapte, sucuri carbogazoase dulci, suc de fructe acid si alimente bogate in zaharuri care contribuie la constituirea placii dentare atunci cand nu se efectueaza o igiena orala corecta. Placa bacteriana creste in timp riscul de aparitie al cariilor dentare si al infectiilor dureroase ce necesita tratament stomatologic interventional cu anestezie.

Interventiile stomatologice pentru tratarea infectiilor care afecteaza dintii de lapte pot afecta eruptia si dispunerea dentitiei permanente la nivelul maxilarelor, cu urmari nefavorabile pe termen lung mai tarziu in viata de adult.

Dentitia de lapte incepe sa apara in jurul varstei de 6 luni a sugarului, isi definitiveaza eruptia (toti cei 20 de dinti de lapte) intre 2 si 3 ani de viata si este inlocuita cu cea permanenta de adult la 6 ani ai copilului. De regula, se recomanda ca primul control stomatologic sa fie efectuat pana la varsta de 1 an implinit sau la cel mult 6 luni de la aparitia primului dinte.

Ulterior, parintii sunt indemnati sa mearga cu cel mic la stomatolog bianual pentru monitorizare sau mai des in conformitate cu indicatiile medicului curant.

Diagnosticul in halitoza

Diagnosticul de halitoza este stabilit de catre stomatolog in timpul consultului de specialitate sau prin halimetrie, un test specific utilizat pentru determinarea cantitatii de hidrogen sulfurat prezent in aerul expirat. Mai rar, halitoza poate fi determinata cu ajutorul cromatografiei gazoase, un alt tip de investigatie care poate determina existenta compusilor de sulf in aerul expirat.

Tratament halitoza

Tratamentul halitozei este etiologic, adica variaza in functie de cauza care ii genereaza aparitia.

  • In cazul halitozei de etiologie stomatologica, este necesara efectuarea unei igienizari profesionale a cavitatii bucale (limba, dentitie, gingii) in cabinetul de stomatologie care trebuie sa fie urmata de un program riguros de toaleta bucala de 2 ori pe zi la domiciliu. Ajustarea sau inlocuirea lucrarilor dentare necorespunzatoare ce favorizeaza retentia alimentelor la nivelul cavitatii bucale si ingreuneaza efectuarea igienei orale constituie un alt aspect important luat in considerare de catre medicul stomatolog la pacientii cu halitoza.
  • Igienizarea orala corecta implica, pe langa periajul dentar, curatarea corespunzatoare a limbii, utilizarea atei dentare si a dusului bucal. Pasta de dinti poate fi de tip antibacterian. Apa de gura se recomanda a fi special conceputa pentru uz frecvent (apele de gura din comert sunt agresive si distrug neselectiv toate bacteriile din cavitatea orala benefice si patologice).
  • Schimbarea stilului de viata prin renuntarea la fumat si la obiceiurilor alimentare nesanatoase prin reducerea consumului de zaharuri si bauturi dulci care contribuie la constituirea placii dentare constituie alte masuri prin care poate fi combatuta halitoza.
  • Respiratia urat mirositoare care prezinta alte cauze in afara celor stomatologice necesita instituirea de tratament etiologic de catre medicul otorinolaringolog (ORL-ist), gastroenterolog, chirurg sau internist si poate implica antibiotice pentru remiterea infectiilor cu H.pylori, sinuzitelor, infectiilor bacteriene respiratorii, antifungice pentru candidozele orale, antiacide pentru ulcerele gastroduodenale si tratament chirurgical adresat herniilor hiatale, diverticulozei, adenoiditei sau formatiunilor tumorale ale tubului digestiv.

Remedii naturiste pentru respiratia urat mirositoare

Cuisoarele, uleiul din arbore de ceai, gargara cu apa cu sare si clatirea gurii cu otet de mere sau apa cu lamaie constituie doar o parte dintre remediile naturiste ce pot diminua temporar respiratia urat mirositoare. Este de mentionat insa ca acestea constituie remedii temporare si nu substituie interventiile stomatologice pentru tratarea cariilor si ale infectiilor dentare si nici tratamentele specifice pentru alte patologii sistemice care pot genera respiratie urat mirositoare.

Medicatie si tratamente stomatologice

Fluctuatiile hormonale asociate sarcinii, schimbarea obiceiurilor alimentare, cresterea fluxului sangvin la nivelul gingiilor si disgravidia emetizanta (varsaturile in perioada sarcinii) constituie principalele cauze de aparitie ale placii dentare la gravide si a respiratiei urat mirositoare. De regula, stomatologii recomanda efectuarea interventiilor inainte de sarcina, in special cele care necesita administrarea de anestezic, cu evitarea pe cat posibil ale acestora in primul si al treilea trimestru. Urgentele stomatologice si igienizarea pot fi insa realizate in siguranta pe durata intregii sarcini atat timp cat gravida faciliteaza colaborarea intre medicul stomatolog si cel ginecolog.

In cazul copiilor care au prezentat numeroase carii ale dentitiei temporare, medicul dentist poate opta pentru realizarea sigilarii dentare care consta in aplicarea unui material special la suprafata santurilor si fosetelor dentare care protejeaza impotriva actiunii nocive a bacteriilor si a reziduurilor alimentare. Tratamentul nu genereaza disconfort algic copilului, insa trebuie mentionat faptul ca metoda nu previne in totalitate aparitia cariilor, dar le reduce semnificativ si diminueaza riscul de pierdere a dentitiei permanente.

Cum poate fi prevenita halitoza

Efectuarea corecta si regulata a igienei orale, inclusiv a mucoasei linguale cu pasta de dinti, periuta interdentara/ata dentara/dus bucal si apa de gura, hidratarea corespunzatoare, evitarea zaharurilor si a fumatului constituie principalele modalitati de prevenire ale halitozei cauzate de afectiunile stomatologice.

Vizitele regulate la cabinetul stomatologic pentru control si igienizare contribuie la mentinerea unei bune sanatati orale prin diminuarea riscului de aparitie al cariilor, al infectiilor dentare, parodontozei, infectiilor gingivale si in final pierderea dentitiei, atunci cand sunt efectuate in mod corespunzator bianual sau anual in conformitate cu indicatiile medicului stomatolog.

 

Referinte:

Data publicării 17.11.2025