Imaginea corporala distorsionata | Cand nu suntem multumiti de corpul nostru

Imaginea corporala este un concept multidimensional care NU se refera strict la modul in care ne „vedem" si ne evaluam pe noi insine din punct de vedere fizic. Perceptia asupra imaginii corporale implica atat factori psihologici, cat si sociali si culturali. Perceptiile gresite despre propriul corp pot avea urmari nedorite, psihologice si fizice, inclusiv tulburari de alimentatie – bulimie, anorexie nervoasa, mancatul compulsiv (Binge Eating Disorder). Pentru a intelege fenomenul imaginii corporale distorsionate, este esential sa ne informam mai intai cu privire la maniera in care aceasta imagine se formeaza si ce schimbari poate provoca in viata de zi cu zi.
Imaginea corporala distorsionata | Cand nu suntem multumiti de corpul nostru

In cazul adolescentilor si tinerilor in general, imaginea corporala, indiferent daca este deformata sau nu, poate avea consecinte pe termen lung asupra bunastarii fizice, psihice si sociale, influentand inclusiv unele decizii si adoptarea unor comportamente.

Stima de sine scazuta din cauza imaginii corporale negative are ca efect dificultati in atingerea unor obiective, izolarea sociala si chiar angrenarea in comportamente riscante - abuz de substante ilicite, fumat, consum de alcool si altele.

Cuprins

Cum se formeaza imaginea de sine?

Primele contacte ale copilului cu lumea exterioara (socializarea primara) are loc foarte devreme in viata. Pana la varsta de 2 ani cei mici dezvolta un senstiment de auto-cunoastere. Inca din primii ani de viata, copiii constientizeaza apartenta la un sex sau altul. Apoi, treptat, descopera normele sociale, precum competivitatea, toleranta. Ulterior, cand devin constienti si de aspectul corpului, „manipuleaza" parintii cu scopul de a primi admiratie si aprobare. Nevoia de validare din partea altora se intensifica odata cu integrarea in mediul scolar, cand nevoia de acceptare sociala este tot mai pregnanta si mai presanta. Pe masura ce cresc, copiii incep sa faca comparatii intre ei si prieteni, colegi.

Imaginea despre sine, implicit imaginea corporala, se construieste treptat, din copilaria timpurie. De-a lungul vietii ea va fi modelata si influentata de factori individuali, precum si de alti factori generali.

La constructia acestei imagini contribuie:

  • Relatia cu parintii - ingrijitorii, succesul si esecul, chiar si la varste mici, vor modela perceptia copilului despre el insusi.
  • Interactiunea sociala modifica intr-o masura mai mare sau mai mica imaginea despre sine: cum ne vad altii influenteaza cum ajungem sa ne vedem noi.
  • Succesul va intari imaginea de sine, esecul o va impacta negativ, mai ales la varste fragede cand frustarea se poate dovedi mai greu de gestionat.
  • Cultura si societatea vor promova standarde si modele care, la randul lor, influenteaza perceptia despre noi.
  • Autoevaluarea este pur subiectiva si, la randul ei, este influenta de toate componentele mentionate anterior.

In adolescenta, relatia parinte-adolescent are o influenta uriasa in dezvoltarea nemultumirilor adolescentilor fata de corpul lor. Direct sau indirect, parintii le transmit copiilor adolescente mesaje despre ideal in materie de aspectul. Validarea externa intareste ideea ca valoarea unei persoane este strans legata de aspectul fizic, ceea ce conduce la o preocupare excesiva pentru latura fizica.

De regula, atunci cand indivizii se simt in siguranta (si adolescentii nu fac exceptie), sunt mai multumiti de corpul lor si mai putin preocupati de aderarea la un aspect perfect. Studiile au aratat ca adolescentii care au relatii bune cu parintii sunt mai putin susceptibili de a experimenta nemultumire cu privire la corpul lor.

Distorsiunea imaginii corporale

Imaginea corporala este o reprezentare subiectiva complexa pe care o avem asupra propriului corp, avand la baza ganduri, sentimente, evaluari si comportamente legate de propriul corp.

Parerea pe care o avem despre corpul nostru poate fi distorsionata de factori precum:

Experiente din trecut - de exemplu nenumeroase fluctuatii de greutate, esecul repetat in a atinge un anumit numar de kilograme, „lupta” continua pentru a ajunge la greutatea considerata ideala.

Aceste experiente creaaza un cerc vicios in care autocritica, nemultumirile legate de propriul corp ating cote inalte. De la caz la caz, anumite persoane tind fie sa adopte diete drastice care nu pot fi sustinute timp indelungat, urmand ca dupa o vreme sa revina sa obiceiurile nesatoase (alternand astfel regimuri extreme cu perioade de mancat compulsiv), fie sa dezvolte un puternic sentiment de neputinta, de eforturi in zadar si conformare - nu o sa fiu niciodata asa de slab/a cum mi-as dori.

In ambele situatii apare deseori credinta ca nu sunt suficient de slab/a, desi persoana in cauza slabeste, uneori chiar ajunge la numarul de kilograme dorit.

Comparatii cu imaginile expuse in mediul virtual, dar si cu cei din jurul nostru. Standardele de frumusete impuse de retelele sociale si de societate in general contribuie la perceptii eronate cu privire la silueta proprie.

Perioada adolescentei, spre exemplu, reprezinta o etapa vulnerabila din punctul de vedere al dezvoltarii unor probleme legate de imaginea asupra propriului corp, dar si de tulburari de alimentatie si dezechilibre emotionale. Accesibilitatea instrumentelor digitale au joaca si ea un rol capital in formarea perceptiilor eronate. Potrivit cercetarilor publicate de Asociatia Americana de Psihologie, adolescentii si adultii tineri care au redus cu 50% timpul petrecut pe retelele de socializare timp de cateva saptamani au remarcat o imbunatatire semnificativa a manierei in care s-au simtit cu privire la greutatea si aspectul lor fata de colegii lor care au mentinut un nivel ridicat de utilizare a retelelor sociale.

Cercetatorii au observat o corelatie intre folosirea social media, imaginea corporala si problemele de sanitate mintala, dar fara a preciza clar daca persoanele cu probleme de imagine si anumite tulburari (anxietate, depresie etc) folosesc mai mult retelele sociale sau din contra, utilizarea intensa a retelelor determina aparitia tulburarilor si a imaginii corporale distorsionate.

Factori de mediu - varsta, gen, cultura, mediul familial joaca un rol major in formeaza imaginii corporale. Unele tulburari de alimentatie, bulimia, anorexia nervoasa, exacerbeaza imaginea pe care o avem despre corpul nostru.

Perceptia distorsionata asupra corpului afecteaza deopotriva sanatatea fizica si echilibrul emotional, influentand negativ starea de spirit si stima de sine. De multe ori, se poate intampla, ca si dupa atingerea unui prag de kilograme tintit, persoana in cauza sa nu fie multumita de rezultat. In astfel de situatii, pe langa adoptarea unei regim alimentar sanatos si a unei relatii armonioase cu mancarea (cu sau fara ajutorul nutritionistului), un psiholog poate fi de ajutor. Terapiile, ca de exemplu Terapia Cognitiv-Comportamentala (TCC) poate fi utila pentru gestionarea gandurilor negative despre corp, dar si in identificare si explorarea emotiilor subiecente.

Cu toate ca si barbatii se confrunta cu probleme legate de imaginea corporala, femeile tind sa aiba mai des o imagine distorsionata asupra corpului lor sub actiunea unor factori sociali, culturali si psihologici: standardele de frumusete nerealiste prezente din abundenta in media, in industria modei si pe retelele de socializare, roluri de gen - presiunea resimtita pentru a arata intr-o anume maniera asociata cu frumusetea, feminitatea, hartuirea, bullying-ul care afecteaza negativ stima de sine, dar si faptul ca femeile sunt mai predispuse catre dezvoltarea tulburarilor de alimentatie.

Slabesc femeile mai greu decat barbatii?

Genetica, metabolismul si fluctuatiile hormonale pot influenta procesul de slabit, ingreunand pierderea kilogramelor in randul persoanelor de sex feminin. Din punct de vedere biologic, femeile au mai putini muschi si un procent de tesut adipos (grasime) mai mare in comparatie cu cel al barbatilor, ceea ce afecteaza rata metabolica de baza, adica acele calorii „arse” in timpul repausului. Totodata, chiar daca procentul de grasime se reduce, uneori poate face sa para ca scaderea in greutate e mai lenta la femei.

Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca structurile osoase sunt si ele diferite, barbatii tind sa stocheze grasime in diferite zone ale corpului (in zona abdominala spre exemplu), in timp la ce femei depozitele adipoase sunt raspandite in mai multe regiuni. De asemenea, grasimea constituie o sursa de energie necesara atat femeii insarcinate, cat si fatului. Tesutul adipos produce si hormoni importanti in sarcina, asa cum este leptina.

Pe langa diferentele biologice mentionate anterior, nu trebuie omis nici faptul ca in timpul sarcinii femeile acumuleaza un anumit numar de kilograme care, de multe ori, nu dispar odata cu nasterea sau imediat dupa nastere. Nivelul scazut de activitate fizica si tranzitia specifica perioadei postpartum (lipsa somnului de calitate, mancatul haotic etc) nu ajuta nici ele la pierderea kilogramelor dupa nastere.

Mai tarziu in viata, odata cu instalarea menopauzei, schimbarile hormonale si incetinirea metabolismului determina acumularea de kilograme in plus. Masa musculara scade si ea odata cu varsta, ceea ce face mai dificila mentinerea greutatii de dinaintea menopauzei.

Tot in categoria dezechilibrelor hormonale intra si sindromul ovarelor polichistice care ingreuneaza pierderea kilogramelor in exces.

 

Problematica perceptiei distorsionate a corpului este complexa si necesita o abordare multidisciplinara care poate include nutritionist, psiholog, psihoterapeut si medici de diferite specialistati, in functie de alte conditii medicale asociate (ginecolog, endocrinolog, diabetolog etc). Este important sa intelegem ca nu este doar o problema estetica, ci poate avea un impact semnificativ asupra bunastarii mentale si fizice.

 

Referinte:

Data publicării 29.08.2024